468 matches
-
marile batalioane, sunt, în majoritatea lor, țărani - mujici -, fie angajați de curând în uzinele de armament, fie soldați de garnizoană gata să facă totul ca să evite trimiterea pe front. în timp ce statul deține în principiu monopolul forței armate, acest partid al plebei devine, încă din vara lui 1917, un partid-miliție, bolșevicii* organizându-și propria forță armată, privativă - Garda Roșie -, formată din soldați revoltați sau din dezertori și civili înarmați. începând chiar din iunie 1917, Lenin se bazează pe această forță ca să ajungă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și entuziasmul care au redat maselor de luptători dorința să cucerească și să moară pentru un ideal. Instrumentul prin care s-au impus idealurile naționalismului și universalismului naționalist a fost serviciul militar universal prin recrutare. Nici de la mercenari, nici de la plebea intrată în serviciul militar și nici de la oamenii de calitate forțați să facă armata - toți aceștia umpleau rândurile armatelor din perioada războiului limitat înainte de secolul al XIX-lea - nu se putea aștepta să fie mânați de considerente morale și ideale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
accident faptul că, înainte de secolul al XIX-lea, toate tentativele de introducere a serviciului militar universal au eșuat; în scopul menținerii în stare de funcționare a producției naționale, clasele productive din cadrul populației trebuiau să fie scutite de serviciul militar. Doar plebea incapabilă să dețină ocupații productive și nobilimea care nu dorea să se angajeze puteau fi recrutate în siguranță. Revoluția Industrială și, în particular, mecanizarea agriculturii și a proceselor industriale în secolul XX au avut un efect triplu asupra caracterului războiului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
singurul abilitat să se prevaleze de suveranitate (majestas) În fața altor popoare și puteri străine. Răzvrătirile plebei (plebs) nu sunt Însă mai puțin de temut. Este creat astfel un dispozitiv menit să le canalizeze cu cele mai mici cheltuieli posibile. Tribunul plebei are posibilitatea de a bloca aplicarea unei măsuri introduse de consuli: prin negocieri și pe căi ocolite Însă, autoritățile ajung Întotdeauna să-și impună voința. În Evul Mediu, definiția unitară este singura reținută: „poporul creștin” Îi cuprinde pe toți cei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
secol mai târziu, la Boulainvilliers, doctrina aristocratică franceză „a celor două rase” antagoniste, presupuse componente ale populației Franței (descendenții cuceritorilor și Învingătorilor, franci sau germani, erau reprezentați de nobilimea autentică, „nobilii de rasă”, În vreme ce descendenții Învinșilor, galoromanii, erau reprezentați de plebe); această doctrină implică o obsesie a „mezalianțelor” care ar face ca sângele „curat și pur”, propriu gentilomilor, să fie alterat de sângele „josnic și abject” al plebei (această teoretizare a dualității naționale constituie, În plus, un mod de legitimare a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de nobilimea autentică, „nobilii de rasă”, În vreme ce descendenții Învinșilor, galoromanii, erau reprezentați de plebe); această doctrină implică o obsesie a „mezalianțelor” care ar face ca sângele „curat și pur”, propriu gentilomilor, să fie alterat de sângele „josnic și abject” al plebei (această teoretizare a dualității naționale constituie, În plus, un mod de legitimare a dominației exercitate de nobilime, În virtutea dreptului obținut prin cucerire); 3) apariția, În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, a imaginarului mixofob În Antile și În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu le-a cerut vreodată de la străbunii noștri și nu le va putea primi nici de la urmașii lor [...]. Cere ceva ce răstoarnă din temelie drepturile și libertățile avute pînă acum în pace de națiunile patriei [...]. Cere ceva ce clerului și plebei valahe (s.n.) nu i se cuvine niciodată“ <footnote După Lucian Blaga, Gîndirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea, București, 1966, p. 47. footnote> . E de înțeles de aici că drepturile promise au rămas promisiuni. Chiar opinia cancelarului Kaunitz
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
ale Școlii Ardelene nu urmăreau congruența dintre entitatea politică și cea națională, ci doar reprezentarea "națiunii" române - căreia i se refuza statutul de națiune politică, recunoscută fiind doar în calitatea oficială de "națiune tolerată", sau, periorativ, numai în cea de "plebe valahă" - în structurile politice ale Transilvaniei. Acest lucru va fi și mai transparent de îndată ce decojim multiplele straturi de semnificație acumulate înlăuntrul termenului de națiune. O foarte amănunțită investigație genealogică a conceptului de "națiune" a fost realizată de L. Greenfeld (1992
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea sa ceva nai mult decât i se cuvine ei de drept". Paritatea scalară a românilor cu celelalte naționalități, în cadrul vechiului sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
puncte concluziile Dietei care respingeau categoric pretențiile ridicate de prima Suplică drept inacceptabile. Ce o diferențiază de cea dintâi este faptul că în paginile celei de-a doua, națiunea este din nou extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
extinsă pentru a cuprinde în marginile sale și plebea. Aceasta este relevată în clar de faptul că Supplex-ul din 1792 este semnat de episcopii unit și ortodox în numele națiunii române, fără nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie reprezentată (Prodan, 1984, pp. 76-80). După cum o
