12,012 matches
-
să-i duc unul bun, mă ținea acolo înrădăcinată în pretenții, până când femeia ce vindea se hotărî brusc să facă dop de probă unuia pe care îl alesese atent și pe care-l cumpărai deîndată. Mi-l așeză într-o plasă și-mi zise cu o tristețe blândă, dar adâncă : „Doamnă, să-i spuneți mamei dumneavoastră că nici Soarele... nici Pământul... nici Apa ... nu mai sunt ca pe vremea dumneaei...„. Florica Patan, Treptele tristeții Referință Bibliografică: TREPTELE TRISTEȚII / Florica Patan : Confluențe
TREPTELE TRISTEȚII de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1486153126.html [Corola-blog/BlogPost/375471_a_376800]
-
aici și ne putem întoarce la barca noastră, dar gazda ne-a poftit din nou să luăm loc. De data asta a luat de lângă palmierul din apropiere o frunză și a început să împletească făcând într-un timp record o plasă deasă pe care nu o străbate nici măcar ploaia. M-am lăudat că pot așa să împletesc și eu și nu mi s-a părut că acest lucru merită aplauzele pe care el le aștepta. Fără vorbă multă, fără să mă
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_c_helene_pflitsch_1360471720.html [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
luat acest pseudonim, pentru că de când îl știu, e nedespărțit de mare, de undiță sau de mai știu eu ce folosește omul acesta atât de cuminte sufletește, ca să prindă peștele... Eheiii, dar ce nu face peștele acela ce-i cade în plasă! Ați mai auzit ca peștele să se prefacă-n cărți??? Ei, da, aflați de la mine, așa este și peștișorul acela auriu care le scrie și le dăruiește iubitorilor de literatură este Virgil Stan! Am citit “Iubirile unui pescar”, fragmente din
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
s-ar fi scurs, ca și cum nu ne-am fi despărțit vreodată! Și eu ți-am vorbit de durerea mea: de moartea mamei, doborâtă de boala cea necruțătoare; iar tu, poate știai c-aceeași boală și asupra ta își țesuse deja plasa, Dar ai păstrat tăcerea.! Poate-ai avut dreptate... Poate c-așa ai conjurat tu soarta, Și poate... ai vrut ca să mă cruți, Ca să nu sufăr și eu, din depărtări... Când am aflat de dispariția ta, m-am învârtit ca beată
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1420102134.html [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
cai breji, pentru hoțiile cu care se îndeletnicesc. -Și ce crezi tu, că ei sunt așa proști, ca să țină antena în casă și să dea poliția de ea? Sunt niște jeguri nenorocite, hârșiți prin pușcării și nu mai cad în plasa gaborilor, cu una, cu,două. Claudia le-a făcut vrăji la polițiști și Dracu îi întoarce din drum pe gabori, că le ia mințile și îi face să uite de ce-au venit la poarta ei. Mi-a spus asta
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
din 24 martie 2016. Auzim astăzi voci care rostesc cu mâhnire că în zilele noastre se citește mai puțin și firesc ne punem întrebarea, oare, omenirea ar putea fi pe calea de a da înapoi? Incultura și-ar putea întinde plasa peste scânteierile creierului uman? Dar ne liniștim repede. O simplă privire aruncată de-a lungul și de-a latul "multului rotund" e capabilă să înregistreze mii și mii de argumente care contrazic o asemenea presupunere pesimistă. Oamenii nu pot renunța
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
răspunsul ... Citește mai mult Auzim astăzi voci care rostesc cu mâhnire că în zilele noastre se citește mai puțin și firesc ne punem întrebarea, oare, omenirea ar putea fi pe calea de a da înapoi? Incultura și-ar putea întinde plasa peste scânteierile creierului uman? Dar ne liniștim repede. O simplă privire aruncată de-a lungul și de-a latul "multului rotund" e capabilă să înregistreze mii și mii de argumente care contrazic o asemenea presupunere pesimistă.Oamenii nu pot renunța
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
dar și un pulover tricotat din lână pentru orice eventualitate. Un impermeabil contra ploilor prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul pe brațe se uita atent la plasa aruncată peste ape. Un băț de pescuit pentru plăcerea de a simți mișcarea disperată sau chiar plină de speranță a peștelui, care sfârșea după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
te iau de sus și te fac să plutești deasupra tuturor valorilor văzute sau imaginate, azi mai mult decât în alte zile care nu se deosebesc doar prin denumire. Apoi s-a mai liniștit când a văzut zvârcolirea peștilor în plasa întinsă de dimineață. Se mira că s-a umplut fără știrea lui. Or fi fost plecat între timp, undeva departe... A așezat bățul jos, azi nu mai prinde pești pentru plăcerea de a-i arunca înapoi. Mișcări automatizate, de mult
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
