1,866 matches
-
ro. „Două lucruri care au contat enorm în viața mea: muzica și mistica (deci extazul) - și care se îndepărtează... Între douăzeci și douăzeci și cinci de ani, orgie a amândurora. Pasiunea pentru ele era legată de insomniile mele. Nervi incandescenți, întinși să plesnească în fiece clipă, pofta de a plânge dintr-o fericire insuportabilă. Toate au fost înlocuite de acreală, de zbucium, de scepticism și de anxietate. Pe scurt, o scădere a temperaturii lăuntrice - singura explicație că mai sunt în viață. Căci dacă
Emil Cioran visa în tinerețe o Românie fanatică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37659_a_38984]
-
tîrg/ (atunci la ce bun cărțile, înțelepților?)/ sîntem petice zdrențe ale curcubeului” (Generației). Blamează timpul și spațiul d-sale, dar alonja apocaliptică a discursului trimite la condiția umană în sine, ca o cămașă prea strîmtă a unui ideal compromis, care plesnește. Nu e vorba de ceea ce s-ar putea numi o satiră, ci de o viziune antiumanistă (viziunea: un mod de-a generaliza fără limite palpitul metaforic) în care autorul induce propriul său defetism dezgustat și din partea căreia primește un reflex
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
de acum, asemenea! Dumneata nu vezi, că eu, la școală, mai ba, mai da... În plus, manifestări dintr-ălea, pomenite de către dumneata, și astăzi, tot așa.,, O fi” - Încerc eu să-mi apăr timpurile și zisa... -,,dar pe vremea mea, cel plesnit de jigodism Întâi făcea facultățile, adică primea,,diplomili” (vorba ăluia), apoi se apuca de liceu, pe la fe-feul ăla sau la seral, seara.,,și astăzi, tot așa! Mai deschide și tu ochii, mai privește lumea! Ce Dumnezeu!” - i-a fost lui
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
ți-l înapoiez cu aprecierile mele cu tot. Mi s-a trimis un ziar din Roman cu o dare de seamă a unei conferințe despre El. Plină de neexactități, de sentimentalism banal și dulceag, ofensator. N-o să mai tac. Trebuiesc plesniți peste gură toți imbecilii care se onorează vorbind despre el cu superioară incompetență și neînțelegere. Ai să vezi ce rea de gură-s! Scrie-mi, fără să te superi vreodată dacă tac mai mult. Tac, că mă strânge viața de
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
de a induce frica, și nu din cauza unor primejdii reale. Mîncarea mizerabilă de la cantină era alt motiv. Pe mine mă deranja mai puțin, fiindcă de pe atunci mă obișnuisem să mănînc pîine goală, care era atît de moale încît, dacă o plesneai de perete, rămînea lipită. Avea un gust acrișor și era sățioasă, chiar dacă nu deosebit de hrănitoare. Colegii care veneau de la țară erau revoltați în special din cauza colectivizării forțate din anii '50, făcută după model sovietic și numită reformă agrară. Țăranii, cărora
Ioan Holender: Ultimii ani în România by Magdalena Mărculescu () [Corola-journal/Imaginative/14725_a_16050]
-
că eu nu sunt eu te scuturi de trupul meu cum de picăturile de ploaie un câine vagabond gravitația te moleșește privindu-mi mâinile cum întind un fir subțire peste arcul mlădios cum slobozesc săgeata către inima tunetului din care plesnesc apoi goarnele albatroșilor în jurul nostru femeile culeg nuiele unduioase iar bărbații umplu repede căruțele cu pește în timp ce copiii lor poartă mustăți din spice de grâu lumea ne întreabă de ce stăm prea aproape unul de altul încât nu mai auzim roata
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
pe lângă câini... Cei doi traversează orașul în viteză. Sunt pe un bulevard lat. Deodată, Abrașa trage de volan, cu o smucitură magistrală și reușește să-și zăpăcească adversarul, care derapează și se oprește, stârnind un nor de praf și cioburi, plesnind în plin câteva mașini parcate într-un scuar... Abrașa zâmbește triumfător și-și continuă drumul. În oglinda retrovizoare observă o sirenă a unei mașini de poliție. Zâmbetul îi este și mai larg, acum... Trece în trombă peste podul Băneasa. Trei
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
piardă totul: fotografia domnului Băsescu cu Gigi Becali la ,Golden Blitz", MegaVijănu'... deschid și... Haralampy! - Ce naiba e cu tine, domnu' vecin? îl întreb. Cât e ceasul ? Ai înnebunit? - Trei fără un sfert. - Și, ai probleme cu doagele? - Nu, da' a plesnit ecranu' televijănului meu, tocmai când Robert Turcescu, la emisiunea ,100%" (din 13.04), îl întreba pe Mircea Geoană: ,Domnule președinte, câtă ipocrizie și fățărnicie există în- tr-un om politic și chiar în dumneavoastră... ?" Înainte sau după vanghelizare? se miră Haralampy
"Situația e sub control, stați liniștiți..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10712_a_12037]
-
