4,286 matches
-
Îi urmărea salturile de poveste, iar zbaterile sălbatice executate pentru o eventuală Întoarcere În apa tulbure, erau interpretate de către Va, ca o veritabilă agresiune. Între timp, echipajul ajuns la o altă porțiune a malului umbrit de frunza rară a unui plop pitic, descărca o nouă captură de pește, iar spectacolul continua să-l desfete pe copil, act după act, oferindu-i trăiri intense și diverse, pigmentate deseori și cu raci aruncați pe mal ca pe niște pietre de care se Împiedicau
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
care economicul Își avea rolul principal: Tare bine cumătră! D’apăi nu știu cine mai poate să facă bine ca ‘netale, cumătră-hăi! Amurgise binișor. Umbrele nopții Își făceau apariția, rând pe rând. Pentru Va, mai toate tufele și mai ales cei câțiva plopi nu prea Înalți, Începură să execute mișcări ciudate. Ba, mai mult, unele tufe Începură a dansa, după o muzică pe care Va nu Încerca să o deslușească, preocupat fiind de soarta peștilor rămași În iarba malului, negăsiți de către cele trei
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
privit, apoi a privit Împrejur cu experiența sa de jandarm În „timpuri grele”, a observat direcția indicată de capul ciufulit și plin de fân și a spus: Te credeam mai viteaz, tu te sperii de copăceii din livadă și de plopii Înalți, ai uitat cât sunt de frumoși?! Copilul a Înghițit greu dojana și a adormit cu marea părere de rău că și-a supărat tăticuțul. Când s-a trezit, drumul era mai neted, geana apăruse de mult, tatăl său Îi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
piedica la căruță și arătând cu mâna a spus: La picioarele noastre, pe dreapta se vede un sat destul de mare, se numește Verdeș, are o poveste frumoasă și o așezare pe măsură: poalele de deal Îl mărginesc În partea aia, plopi Înalți și rămuroși străjuiesc drumul mare, biserica este aia mare și Învelită cu tablă, casele, curțile și grădinile sunt curate și frumos Îngrijite, semn că aici locuiesc oameni gospodari. Mai departe, până unde vezi cu ochii, se Întinde Bogdana spre
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de servicii funebre. Comic este și versul „Sunt un străin printre copaci“... Ce face, oare, poetul acolo printre copaci? Și de ce se miră că se simte străin printre ei? Credea, poate, că o să stea de vorbă, la o cafea, cu plopii și arțarii? Viorel Chițea nu găsește tonul potrivit nici când se adresează iubitei: „E nevoie de tine ca esență umană / Ce îmi soarbe ființa dintr-o zonă precară, / Îndreptând-o cu grijă spre mărețul real / Unde omul renaște devenind social
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
rădăcini de orizont.“ (Cerul altei zodii) „Îmi trec mâna prin / umbra-mi legată de trup.“ (Dincolo) „Mă-nvârt în jurul camerei / pustii ca într-un gol adânc.“ (Casa părăsită) etc. Cea mai năștrușnică acțiune întreprinsă de poetă poate fi considerată vopsirea plopilor de pe marginea drumurilor: „Am vopsit în alb plopii / din drumurile mele / ca să nască mesteceni.“ (Metamorfoze) Din punct de vedere poetic, această metodă de a obține mesteceni din plopi este neemoționantă și ușor caraghioasă. Din punct de vedere silvicol s-ar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mâna prin / umbra-mi legată de trup.“ (Dincolo) „Mă-nvârt în jurul camerei / pustii ca într-un gol adânc.“ (Casa părăsită) etc. Cea mai năștrușnică acțiune întreprinsă de poetă poate fi considerată vopsirea plopilor de pe marginea drumurilor: „Am vopsit în alb plopii / din drumurile mele / ca să nască mesteceni.“ (Metamorfoze) Din punct de vedere poetic, această metodă de a obține mesteceni din plopi este neemoționantă și ușor caraghioasă. Din punct de vedere silvicol s-ar putea să fie valabilă, dar aplicarea ei ar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
etc. Cea mai năștrușnică acțiune întreprinsă de poetă poate fi considerată vopsirea plopilor de pe marginea drumurilor: „Am vopsit în alb plopii / din drumurile mele / ca să nască mesteceni.“ (Metamorfoze) Din punct de vedere poetic, această metodă de a obține mesteceni din plopi este neemoționantă și ușor caraghioasă. Din punct de vedere silvicol s-ar putea să fie valabilă, dar aplicarea ei ar necesita cheltuieli prea mari, întrucât pensula, vopseaua albă, manopera etc. sunt mai scumpe decât puieții de mesteceni propriu-ziși, care pot
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stricata spre ea. Aneta s-a recăsătorit cu un om blajin. Dar cînd avea prilejul, mai striga spre oglindă "stricato!". Doar că acum nu i se mai pare "un capăt de țară". Cu Botsubțire este altceva Dacă treci pe lîngă Plopii fără soț, în zadar privești spre geamurile care strălucesc, că nu vei vedea în ruptul capului vreo domniță care tocmai este în curs să îmbrace cămașa de noapte. Cel mult poți da peste un zdrahon care te poate întîmpina cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