tot mai stringente, credea el. Până a ajuns acasă amurgul s-a închis la culoare. Nu a mai aprins lumina, a găsit patul și pe întuneric. Și visul ciudat pe care tocmai l-a trăit. A doua zi a aruncat plasa de pescuit mai devreme cu ceva decât în mod obișnuit. Totul făcea ca și până acum, respectând obiceiurile bătătorite, dar lucra din instinct și nu conștient. Până și-a adus aminte că ieri, la această oră, da, știe foarte bine
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
tot malul îl scrutează din priviri. Observă, că bățul e tras de pești, nu-i pasă. Din partea lui să-l tragă și în apă, dacă asta e intenția lor. Totul se desfășoară automatizat, nu mai e nevoie de coordonarea lui. Plasa se umple cu pești fără nici un efort din partea lui. De-ar apărea odată femeia aceea! Îl doare gâtul de atâta încordare, ochii îi sunt obosiți. Azi nimeni nu-l mai deranjează. Ciudat. Brusc vocea femeii l-a trezit din letargie
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
arătă, ca să se ascundă mai apoi, numai cu gândul de a-i oferi un spectacol magic. De multe ori se scufunda în observarea mișcărilor peștilor, dar femeia asta depășește chiar și performanța lor. Nu-l mai interesa nici bățul, nici plasa, deși existența lui depindea de acestea. -De ce nu veniți și dvs. să faceți o baie ? - întreba îndrăzneț străina. -Eu? Dar eu nu m-am bălăcit și de zece ani! - striga indignat pescarul. Din așa ceva noi nu am putea trăi
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
s-a tras în barcă și în câteva clipe s-a îmbrăcat. Nu se uita în direcția malului, nu mai avea nevoie de alte iluzii optice, clipa cucerită bătea zgomotos în coșul pieptului masiv. Cu mișcări fixate trăgea în barcă plasa plină de pești, i se părea absolut normal, că și azi a prins o mulțime. Ajungând la mal a legat barca de un țăruș. A înhămat calul, așezând coșul cu peștii pe spinarea lui. Peisajul arăta ca și înainte cu
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Singuratatea_pescarului.html [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
azi, este Bumerangul. In nordul Australiei, unde pământul e mlăștinos, ei au construit “capcane”lungi de câțiva kilometri în care prind cu ușurință pești, la sfârșitul sezonului ploios. Dimpotrivă, în partea de sud a țării, ei s-au folosit de plase imense în scopul vânării cangurilor. Triburile Aborigenilor sunt foarte diferentiate :atât prin ocupația lor cât și prin modul de comportare sau relațiile care le-au desvoltat. Ei s-au diferențiat din cauza influenței pe care a avut-o asupra lor clima
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1481130254.html [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
următoarele zile am văzut băieți care lustruiau, vopseau, aranjau (că doar așa se învață meserie!). La parterul casei se află dormitoarele familiei, bucătăria și două camere de oaspeți, dotate fiecare cu baie și ventilatoare mari. Patul mare este protejat de plasă împotriva țânțarilor, plasă care de altfel se găsește și la geamurile mari. Tot la parter se află o cameră mare în care se servește masa, există telefonul și legătura la internet, precum și un televizor, la care, poți urmării știrile și
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
văzut băieți care lustruiau, vopseau, aranjau (că doar așa se învață meserie!). La parterul casei se află dormitoarele familiei, bucătăria și două camere de oaspeți, dotate fiecare cu baie și ventilatoare mari. Patul mare este protejat de plasă împotriva țânțarilor, plasă care de altfel se găsește și la geamurile mari. Tot la parter se află o cameră mare în care se servește masa, există telefonul și legătura la internet, precum și un televizor, la care, poți urmării știrile și interminabile seriale tip
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Lacrima_din_ocean_jurnal_de_calatorie_helene_pflitsch_1357295672.html [Corola-blog/BlogPost/345197_a_346526]
-
lovi cu ea cingătoarea. Baba scoase un țipăt ascuțit și se aruncă spre el, cu degetele adunate în față, gata să-i scoată ochii. Flăcăul reuși să se ferească pentru început, dar se trezi curând prins cu totul într-o plasă fermecată, care îi lua toate puterile. - Ce vrei de la mine? Cu ce ți-am greșit? Strigătul lui se pierdu pe coridorul lung, urmat de hohotul ascuțit al vrăjitoarei. - Ce mi-ai făcut? Te-ai născut, asta ai făcut! Atunci când pădurea
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
