785 matches
-
deschise (și la temperaturi în general mai mici de 31°C), unde apărarea teritorială nu este atât de importantă pentru asigurarea succesului reproductiv individual, din ouă vor ecloza mai mulți masculi decât femele (Ferguson și Joanen, 1982). O astfel de plasticitate a raportului sexelor în funcție de factorii ecologici este, la unele specii, un factor crucial în asigurarea unor șanse egale de supraviețuire a descendenților de ambele sexe. Încă din primele investigații ale relevanței științifice a raportului sexelor (Fisher, 1930), s-a pus
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
limbajului sau o structură cognitivă generală de învățare, indiferent de conținut (de exemplu, lingvistic, perceptiv etc.), cum sugerează modelul social standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul social standard. Dar ce este plasticitatea? Este un termen care descrie flexibilitatea răspunsurilor subiectului uman, și anume că acesta se schimbă ca reacție la condițiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de învățare, indiferent de conținut (de exemplu, lingvistic, perceptiv etc.), cum sugerează modelul social standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul social standard. Dar ce este plasticitatea? Este un termen care descrie flexibilitatea răspunsurilor subiectului uman, și anume că acesta se schimbă ca reacție la condițiile de mediu. Odată înțeles acest lucru, este
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
standard. Psihologia evoluționistă consideră că cele mai multe structuri cognitive ale minții umane sunt înnăscute și că ele sunt specifice. Mitul II. Plasticitatea este incompatibilă cu psihologia evoluționistă Plasticitatea este adesea adusă ca un argument pentru modelul social standard. Dar ce este plasticitatea? Este un termen care descrie flexibilitatea răspunsurilor subiectului uman, și anume că acesta se schimbă ca reacție la condițiile de mediu. Odată înțeles acest lucru, este clar că ceea ce trebuie explicat este relația dintre schimbarea comportamentului și schimbarea condițiilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
specifice, cea mai importantă fiind sinteza realizată pe plan cognitiv, senzorial-motric sau kinestezic. Deprinderea motrică poate fi definită ca o componentă a actelor motrice învățate, care prin repetare dobândesc indici superiori de execuție cum ar fi: coordonare, precizie, viteză, ușurință, plasticitate, automatism. Deprinderile motrice se deosebesc de celelalte feluri de deprinderi prin faptul că mișcarea, gestul motric, este nu numai mijloc de îndeplinire a acțiunii, ci și scop, acțiunea fiind ea însăși o exprimare/exteriorizare motrică (Epuran, 1976). În procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
motric învățat, fiind rezultate calitative ale învățării mișcărilor; c) au la bază educarea capacității de diferențiere fină și rapidă a indicatorilor care constituie elementele informaționale senzorial-perceptive în dirijarea acțiunilor; d) se caracterizează printr-un feedback rapid și eficient; e) prezintă plasticitate și o stabilitate relativă în condiții variabile; f) se prezintă de cele mai multe ori sub formă de structuri individuale; g) formarea lor este condiționată de numeroși factori obiectivi și subiectivi, cum ar fi: aptitudinile motrice, motivația, nivelul pedagogic al instruirii, cantitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
și față de împrejurările care ar împiedica desfășurarea normală a acțiunii; g) tendința de a transfera atenția de la proces asupra rezultatului; h) posibilitatea efectuării acțiunilor prin călăuzirea numai după simțul muscular; i) reducerea oboselii și apariția sentimentului de „ușurință”; j) creșterea plasticității acțiunilor; k) apariția posibilității de transfer de la un gen de activitate la altul; l) reducerea treptată a erorilor de execuție. EXPLICAȚIE (< fr. explication, cf. lat. explicatio) - Acțiune prin care se relatează modul de determinare a unui fenomen sau unei categorii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
sinteza, care în activitatea omului se realizează cu o deosebită repeziciune, fiind concretizată prin limbaj și acțiuni motrice. Atenția, memoria și imaginația sunt procese psihice foarte importante în educarea gândirii. b) Coordonarea - elementul principal al îndemânării actelor motrice, depinde de plasticitatea sistemului nervos, de simțul muscular, de dezvoltarea analizatorului motric și de echilibru. În formarea și dezvoltarea complexă a îndemânării se deosebesc trei trepte: prima se caracterizează prin precizia în spațiu a coordonării mișcărilor, fără a lua în considerație viteza de
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
