671 matches
-
acopere în grabă, ca un răufăcător, par să îi copleșească viața și atunci strigă: „Nu vreau să las urme, nu vreau să las”. Versurile din Nume, foarte clare, dar nu simple, dezvoltând imagini îndrăznețe, au un sunet grav, caracteristic, de plinătate interioară. Totul e aici plătit până la ultima monedă - poezia nu e nici joacă, nici joc, ci sentiment profund și rană. A doua culegere de poezii a lui, Între nume și lucruri, apărută postum și alcătuind, împreună cu reproducerea aproape integrală a
MIHALAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288132_a_289461]
-
câteva reguli de inferență logică). Idealul pozitivist al cunoașterii - înțeleasă ca act de posesie - este trădat de obsesia filologică a perfecțiunii în exprimare. Acestuia nu i se poate opune decât experiența cunoașterii liturgice, înțeleasă ca participare verticală la viața de plinătate și har a Dumnezeirii. Ea aduce cu sine destabilizarea verbală și moartea simbolică a subiectului. Conchidem prin a sugera urgența recuperării unui mod non-verbal al cunoașterii; singura gramatologie a Bisericii este, prin definiție, pneumatică și euharistică. Am redescoperit diferența dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
strigă tare” (Proverbe 8, 1-3). Soarele și semiluna Ortodoxieitc "Soarele și semiluna Ortodoxiei" Power tends to corrupt, and absolute power corrupts absolutely. Lord Acton (1834-1902) Adevărul dificiltc " Adevărul dificil" Vorbind despre nevrednicia vreunui ierarh sau cleric, oricine ar putea știrbi plinătatea dragostei pe care le-o datorăm ca simpli mireni botezați în numele Sfintei Treimi. Figura solară a compasiunii, despre care vorbește avva Dorotei într-o veche povață, nu trebuie să devină o elipsă inegală în afecțiune. Să recunoaștem, pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Fiu și Cuvânt și Icoană a Tatălui (Ioan 1, 1; Coloseni 1, 15), ca Învățător și Profet (Coloseni 2, 3), ca mâncare și băutură nouă și Paște al nostru (I Corinteni 5, 7), ca Pâine a Vieții în care locuiește plinătatea dumnezeirii (Coloseni 2, 9), ca Mesia răstignit pentru păcatele noastre (Filipeni 2, 8), ca Domn al Domnilor și Rege al Regilor (Apocalipsa 17, 14), ca pe Cel despre care Moise a vorbit și Care dinaintea lui Avraam a fost (Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cu o clarviziune care, născută în stare de rugăciune, rămâne strict terapeutică, rostirea arhimandritului Emilianos face „drepte căile Domnului” prin pustia inimilor noastre. Povețele sale sunt mai mult decât o morală. Morala, coruptă de dualitatea cunoașterii binelui și răului, ignoră plinătatea pomului Vieții. În veșnicia lui Dumnezeu „nu mai e nimic contrar” (Maxim Mărturisitorul): totul este pătruns de iubire și gratuitate. Morala nu știe că „unde intră «trebuie», acolo avem începutul eșecului”. Aceasta nu înseamnă că disjuncția între bine și rău
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
contraatac, împotriva poruncilor lui Dumnezeu. Practicile ascetice nu vor decât să sporească în noi aptitudinile muzicale care ne permit să fim în acord cu poemul simfonic al Providenței. Urcușul sufletului perfecționează acea acustică interioară în care sunetele lumii își regăsesc plinătatea și coerența fundamentală. Asceza creștină nu pune în practică un program al ambiției. Scopul ascezei nu este eroismul individualist, ci umilința. Nu satisfacția de sine ne orientează înspre răsăritul renașterii noastre duhovnicești, ci smerenia lui Hristos. Cei obișnuiți să se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în inimile voastre, înrădăcinați și întemeiați fiind în iubire, ca să puteți înțelege împreună cu toți sfinții care este lărgimea și lungimea și înălțimea și adâncimea, Și să cunoașteți iubirea lui Hristos, cea mai presus de cunoștință, ca să vă umpleți de toată plinătatea lui Dumnezeu” (Efeseni 3, 17-19). Fără iubire, a cărei figură perfectă este Crucea, cunoașterea Celuilalt decade (prin speculație intelectuală sau delir afectiv) în idolatrie. În Sfânta Treime, diferența ipostatică este marcată prin relația de originare (agapică) a Fiului și a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