să scoată firele din cosița Sânzienei și să le apropie de lumânarea groasă care ardea pe masa de lângă el. O ceață verzuie se strecură în camera vrăjitoarei și din ea se întrupă chiar Sânziana. Zâna atinse cu degetele ei străvezii plasa fermecată, care căzu de îndată pe podea, eliberându-l pe Ionuț. Bătrâna vrăjitoare își înfipse mâinile în părul Sânzienei, aruncând-o la podea: - Am să termin cu voi amândoi pentru totdeauna! Atunci, Ionuț își scoase fluierul de aur, se apropie
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1435288265.html [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
culcat la pământ urzicile cu un leaț apărut la picioarele mele de nu știu unde și am ajuns la casă. Mi s-a părut un palat deși mai erau doar ici pe colo niște țigle înnegrite de vreme, iar păianjenii își țesuseră plasa peste tot. Treptele de scândură putreziseră dar o piatră de râu în apropierea lor m-a ajutat să ajung în tinda largă. Două uși de lemn cu clanțe mari, ruginite de vreme. Am apăsat clanța primei uși. Ea s-a
CASA CU VOCI de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Casa_cu_voci_helene_pflitsch_1355823588.html [Corola-blog/BlogPost/341439_a_342768]
-
Iubire > CE POT FACE DOUĂ INIMI? Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1544 din 24 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce pot face două inimi când iubirea nu-i acasă? Când distanțele-s eterne, când netimpu’- i ochi de plasă? Din iluziile vremii să-și mai tricoteze un timp Sau uitării îmbelșugate s-o dea-n ochii-anotimp?! Cât mai poate dorul singur să ucidă întâmplarea? Ce tertipuri înfocate să plesnească-acum uitarea Pentru ca-ntr-o viață nouă să mă scald în
CE POT FACE DOUĂ INIMI? de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1427218351.html [Corola-blog/BlogPost/357778_a_359107]
-
ci o păpușă realizată industrial plină de E-uri. - Și cine produce păpușile? - Păi tot ele. Se auto-reproduc ca virușii. - Adică eu .... fata mea .... vom semăna? - La fel! - Te-ai exprimat identic cu soțul tău când i-am căzut în plasă - La fel cu ce? - Cu păpușa din vitrină. - Și vrei cu adevărat ca fiica ta să devină o păpușă de vitrină? - Cum poți afirma așa ceva? Care mamă nu-și dorește pentru odraslele sale o viață mai bună decât a lor
FEMEIA, UN PRODUS INDUSTRIAL? (REEDITARE) de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1475423737.html [Corola-blog/BlogPost/341201_a_342530]
-
pas de moarte. În seara aceea am fost cuminte și m-am învârtit pe lângă mamaie tot timpul să o ajut. Știam că mă iertase și asta însemna că, dacă tăticu trece pe la noi, nu-mi va pune hainele într-o plasă, să mă trimită la București. În schimb m-au pedepsit. Trebuia să adorm fără poveste. Nu a fost decât spre ghinionul lui tataie, care, fără să bănuie că eram încă trează, a început să-i povestească mamaiei despre necazul lui
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122355.html [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
cel puțin o dată pe lună și că acestuia nimic nu îi face mai multă plăcere decât să le ofere. Asta întrucât, pentru acești bărbați pasionali, florile și-au pierdut de mult semnificația reală. Pentru ei, să-i dea soției o plasă cu cartofi sau un buchet de flori e cam același lucru. De aceea, de multe ori, florile sunt oferite la pachet cu cartofii. Adăpostite în plasa cu cartofi. -Uite, iubita mea soție, am cumpărat cartofi! Și flori! Iar soția, roșind
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea by https://republica.ro/z-as-dori-un-buchet-de-flori-pentru-prietena-mea-z-ce-mi-puteti-spune-despre-ea-despre-ei-cei-terorizati [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
și-au pierdut de mult semnificația reală. Pentru ei, să-i dea soției o plasă cu cartofi sau un buchet de flori e cam același lucru. De aceea, de multe ori, florile sunt oferite la pachet cu cartofii. Adăpostite în plasa cu cartofi. -Uite, iubita mea soție, am cumpărat cartofi! Și flori! Iar soția, roșind ca o școlăriță, îl lovește tandru în piept: -Oo, adorabil nebun ce ești! Eu te trimit după flori, că s-au ofilit în vază, și tu
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea by https://republica.ro/z-as-dori-un-buchet-de-flori-pentru-prietena-mea-z-ce-mi-puteti-spune-despre-ea-despre-ei-cei-terorizati [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > E-N MINE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1633 din 21 iunie 2015 Toate Articolele Autorului E-n mine. Simt cum umblă căutând ungheru-n care nu am fost nicicând și unde triști paingi au țesut plase spre-a prinde-n ele ultimul meu vis speriat când vede cât e de decis acest trimis din lumi misterioase. E-n mine și nu pot să îl alung în timp ce sună dintr-un corn prelung și îl aud mai tare
E-N MINE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1434902524.html [Corola-blog/BlogPost/379684_a_381013]