1,860 matches
-
spune-mi: cine crezi că ar fi putut să comită crima? - Oricine În afară de mine. - Și de mine. Persoanele de față se exclud, sper... - Pentru că Îmi cer să fac pe polițistul, Îți răspund ca un polițist: până la proba contrarie, asupra oricui planează prezumția de vinovăție. Prin urmare... - Bine, unu la zero. Acum răspunde, te rog, la Întrebare. - Nu cred că sunt foarte obiectiv, dar... De fapt, nici nu e vorba despre obiectivitate aici. Un raționament elementar Îl indică drept posibil autor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
păsări. Două sau trei au trecut peste lună ca să se întâlnească cu altele care se ghemuiseră prin pinii înalți din partea de nord a văii. Mi-aș fi dorit să pot și eu să zbor și să mă alătur lor, să planez deasupra dealului la două sute de metri înălțime și să văd valea cealaltă, unde n-am fost niciodată. Apoi m-aș uita înapoi la oraș de pe vârful furnalului Renning. Și m-aș mai uita și la partea nouă a orașului, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
era noroiul ud. Toți pinii arătau mai verzi, cum nu mai fuseseră de multă vreme. Aerul cald mirosea puternic a ei, mult mai puternic decât în oraș. Se întorseseră și păsările, care cântau și zburau din pin în pin și planau spre pământ numai ca să urce din nou. Din când în când mai vedeam câte un ou spart pe cărare, care căzuse din vreun cuib, și mă gândeam ce pasăre minunată ar fi putut fi. Uneori mai cădea și câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de moarte gândul că dacă lumea află despre ea că are o aventură cu o femeie, vor deveni curioși în legătură cu el. Cu ce face el. —Și ce face el? l-am îngânat din reflex. Atmosfera era liniștită, dar în spatele liniștii plana ceva rău. Pentru prima oară, Walter controla conversația. Toată lumea face ceva, a spus Walter pe un ton malițios. Știu eu ce face. S-a uitat cu atenție la mine, cu ochii lui ca de stafidă holbați la mine. Pe asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
era cazul acum, nădăjduiam eu -, am pus acest lucru pe seama unor posibile sfere înalte în care s-ar fi aflat gândurile tânărului domn. Îmi doream din toată inima ca acest om să fie sufletul sălii, deși o oarecare neîncredere mai plana încă asupra mea, pentru că nu înțelegeam dacă un suflet al sălii poate fi îmbrăcat cu totul și cu totul în straie maro. În fine, privirea-i plină de umor, evident, maro, cu care mă cerceta la rândul său în amănunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
în situația de dependență și în munca de clacă. Primele înjghebări făcute cu ce aveau la îndemână - lemnul de salcie și coaja - cu greu pot fi numite case, locuințe, erau mai mult adăposturi, colibe și bordeie răspândite prin pădure, deoarece plana frica de a nu fi descoperiți și trimiși înapoi în Bucovina. Fiind oameni harnici și destoinici, pe măsură ce numărul de familii sporea, și-au făcut case mai arătoase, au defrișat lunca în care s-au așezat, după nume, rudenii și locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care nu au nimic de-a face cu funcționarea corectă a instituțiilor democratice în vigoare și al respectului care li se cuvine, se comportă ca niște dușmani de moarte ai acestei coeziuni, de aceea, asupra societății pașnice care am fost planează astăzi amenințarea teribilă a unei înfruntări civile cu consecințe imprevizibile pentru viitorul patriei, guvernul a fost primul care a înțeles setea de libertate exprimată prin tentativa de ieșire din capitală adusă la îndeplinire de aceia pe care întotdeauna i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
puteam să trăim cu el. În duminica aceea, urcasem mai sus decât de obicei, nu cine știe ce, câteva zeci de metri în plus, nu fusesem prea atent, și asta din cauza unui sturz pe care îl urmăream pas cu pas, în timp ce el plana piuind și târându-și o aripă lovită pe care străluceau două sau trei picături de sânge. Nefiind atent decât la pasăre, ajunsesem pe creastă, care nu e deloc o creastă decât după nume, fiindcă o pajiște mare îți lasă impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
să strâmb din nas la Tezaurul de Aur și să fiu un pișicher de Princeton. Dar la ce bun să te hotărăști? l-a Întrebat Kerry. Mai bine să plutești ca mine. Eu am să intru În conul de glorie planând pe cozile fracului lui Burne. Nu pot pluti. Vreau ceva care să mă intereseze. Vreau să trag sfori, fie și pentru alții, să fiu director la Princetonian sau președintele lui Triangle. Trebuie să fiu admirat., Kerry. — Prea mult te preocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