nu voi ca să mă laud..."(ce v-am spus eu!), da' în vremea prunciei, i se spunea mamei despre mine: - Ay, ce ficioraș făinuț și cumințel ți-a dat Dumnezeu!... Fratele mieu, în momentele alea îmi simțeam sternul gata-gata să plesnească din cauza orgoliului specific vârstei, fapt care ar fi constituit o dramă în familie și o eternă compătimire a societății față de mama (rude, prietene, vecine, cunoscuți, minus categoria mijlocie a indiferenților și categoria grea a invidioșilor...). Regretele și drama că nu
"Golden Blitz"! "Golden Blitz"! Nu cam sună a sughitz? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10730_a_12055]
-
aruncai glonțul de hartie în ceafa altuia care nu numai că avea surpriză să fie luat pe neașteptate, dar mai era și dureros. Într-o recreație a venit și rândul meu să fiu țintă unuia și când m-am pomenit plesnit în ceafa că te lovea pe la spate, ca să nu știi cine e mi-am pus mâna la ceafa la locul dureros și întorcându-mă am trântit-o pe limbă din satul meu . Care pizda mă-ti dăduși mă? Și culmea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
prefabricată, varianta adultă a fetiței din ,Unchiul Tom", încât nici nu îți vine a crede că poate exista de-adevăratelea. Nu mai știu care critic american, parcă, a comparat Match Point cu un film noir, moment în care m-am plesnit cu palma peste frunte. De unde?! Păi, îți zice orice dicționar de genuri cinematografice, într-un film noir, toate personajele sunt păcătoase, ,pozitivul" în formă pură nu există. Or, Chris are o șansă tocmai pentru că restul personajelor sunt suficient de naive
Woody, du-te și te culcă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10911_a_12236]
-
fără cuvinte, se simțea izbăvită de faptul că fusese părăsită și se convingea că aerul prăfuit și stătut mirosea din nou ca înainte, ca și cînd ar retrăi vremea în care bărbații intrau nădușiți în dormitoare, iar Ursula, buimacă și plesnind de sănătate, dădea fuga în toate după-amiezile, la patru și cinci, să vadă de la fereastră trenul trecînd. Ea îl vedea gesticulînd și se bucura că necunoscutul se purta astfel; că înțelegea că, după o călătorie anevoioasă, rătăcindu-se adesea, găsise
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
Apoi e lăsat în pace și în cele din urmă eliberat (după 7-8 luni). în sat nu mai recunoaște pe nimeni aproape. Pe mulți îi confundă cu contemporanii lui Avram Iancu". Acuzat în timpul unei anchete brutale că ar fi ,legionar", ,plesnit peste bot de-i sare sîngele pe nas", eroul în dublă ipostază se autodefinește astfel într-o patetică formulă integratoare: ,Eu nu sînt un simplu legionar. Eu sînt prefectul Legiunii Auraria Gemina! (pauză). Adică am fost. Acum sînt un simplu
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
Aproape că fug. Sunt aproape. Nu, nu se poate! Pe colț este un parc plin de copii și de părinți grijulii. Mai verific o dată, și încă o dată, de șapte ori, de zece ori... Nu este nici o greșeală. Simt că-mi plesnesc arterele. Doi bătrâni joacă table. Le explic ceea ce caut. Cei doi se privesc semnificativ. Amândoi zâmbesc persiflându-mă. „Asculta, tinere - îmi zice unul - casă despre care vorbești nu mai există de la bombardament!” și mormăi către celălalt: „Când eram că el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
mult istorie/..../ Am fumat pe schelă împreună/Am furat scrumierele din camera de hotel împreună/Ne-am răstit la deștepții care ne vorbeau/despre sisteme și combinații împreună/ Am cucerit femeile plictisite din frumosul oraș împreună/.../Am văzut cowboy croați plesnind de sănătate turîndu- și/motoarele lîngă un Crist aurit împreună/Am inventat noi coridoare aeriene și am luat-o pe acolo/prin piețele și terasele sclipitoare împreună,/I-am uimit cu educația noastră frumoasă, cu farmecul/nostru năucitor, am fost
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]
-
afirmat Crin Antonescu. Antonescu a mai spus că Ponta "s-a dus la Bruxelles și a stat, în cel mai rușinos mod care i s-a întâmplat vreodată unui conducător al României, a stat să fie tras de urechi și plesnit peste ceafă de același Martin Schulz cu care umblă astăzi" și că "a încercat să strecoare prin Parlament combinația cu Gold Corporation". "Nu îi permit domnului Ponta să vorbească cu noi despre trădare, cum nu îi permit să vorbească cu
Dorința lui Antonescu: Lideri cu o minimă cultură, care să zică "doamnă" nu "fă" by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30828_a_32153]
-
instituțiile și arată că este laș - La Palatul Victoria baronii nu pot fi opriți, vin și fac cum făcea Mircea Badea, mă duc și îl dau cu capul de toți pereții. Credeți că în fața baronilor e ca în fața microfoanelor? Îl plesnesc ăia de îi merg toți fulgii -Și-a spus că soluția e buncărul de la Apărare, care e unitate militară, și aici baronii nu mai au acces, să îi spunp "iar ne lași pe mâna justiției", și Ponta îi minte, ca după ce