binevenit dacă ar fi scos În evidență lipsurile calitative ale noii noastre literaturi În sensul că ceea ce se scrie de multe ori nu constituie esențialul realității, nu oglindește realitatea decât Într-o măsură destul de palidă, nu reușește să redea În plinătatea ei, marea transformare ce se petrece În conștiința oamenilor, bogăția de fapte, de caractere, de idei, de care viața noastră abundă. O asemenea critică se poate face Însă numai de pe pozițiile realismului socialist. Gravitatea abaterii tov. Crohmălniceanu a scăpat tov.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stau alături de motivul romantic-baroc al „marelui mim îndoială”, dar măștile și tentațiile de cuprindere a ordinii terestre într-o viziune carnavalescă sunt părăsite în numele rigorii sapiențiale. Lirismul sărbătoresc, încărcând versul cu lumini, adieri, șoapte și polenuri, este practicat cu aceeași plinătate a emoției și rostirii cu care angoasa, tremendum-ul traversează planul poematic, fie în cadențe strident-demonstrative, fie în sonorități cvasiliturgice, drapând melancolia în prozodii de descântec. Nu altfel se întâmplă în registrul erotic, unde, alături de poemele marcate de tensiunea așteptării, de
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Drumul minerilor, o încercare meritorie de poem epic, Aurel Rău tinde și reușește să cuprindă artistic momente esențiale ale vieții de ieri și azi a minerilor. Trei cântece despre viața și moartea lui Nikos Beloianis încheie volumul. Natura apare în plinătatea ei cântată pe coarde variate, în amplul poem Grădinarul. Istorisind vizita pe care o face în grădina unui vestit miciurinist din Cluj, poetul cântă natura din perspectiva omului care o stăpânește și o transformă (...) Miciurin apare ca un adevărat demiurg
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
au și ele vreun cod de conduită? Lasă-ți mintea să zboare. Pretutindeni găsim povești de dragoste. Ziariștii Forum-ului vorbesc pe șleau și dau dovadă de umor și istețime. Dar nu se dau deștepți și nu sunt plicticoși. Trăiește plinătatea unei minți Înviorate de ideile noi și intoxicate de tentația neobișnuitului. Lăsă jos broșura. Și, Între timp, Întins pe pat Într-o cameră Întunecată din reședința lui din Triana, Manuel Garcia Maera zăcea cu câte un furtun În fiecare plămân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
tot ceea ce aparținuse mamei mele. Mi-am trecut pieptănașul mamei peste obraz și l-am apăsat aproape de inimă. L-am legănat cum ai face cu un copil. Pentru prima dată, am simțit cum golul pierderii ei a fost Înlocuit de plinătatea dragostei ei. Eram pe punctul de a exploda de bucurie. Și În momentul ăla m-au lăsat genunchii. Au Început să-mi tremure, păreau de cauciuc. Am simțit cum mă ia cu leșin și am Încercat să-mi reprim senzația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Ei vor fi numiți: "Popor sfînt, Răscumpărați ai Domnului." Iar pe tine, te vor numi: "Cetate căutată și nepărăsită." $63 1. "Cine este acesta, care vine din Edom, din Boțra, în haine roșii, în haine strălucitoare, și calcă mîndru, în plinătatea puterii Lui?" "Eu sunt Cel care am făgăduit mîntuirea, și am putere să izbăvesc!" 2. "Dar pentru ce Îți sunt hainele roșii, și veșmintele Tale ca veșmintele celui ce calcă în teasc?" 3. "Eu singur am călcat în teasc, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Bucurați-vă împreună cu Ierusalimul, și veseliți-vă cu el, toți cei ce-l iubiți; împărțiți și bucuria cu el, acum, toți cei ce l-ați plîns, 11. ca să fiți săturați, bînd laptele mîngîierilor lui, ca să vă desfătați în totul de plinătatea slavei lui. 12. Căci așa vorbește Domnul: "Iată, voi îndrepta spre el pacea ca un rîu, și slava neamurilor ca un pîrîu ieșit din matcă, și veți fi alăptați; veți fi purtați în brațe, și dezmierdați pe genunchi. 13. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
publicat două scurte povestiri direct despre Seymour. Cea mai recentă dintre acestea două, apărută în 1955, era o relatare cuprinzătoare a zilei de nuntă a lui Seymour, care a avut loc în 1942. Detaliile au fost prezentate cu o asemenea plinătate, încât numai că nu i-am oferit cititorului amprenta tălpii fiecărui participant la nuntă, întipărită într-o formă cu șerbet, ca să și-o ia acasă în chip de suvenir, dar Seymour personal - adică felul de mâncare principal - nu are nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
Întâlnească pe Govinda Lal. Era posibil să discute asemenea chestiuni. Doctorul Lal, al cărui domeniu părea să fie biofizica, și care putea, ca majoritatea experților, să se dovedească a fi un nonindivid, dădea semne, cel puțin În scrierile lui, de plinătate de gândire mai largă. Căci după fiecare secțiune tehnică oferea remarci asupra aspectelor umane ale evoluțiilor viitoare. Părea conștient, de pildă, că descoperirea Americii dăduse speranțe În Lumea Veche cea plină de păcate În legătură cu un Nou Eden. „O conștiință Împărtășită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care îți vin nu ca o povară, ci cu necurmatele bucurii ale iertării, ale dăruirii și ale contopirii tale firești cu lumina Luminării. Ale coborârii în textul care te naște. Teamă îmi este că nu voi ajunge niciodată acolo, în plinătatea rugii. Rămân, aici, pe peticul meu de speranțe, de iluzii, de amăgiri, cu bucuria doar, tainică și nedeslușită, a înaintării spre mine prin pașii rugilor. Pași împleticiți, pași grei, pași ducând parcă niciunde. Mers firav, dus doar de nuiaua credinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