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nicio distincție scalară. În timp ce primul Supplex lăsa pe dinafară plebea, semnată fiind de Clerus, Nobilitas, Militaris Civicusque Status universae Nationis in Transylvania Valachicae, cel de-al doilea pretinde ca în congresul național pe care îl solicită a fi aprobat și plebea să fie reprezentată (Prodan, 1984, pp. 76-80). După cum o arată L. Blaga, cu o măiestrie analitică ce ar putea fi asimilată astăzi istoriei conceptuale (Begriffsgeschichte), "chiar de la început conceptul de "națiune" va fi pentru ei [românii din Transilvania] un concept
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 241). Statul etnocratic, așa cum îl definește programatic Crainic, este secreția organică, pe plan organizațional, a neamului românesc. Spre deosebire de statul democratic, care "se întemeiază pe numărul populației, fără deosebire de rasă și de religie", fiind, mai grav, alcătuit dintr-o "plebe amorfă, anonimă și fără memorie, care-și schimbă părerea cu fiecare răsărit de soare" (așa cum reiese din definiția lui E. Renan: națiunea este un plebiscit de fiecare zi), statul etnocratic își are temeiile în pământul strămoșesc, sângele românesc, sufletul național
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi ai manualului de Istoria și geografia RPR (1950) trâmbițează, mesianic, marea liberare: "Stăpânii au plecat! În sfârșit, [țăranii, plebea și sclavii care au rămas] sunt liberi! Popoarele migratoare i-au eliberat" (p. 18). Inovația interpretativă nu este totuși de o radicalitate absolută. La fel cum slavofilia explicită din istoriografia comunistă își are prefigurațiile în concepția istorică a slavistului I.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mari datorii și într-o stare de mizerie. Instituirea contrabandei însă, care, în primii ani ai ocupației, a fost singurul impuls primordial al emigrării, a provocat locuitorilor cea mai mare pierdere, fiindcă ceva asemănător nu se obișnuise niciodată în Moldova, plebea i-a înțeles greșit chiar denumirea și vameșii nu au făcut cunoscută niciodată respectiva ordonanță poporului și nici chiar în prezent acesta nu știe aproape nimic în această privință, așa încât supușii neștiutori au fost pedepsiți, fără ca legea să fi fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
denumirea de la ele, este în pericol să piardă chiar și denumirea sa. Ca prin urmare, ridicarea comerțului să se poată privi cât mai eficient, las în seama Înaltei și Preaînaltei dispoziții următoarele căi de ieșire. Despre înviorarea comerțului. A. Deoarece plebea, prin abuzul de rachiu, neglijează lucrarea ogoarelor, banii săi și sănătatea, ar fi necesară, pentru a păstra în același timp aceste cantități importante în Bucovina, o ordonanță de interdicție a exportului respectiv din Ucraina sau de impunere a unor dări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
atât de păguboasă pentru liniștea generală, siguranța și binele public, ar trebui să se interzică câteva feluri de arendă, atât străinilor, cât și evreilor, alungarea acestora din urmă fiind cea mai indicată. G. Spre liniștirea publicului și pentru a face plebea să înțeleagă întru-totul în privința încălcările sale, conținutul dispozițiilor emise de către Preaînalte locuri, cu privire la vămuire, să fie aduse din când în când la cunoștință publică. H. Darea goștinei și deseatinei ar trebui desființate la această organizare nouă, ca fiind nefavorabile comerțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
fel am vorbit, prezintă lumii cel mai surprinzător exemplu în acest caz. Rusia are natura și poziția după mărimea și tăria efectivă, cât și relativă. Rusia atât de dominată odinioară de spiritul streliților și care a fost stăpânită de o plebe de mongoli și streliți, posedă acum oameni luminați și războinici înnăscuți, curând are un popor de eroi și miniștri. Temeiurile menținerii și gloriei conduc afacerile și pașii Rusiei. Ea negociază peste tot și cu mână largă, are peste tot porturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aminte că aceeași epocă a făcut oamenii să râdă și altfel decât macabru: citește comediile lui Terentius de pildă. Reprezentate cu mult mai rar decât luptele de gladiatori. Și, scrise În același scop, și adresându-se altui segment social - nu plebei, ci patricienilor, cetățenilor -, Îl distrăgea și pe acela. Și, pentru că trebuia ceva și pentru sclavi, s’au născocit Saturnaliile. Când la tot sclavul i se permitea, pentru o zi, orice: și circ, și chef, chiar fiind servit de stăpân. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
paranteză literatura propriu-zisă, să nu uităm nici faptul că Revoluția franceză a fost provocată de setea a 663 de parizieni, bețivi de la periferie și contrabandiști, dintre care cel mai cunoscut era Monnier 145 și că, în 1792, poporului de republicani plebei sans-culottes îi plăcea să cânte: "Haidem, copii din La Courtille 146 Ziua de băut a venit Pentru noi se frig caltaboșii Pentru noi au fost păstrați (bis) Nu vezi cum în bucătărie Se frig curcanii, pulpele Zău, chiar ar fi
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
cu funcțiile, relațiile, banii din bănci străine, vilele de lux etc. Dacă românii și-ar aminti de luptele dintre patricieni și plebei de la Roma din secolul al V-lea î.Hr., ar găsi un sprijin moral pentru o adevărată grevă generală. Plebea romană a avut curajul să le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și-ar aminti de luptele dintre patricieni și plebei de la Roma din secolul al V-lea î.Hr., ar găsi un sprijin moral pentru o adevărată grevă generală. Plebea romană a avut curajul să le strige în obraz tuturor bogaților că plebea muncește, produce, ține republica și o apără. Când s-au separat spațial și economic de patricieni, atunci și numai atunci, plebea a devenit importantă, obținând o magistratură de maximă importanță: tribunatul, tribunul plebei, cel cu drept de veto (mă opun
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]