Băsescu, atac dezlănțuit la Gabi Firea: Șantajistă de profesie. Femeia asta poartă ghinion oricărui bărbat by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31008_a_32333]
-
poezia lui Dan Coman sunt tocmai cele în care suferința e descoperită ca prilej de relație cvasi-senzuală cu sine. „Tulbur peste măsură./ nu cunosc pe nimeni care să-mi reziste./ sunt un bărbat cum nu vă puteți imagina./ ca să nu plesnesc de spaimă mă izbesc de o/ mie de ori de peretele camerei./ însă nu vă arăt. nu arăt nimic nimănui./ sunt un bărbat cum nu vă puteți imagina./ bat ca descreieratul din inimă și mai ceva ca un descreierat/ rezist
Calofilia suferinței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4117_a_5442]
-
pe dinaintea gloatelor și a bulucurilor să primbla, Pupădza ca ceaușii la alaiu îi aședza, Căile din fluiere șuiera, Brehnăcile înalt pentru paza străjilor să înălța. [...] Mînie ca aceasta vărsară, vrăjmășie ca aceasta arătară, gătire ca aceasta făcură, tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră, piuiră și din toate părțile cu mare urgie marile acestea jigănii asupra micșoarelor musculițe să răpedziră. Ce, precum să dzice cuvîntul (Fată munții și născură un șoarece), că pre cîtă groază arătară atîta de batgiocură rămasără“ (Partea a IV
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
accentul lor natural, pentru a se crea un ritm fonetic. Dar Cantemir are la dispoziție și mijloace de ritmare mai subtile: este maestru în formarea lanțurilor de sinonime totale sau parțiale, creînd astfel și un ritm semantic („tunară, detunară, trăsniră, plesniră, răcniră...“). Pentru a se potența efectul cumulativ sunt utilizate intens rimele interioare provenite din așezarea verbelor la același timp și la aceeași persoană. Toate aceste procedee se află imbricate unele în altele și au drept rezultat o complexă structură prozodică
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
mult uscat al cînepii adunat în fuior pe brațul bunicii cîndva Turnul Unghiului Din Turnul Unghiului privește poetul doar cu ochiul care vede numai înlăuntrul său domeniul poemului cuvintele mici pe care el le trecuse victorios prin încercarea din Vale plesnesc acum în pîrgă deplină se bucură mult văzînd cum își trec povara lucrării din gură în gură așa cum în copilărie văzuse el în mușuroaiele de furnici la care se uita ore în șir bucuria-i ținu însă cît durata fulgerului
Octavian Doclin by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/10509_a_11834]
-
văd! După aceea se întoarse cu spatele, fără să-i mai spună nimic. Niciodată nu dăduse în ea și nu lovise nicio femeie în viața lui, dar dacă ea ar fi continuat să-i mai spună ceva, atunci ar fi plesnit-o. Sfârșit Referință Bibliografică: Răpirea (8) / Mihaela Moșneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1843, Anul VI, 17 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Moșneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
RĂPIREA (8) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373729_a_375058]
-
Și tot așa, de vreo cinci-șase ori, pînă cînd eu am început să dau semne vizibile de neînțelegere a fazei. Am primit următoarea replică: “Dumneavoastră nu trebuie să ne băgați în seamă”. Am înțeles. Data viitoare, cînd badigardul o s-o plesnească cu breteaua de la sutien pe cea care se va găsi cu mâna-n chiloții colegei, n-o să le mai bag în seamă.
Să ne gâdilăm în timpul serviciului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19158_a_20483]
-
lol:. Pentru că eu nu voiau să aibă dreptate, ci doar să se joace. 5. Și mai aparte mi s-a părut categoria furioasă pe cei care s-au jucat de-a girafa. Citez: “Doamne, dă-mi puterea să nu îi plesnesc pe cei care și-au schimbat poza de profil cu o girafă”. Alții au fost doar disprețuitori față de cei care s-au jucat. 6. Să nu-i uit pe care care, deși citeau “VĂ ROG SĂ-MI DAȚI RĂSPUNSURILE PE
Girafe, oameni cu chef de joacă și analiști de ghicitori by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19130_a_20455]
-
simțit că noua primăvară se răzbună și iar se va împodobi cu floarea divină. Abia aștept să plece noaptea la culcare, cu primii zori s-admir suava-splendoare, emoția mă cuprinde, nebunie-ncoronată, iar gândurile se fâstâcesc... ca niciodată. Mugurii stau să plesnească... de fericire, un paradis ce-nflorește sub a mea privire, ochii-s două peneluri iar fruntea-i șevalet și prin gânduri pictez un peisaj complet. Dar după atâția ani și logodită cu răbdare, la fereastra cu dor, vor adia miresme
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]