după legile de compoziție specifice structurilor logice. Trecerea de la o echilibrare progresivă (caracteristica gândirii intuitive) la un echilibru mobil (operator) este pregătită de reglările și articulările prezente în perioada intuitivă; ea este facilitată de apariția unei mobilități și a unei plasticități în relațiile dintre schemele intuitive și nivelurile de organizare perceptive. Apariția raționamentului operator este marcată de conservarea întregului, care nu mai este pur și simplu presupusă de către subiect ca o inducție probabilă, ci afirmată de el ca o certitudine a
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
psihologice. Sunt evidente: perioada critică - moment al dezvoltării persoanei în timpul căreia, pentru continuarea unei dezvoltări normale, stimulările din mediu trebuie să se exercite în mod imperativ; perioada sensibilă - fază a dezvoltării individuale în timpul căreia schimbările funcționale și comportamentale reflectă o plasticitate deosebită a structurilor nervoase și par să fie legate de influențele mediului cu o sensibilitate mai puternică decât în alte momente. PERSONALITATE (< fr. personnalité, cf. germ. Personalität; engl. personality) - Sinteză a interacțiunilor dintre caracteristici și procese psihice care determină moduri
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
care, paralel cu textul, se bazează pe numeroase sisteme extraverbale. Pariziana exploatează diversele resurse ale expresivității: cea a verbalului se dublează eficient cu cea a paraverbalului. Că în teatrul lui Artod, cuvântului îi este rezervat ultimul rol, iar primul gesturilor, plasticității, sunetelor, prezenței fizice a actorilor. La Pariziana totul capătă aspectul unui joc: apariția spectaculoasă în scenă prin impactul imediat, gesturile și cuvintele ulterioare că șoc audiovizual care incearca dezlegarea enigmei. Șocul vizual este cel mai puternic. Pariziana creează mizanscene în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
le aveam în memorie, încă proaspete; angajarea în viața cotidiană mă va face să uit poate o parte din ele. Peste ani, nu pe cele mai vechi le-am uitat, ci pe cele scrise mai târziu. Așa o fi legea plasticității memoriei. În tinerețe, imprimarea e mai profundă, la bătrânețe mai superficială. Și nu mă înșelam. Aveam să aflu mai târziu că securitatea își dresase oamenii din sat pentru a mă supraveghea; ispite noi mă așteptau. Tata mi-a povestit cum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce câștigă definitiv este verva, umorul bonom, împrumutat parcă și el de la oamenii locurilor. Un rol major îl au, de asemenea, regionalismele bănățene, pe care autoarea nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
înaintate față de alte categorii de vârstă; există o reducere neuniformă a volumului cerebral: unele regiuni scad cu o rată de 1% pe an, în timp ce altele rămân stabile până la sfârșitul vieții; există o pierdere de circuite neuronale și o scădere a plasticității cerebrale; apare o scădere a sintezei dopaminei cu creșterea rigidității și scăderea flexibilității cognitive; scade numărul de receptori serotoninici și transportorului serotoninei; se reduce transmisia noradrenalinei în cortex cu consecințe negative asupra funcțiilor cognitive ale cortexului prefrontal, esențial pentru starea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
îndeplinind simplul rol de torți (MARINESCU-BÎLCU 1981, 68; DUMITRESCU 1927-1932, 73 ) și/sau ornamente. Nu putem nega eventualul rol practic și estetic al acestor protome, dar, luând în considerație tendința generală prezentă în cadrul ceramicii cucuteniene, de a minimaliza, pe cât posibil, plasticitatea torților, redându-le în special, sub forma unor apucători sau proeminențe perforate, credem că aceste interpretări sunt limitate. Un pas mai departe în această direcție este făcut prin atribuirea unei valori simbolice reprezentărilor de capete de taurine. Se afirmă, pe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
altă parte, femeia apare malefică („Dark Lady”, cu titlul unui poem), „trupul de fum” care împiedică ascensiunea poetului către „albastrele altare”. Ecartul temporal dintre cele două etape lirice ale lui S. corespunde distanței ce separă abstracțiunea ideii de concretețea și plasticitatea verbului: descoperind cu uimire o lume căreia îi refuzase cu obstinație dimensiunea paradigmatică a adevărului și esenței, poetul se regăsește plin de bucurie în corpuri și obiecte, încredințându-se de calitatea ultimă a realului („Nu există alt cuvânt decât cuvântul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
de rară în literatura vremii) declarației de iubire ivănesciene este, în fond, diferența dintre patologia și normalitatea literaturii. Anomalia pe care o reprezintă aceste paisprezece versuri în raport cu corpusul celorlalte texte din numărul aniversar de aici vine: forțând puțin analogia de dragul plasticității, putem spune că poemul lui Mircea Ivănescu face, față de textele politizate în varii măsuri, imaginea unui om normal nimerit într-un azil psihiatric. Toate caracteristicile pe care cele mai multe dintre textele incluse în numărul aniversar nu le au - printre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mic bestiarium. Diferite ca timbru narativ de scenariile animaliere semnate de N. Gane, I. Al. Brătescu-Voinești și M. Sadoveanu, miniaturile de aici se despart, de asemenea, de formula lui Jules Renard, moralistul amar din Histoires naturelles. G. nu excelează prin plasticitate, prin cromatică, nici prin calități de observator al comportamentelor, dând mai degrabă curs liber fanteziei. D. Anghel îl declara superior, prin farmec și concizie, unui Louis Pergaud, scriitor animalier notoriu, laureat al Premiului Goncourt. Grațios poet al necuvântătoarelor, tandru, comprehensiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