seama că În cameră mai erau și alte lucruri, nu numai oameni... Peste forma ghemuită de pe pat și În jurul ei atârna un nimb, țesut din borangic, ca o rază de lună, pătat ca un vin vechi, stătut... ceva oribil totuși, planând difuz deasupra lor, a celor trei... Iar lângă fereastră, Între perdelele Învolburate, stătea altceva, nedeslușit, fără trăsături... ceva straniu și totuși familiar... Simultan, două cufere mari se materializară de fiecare parte a lui Amory. Totul s-a petrecut În mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dacă vrei, măsurat În linii, Înseamnă cam treizeci de linii. Ei bine, problema apare dimineața. Știi cum trebuie să-ți petreci orele dimineții? Bagă bine la cap. Cu toții ignoră chestia asta și de-aia se fac praf. Dacă continui să planezi ca Într-un vis, nu Încape nici o Îndoială că te vei transforma Într-o legumă. Ești atent? Mai Întâi prizezi o linie seara, Înainte de masă. Se spune că după ce iei cocaină, mâncarea nu ți se mai pare gustoasă, dar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
întotdeauna. Dar ceea ce a rămas permite respingerea afirmațiilor răuvoitoare și readucerea lui Aristip din Cirene la demnitatea unui gânditor autentic și demn de acest nume. Dovadă, tăcerea lui Platon în privința numelui lui Aristip și a muncii sale, chiar dacă umbra lui planează asupra multor pagini ale dialogurilor platoniciene. Cine-i acest Philebos de exemplu, care dă numele unui întreg dialog? Și de ce a consacrat oare Platon un text întreg problemei plăcerii de a respinge tezele cinenaice fără a cita măcar o dată numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
2, Stejeran 1 și nefericitul inspector Pătrașcu își legară centurile de siguranță, pregătindu-se de asatelizare. Trecură cu zguduiri ușoare printr-un nor compact de flori de rapiță, se-nscriseră pe o traiectorie coborâtoare și văzură în curând, după un zbor planat de câteva minute, platforma de primire a navelor, înconjurată de magazinul mixt, de barăcile frumos tipizate ale exploratorilor, serele de gogoșari, casa de cultură, mica fabrică de conserve, stația de mecanizare și localul familial. Asatelizară lin, în chiotele de bucurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
a executat ordine despre care știa, de la depunerea jurământului de credință, că ele, ordinele, sunt date întotdeauna spre a servi Patria. În contextul celui de-al Doilea Razboi Mondial, din păcate, asupra Armatei Române, în legătură cu cele două ipostaze ale sale, planează, in corpore, anatema flagrantei antinomii "loialitate-trădare". Asupra ostașului însă n-ar trebui să se răsfrângă această suspiciune de înjosire. Îmi vine în minte acum un exemplu concret care evidențiază inocența lui, a soldatului român, în contextul acestei dileme. Și, spre
ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944 ŞI...VOLUNTARII DIN CIOHORĂNI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364350_a_365679]
-
se aude peste crestele sublime Atât de limpede acoperind zăpezile albastre Imense umbre plăsmuind aripi senine Spre echinoxuri pure și arcade caste Ce zbor rănit acoperind oceane de tăcere Siaj rănit al păsării supreme Pierdut în spuma valurilor efemere Zenit planând pe sub cupole fără vreme Ce cruce de lumină se deschide-n noi Mai tainic urcă încet spre nevăzute sfere Oh! moarte timpul nu mai curge înapoi Siajul tău rămâne-n urmă cu durere. Tu Doamne însă mă întâmpini peste ape
SIAJUL PĂSĂRII SUPREME de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364517_a_365846]
-
care desprind tainicul concept al Arborelui Sephirot; abordează temele mari ale ocultismului ca muntele, peștera, focul, piramida, smaraldul, pendulul și multe altele pe care le prezintă în contextul unor construcții poetice remarcabile, dar ușor de decriptat printr-o hermeneutică simplă; planează peste Ideile Mame ale lui Platon fără să le indice concret; deschide perspective inspirate spre lumea strălucitoare dar incognoscibilă rațional a transcendentului.» (Acad. Constantin Bălăceanu-Stolnici, «Slove de diamant», recenzie, în «Monitor Cultural» / ARP, anul III, nr. 9 / 2008) etc. Nucleele
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
dragul meu! Am un locaș oferit de Conte! Este Palatul Fiicei lui Dracula! PALOȘ:(glumeț) Și ca să ajungem acolo, iar te transformi în „iapă”!? PRINȚESA:(îi zâmbește cu subînțeles) Te-ai învățat cu călăritul?... (îl sărută scurt pe buze) Vom plana ca doi vulturi pleșuvi peste crestele dantelate ale munților până pe stânca agățată de toarta cerului! Îl prinde de mână și aleargă ușor patru-cinci pași și se transformă în doi vulturi care se ridică peste vârfurile stejarilor și se îndreaptă către