cu timpul, te-nalță, te supune... În clipe mari de liniști, când apele-s retrase, Când sufletul primează în toate, mai ales, Se vede o speranță pe fețele hidoase Și parcă-ncepe eul, să aib-un înțeles... Când inima pulsează de plinătate gravă Și răscolește-n coșul cel plin cu sentimente, Atunci nu trupul tău, ci altul, o epavă, Va încerca salvarea, pe noi acostamente... Un trup, din trup cu trupul, aidoma și nu, Ți-a subjugat ființa și gândul și voința
EUL... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83795_a_85120]
-
mai înainte de toate lucrurile, și toate se țin prin El. 18. El este Capul trupului, al Bisericii. El este începutul, cel întîi născut dintre cei morți, pentru ca în toate lucrurile să aibă întîietatea. 19. Căci Dumnezeu a vrut ca toată plinătatea să locuiască în El, 20. și să împace totul cu sine prin El, atît ce este pe pămînt, cît și ce este în ceruri, făcînd pace, prin sîngele crucii Lui. 21. Și pe voi, care odinioară erați străini și vrăjmași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
știți cît de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodicea și pentru toți cei ce nu mi-au văzut fața în trup; 2. pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniți în dragoste, și să capete toate bogățiile plinătății de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3. în care sunt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei. 4. Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni să nu vă înșele prin vorbiri amăgitoare. 5. Căci măcar că sunt departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
ea cu mulțumiri către Dumnezeu. 8. Luați seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia și cu o amăgire deșartă, după datina oamenilor, după învățăturile începătoare ale lumii, și nu după Hristos. 9. Căci în El locuiește trupește toată plinătatea Dumnezeirii. 10. Voi aveți totul deplin în El care este Capul oricărei domnii și stăpîniri. 11. În El ați fost tăiați împrejur nu cu o tăiere împrejur făcută de mînă, ci cu tăierea împrejur a lui Hristos, în dezbrăcarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
și de orice nume, care se poate numi, nu numai în veacul acesta, ci și în cel viitor. 22. El I-a pus totul sub picioare și L-a dat căpetenie peste toate lucrurile, Bisericii, 23. care este trupul Lui, plinătatea Celui ce plinește totul în toți. $2 1. Voi erați morți în greșelile și în păcatele voastre 2. în care trăiați odinioară, după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării. 3. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
prin credință; pentru ca, avînd rădăcina și temelia pusă în dragoste, 18. să puteți pricepe împreună cu toți sfinții, care este lărgimea, lungimea, adîncimea și înălțimea, 19. și să cunoașteți dragostea lui Hristos, care întrece orice cunoștință, ca să ajungeți plini de toată plinătatea lui Dumnezeu. 20. Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decît cerem sau gîndim noi, 21. a Lui să fie slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
pe alții, păstori și învățători, 12. pentru desăvîrșirea sfinților, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos, 13. pînă vom ajunge toți la unirea credinței și a cunoștinței Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălțimea staturii plinătății lui Hristos, 14. ca să nu mai fim copii, plutind încoace și încolo, purtați de orice vînt de învățătură, prin viclenia oamenilor și prin șiretenia lor în mijloacele de amăgire; 15. ci, credincioși adevărului, în dragoste, să creștem în toate privințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
va crește, fiica dumneavoastră va fi o oaie încăpățânată, adică va avea parte de un sfârșit groaznic! Vrăjitoarea vorbea plină de elan, în timp ce saliva albă i se aduna la colțurile gurii. Până și un împărat ar evita zecele, de teama plinătății sale! În cele din urmă, la sugestia ei, părinții mei mi-au dat un nume care promitea că mă voi „da pe brazdă“. Astfel că am fost numită Orhideea. Mama mi-a povestit mai târziu că orhideele fuseseră de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]