ori. Conceptul de comunitate face parte din seria celor cu graniță imprecisă, cu sensuri multiple, pornit în bună măsură din sfera gândirii romantice (Amerio, 2003), dar, paradoxal, util în contexte teoretice și practice foarte diferite tocmai prin gradul ridicat de plasticitate: Ce rămâne astăzi din conceptul de comunitate? Pe plan general, nu foarte mult, pentru că a fost utilizat în moduri atât de diferite (Hillery numărase deja vreo nouăzeci de definiții diferite ale termenului), încât a ajuns să nu mai indice mare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mod ideal), se opune liricului metaforizant, dar și epicului bazat pe simplă cauzalitate, pe logica formală, aristotelică.” Textele teoretice și publicistice ale lui Dimov și Țepeneag abundă în asemenea explicații, declarații-program de estetică onirică redactate cu precizie și, deopotrivă, cu plasticitate: „Onirismul structural e estetic. El mizează pe a face și a construi, acte caracteristice artistului. Nu are pretenția vană de a cunoaște, de a descoperi ce există deja. Ambiția sa e să producă un obiect autonom, grație unei sinteze al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288537_a_289866]
-
foarte accentuată a lumenului unor viscere. Alte proprietăți ale mușchiului neted cu implicații funcționale sunt reprezentate de capacitatea acestora de a fi stimulați prin întindere, datorită declanșării unor mecanisme spontane, fapt ce determină evacuarea conținutului excesiv al viscerelor cavitare, precum și plasticitatea, proprietate ce constă în adaptarea tonusului pereților viscerelor cavitare la conținut, creșterea volumului acestuia nefiind urmată de creșterea presiunii intracavitare. Proprietatea de plasticitate are la bază faptul că mușchiul neted posedă capacitatea de a-și modifica diametrul longitudinal fără modificări
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
prin întindere, datorită declanșării unor mecanisme spontane, fapt ce determină evacuarea conținutului excesiv al viscerelor cavitare, precum și plasticitatea, proprietate ce constă în adaptarea tonusului pereților viscerelor cavitare la conținut, creșterea volumului acestuia nefiind urmată de creșterea presiunii intracavitare. Proprietatea de plasticitate are la bază faptul că mușchiul neted posedă capacitatea de a-și modifica diametrul longitudinal fără modificări importante de tensiune. Această caracteristică, numită relaxarea prin întindere, se explică prin rearanjarea reversibilă a filamentelor de actină și de miozină în funcție de gradul
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
Motivația școlară reflectă forța, dinamica și evoluția organizării psihice a elevului. Așa se explică oscilațiile valorice pe care le-au luat unele configurații motivaționale pe parcursul cercetării, unele tendințe de polaritate a vectorilor motivaționali într-o serie de procese de cunoaștere, plasticitatea, mai mult sau mai puțin evidentă, a multora dintre structurile cognitive și rapiditatea centrărilor și decentrărilor activismului psihic în raport cu obiectivele educaționale. Astfel, cu cât unitatea motivație obiectiv școlar este mai puternică și realizările și programele elevilor cu indice motivațional ridicat
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
umbre, dragostea este sinceră, dar de cele mai multe ori și problematică; bucuria și tristețea, elixirul și otrava sunt simultane. Întregul este caracterizat printr-un gest, exprimat într-un singur catren, amintind astfel de o structură orientală a poemului. Prin concizia și plasticitatea lor, multe dintre aceste versuri au devenit binecunoscute. În volumele Fluturi de noapte (1926) și Cântec de comoară (1931), tematica se referă într-o măsură mai mare la natură (anotimpurile de trecere, viețuitoarele mici) și la biografia personală (bunici, vacanțe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
la Național, rubrica Gânduri, dar și un elogiu adus „talentului de dramaturg” și regizor la Ciuta - jucată de aproape toate teatrele naționale din țară., demonstrând unise că Victor Ion Popa e și un gingaș poet, cu versuri vioaie, de o plasticitate rară, cu ritm și rimă bogată și cu o fină nuanță de ironie”, publicând două poezii: „Caricatură sentimentală” și „Schiță de toamnă”, reproducându-vi-o pe ultima: O comoară de aramă Și de aur în văpăi Arde-n galbena năframă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]