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ceea ce sunt, / Umbra unui obiect de lux / Înghesuită în cutia de scule / a unui insignifiant salahor,” Intri neinvitat în lumea creată parcă anume pentru tine, ignorând Turnul Babel, Arca lui Noe, Deșertul din Galileea, smulgi „floarea vinului” oțețit peste care planează un roi de efemeride bețive. „Mergi parcă pe picioroange de sticlă” - până-ți apar în privire: „Un șoim, / Un cal, / Un cavaler”. Și ce altceva este cartea aceasta decât, încă „o lecție de supraviețuire / În cadrilaterul meu din ipsos comun
UN ALT FEL DE TABLETE ŞOTRON. MELANIA CUC, MERSUL PE APĂ , EDITURA NICO, TÂRGU MUREŞ, 2013. CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363306_a_364635]
-
fost subiect de știri naționale. Era cunoscut în lumea curselor de mașini drept „VR Alexandru” și făcea parte din zeci de asociații de afaceri din California și Nevada. De asemenea, era președintele unei organizații de caritate a militarilor americani. Misterul planează și astăzi asupra conturilor și surselor de venit ale lui Alexandru Djordjevic, deși au trecut trei ani de la decesul lui. Chris Chow, cel mai bun prieten al pilotului, a declarat: "Alex era o persoană foarte reținută în privința afacerilor sale. Nici
CĂSĂTORIE FALSIFICATĂ DUPĂ MOARTE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362471_a_363800]
-
un ecosistem distrus de zeci de ani. Nici mineritul nu mai este ce a fost, când se știe că zece mii de persoane lucrau până în 1990 în măruntaiele munților. Puse cap la cap, poluarea de la Roșia Poieni și amenințarea cianurilor care planează asupra Roșiei Montane îi fac pe turiștii români și străini să-și ia gândul de la petrecerea vacanțelor în Munții Apuseni. Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă. Aurul dispare încet-încet, lăsând în urmă deșeuri de steril, iar
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360920_a_362249]
-
au poposit o iarnă întreagă și mai ales cu ce primejdii s-au confruntat în drumul lor spre suprafața pământului? Florile priveau nedumerite de aceste întrebări, știind că fiecare are povestea ei, una mai interesantă decât alta. Dar întrebarea care plana de-asupra întregii grădini era : care a fost prima floare ce a răsărit? - Nu vreau să mă laud, dar eu am adus un parfum delicat și am o haină de gală - spuse trandafirul. - Chiar dacă e așa, tot nu ai fost
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
ținem cu americanii” , suntem „siaiști”(unelte C.I.A.!), facem jocul „imperialismului” yankeu ! A trebuit să rupem și să refacem la declarații că le încurcam rău de tot, „negând” - mai mult ne învinovățeam decât ne apăram și ca întotdeauna, asupra celor care planează acuzații nedrepte, există un Dumnezeu sus. Pentru regimul ateist El era întrupat nu în „Trinitatea Creștină” ci în acea a „concepției dialectice și istorice” reprezentată și fundamentată teoretic tot de o treime a altei entități, una nici măcar păgână și care
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
iubito! Vom pluti sub cerul înstelat pe deasupra Parisului. Se desprinseră din turn și zburară deasupra orașului. Fata, fascinată ca de un vis, se lăsă purtată pe aripile umbrelor nopții de ciudatul partener de care-și legase viața. Într-un târziu, planară ușor pe unul dintre podurile Senei. Narcisa își ridică cu satisfacție privirea spre cer, minunându-se pe unde plutise, apoi se apleacară amîndoi peste balustradă și la lumina becurilor chipurile li se oglindiră în apele râului. Narcisa tresări oarecum vrăjită
XXII. PELERINAJ ÎN LUNA DE MIERE (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367547_a_368876]
-
interioară de bună-voire sau de prețuire pentru bi �nele care l-a îndatorat, ea poate încheia situația de debitor adică doar șterge obligația acestuia. Și chiar dacă achitarea unei datorii - neexi �gibile, cum este cazul în acțiunea de răsplătire, dar oricum planând asu �pra vieții beneficiarului - are loc, ea poartă mai mult către sensul con �tractual, juridic, al raporturilor între oameni și într-o oarecare măsură moral, în sensul deplin creștin al cuvântului. Atitudinea morală se ex �tinde pe un teren mult
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
fără nici un dubiu. Atunci Irod își zise să caute mai în profunzime. Se concentră deci asupra chipului din fața sa, ca să descopere ce impresie îi va produce acesta. Simți curând în persoana celui din fața sa slăbiciunea omenească, neputința și nenorocirea care planau asupra aceluia și își imagină un vultur deasupra prăzii paralizate de frică, care nu avea unde fugi. El era vulturul iar cel din fața sa prada. Una măruntă. Privindu-l cu superioritate, Irod avu sentimentul de dominație asupra lui, și se
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]