despletită din candela cimitirelor în sâmbăta lui Lazăr, întuneric abandonat sub o piatră după cântatul cocoșilor. Era încă tânăr. Aleluia, pământule, aleluia! Într-o rădăcină de brusture primăvara te adună cât să colorezi siropul de tuse, într-o tulpină de plop cel mult pentru a încâlci câteva zboruri pe o suveică scăpată din mâna Tatălui pe când țesea cărări pentru îngeri. Coboară! Suflete, pulbere în patru vânturi, mângâierea șarpelui odată cu răsăritul soarelui, îmbrățișarea crucii în noaptea de Buna Vestire, sărutul lui Iuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stelele în apa Bahluiului. Cerul! S-a șters măcelarul pe mâini și pe față, ștergar vinețiu deasupra icoanei cu pete negre, cu pete roșii. Unde sunt norii, cine a șters geamul? Erau parcă zugrăviți cu var alb. Cine a scuturat plopii de ploaie? Din oglindă, o dâră de sânge albastru imita zorii. "Nani, nani, puiul mami, nani, nani! S-a făcut strigare și pentru tine, pășește! Pământul făgăduinței în inimă. Este vremea ochilor cusuți, puiule. La ce-ți folosește lumina?" Duhoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o intimitate desăvârșită. Un pumn în obraz, altul în plex, altul în tâmpla dreaptă și în oglindă a coborât ceață, s-a stârnit furtună, s-au rupt catarge. De sub nuci, frunzele, ca niște veverițe zburătoare, urcau în cer; din cerul plopilor, nori de puf înecăcios acoperea seninul fântânilor; până în rădăcina izvoarelor și mai adânc strănutau pietrele. În oglindă a coborât ceața. Parcă dormea pe prispa de lut, parcă o ploaie până la grindă a acoperit satul; casa bunicilor s-a ridicat deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de senin încât, legat la ochi, exfoliezi soarele din bobul de grâu și îl restitui cerului. La 15 ani, conștiința învață prima lecție despre cum se trăiește sau se moare la marginea ființei. Mai târziu, ploaia șlefuiește cristale. Nici o diferență: plopii se scutură în cer, plopii se scutură pe pământ, identic, sfidând gravitația. La 15 ani, două fântâni începeau să-și cunoască seceta. Adâncul uita oglinda. Când din oglindă se topește lumina, când în arhivele memoriei praful se ascunde în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
ochi, exfoliezi soarele din bobul de grâu și îl restitui cerului. La 15 ani, conștiința învață prima lecție despre cum se trăiește sau se moare la marginea ființei. Mai târziu, ploaia șlefuiește cristale. Nici o diferență: plopii se scutură în cer, plopii se scutură pe pământ, identic, sfidând gravitația. La 15 ani, două fântâni începeau să-și cunoască seceta. Adâncul uita oglinda. Când din oglindă se topește lumina, când în arhivele memoriei praful se ascunde în cuvinte precum focul în cărămidă, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
viața colții până la os în carnea stelelor o haită de lupi făcea țăndări Carul Mare; se strivea viața precum o cochilie de melc pe șina de cale ferată prima gara, lângă o rădăcină de brusture, depou într-o frunză de plop; cobora Petru în piatră și piatra i se așternea pat, și piatra i se întindea masă, și piatra îi încălzea inima. Oglinda, este cea mai încăpătoare patrie. Poți sări șotronul înainte și înapoi în oglindă; poți să faci copii, poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de liberă trecere. Intimitatea memoriei este precum un pat desfăcut, printre cearșafuri iluziile pocnesc muguri. Privești pe fereastră este beznă; în stradă, felinarele respiră a tuberculoză; cerul și-a tras pleoapa peste pistrui; luna, precum o curvă ieftină, probează erecția plopilor. Este trecut de miezul nopții și se doarme, iar tu ești atât de singur și de treaz, încât te simți paznic peste toate somnurile lumii și peste somnul lui Dumnezeu. Privești patul iubita doarme, zâmbește prin somn. Te apropii, vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pline. Lada cu muniție, deasupra ușii, stăvilea trecerea. La început, canonul a fost mai lumesc, după nevoințele bătrânilor, însă părintele Spiridon, fostul maior Marcu, a schimbat rânduiala. Oasele cară hoitul în spate, și nu invers. Apleacă-te, taică, apleacă-te! Plopul bate metanii mai bine ca matale. Aiestea-s închinăciuni? Răchită să-ți fie genunchii în fața Maicii Domnului. Mănăstire de taici facem aici, ca în muntele Athos. Nu rabd să calce picior de muiere în bătătura schitului cât trăiesc eu! Cine aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de naivitatea lui Adam, de egoismul lui Noe, de trufia lui Moise, de orgoliul lui Iisus. Solemnă, pădurea îngâna cântare: "Toată grija lumească să o lepădăm, cu taină să o lepădăm!" Umbrele sălciilor, precum niște femei la necurăție, umpleau pridvorul; plopii făceau închinăciuni ca-n vreme de furtună, vântul îndoia genunchii; stejarii legau nod în frunze pentru o veșnica pomenire a celor ce încă mai sunt; salcâmii repetau un imn despre mântuirea copacilor: "Să fii cruce fără mormânt, Doamne, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu-i păcat, pune-ți iubirea pentru om de-a stânga Tatălui și iubirea pentru Dumnezeu de-a dreapta sa, Sfântul Duh va întregi jumătățile într-o Treime nedespărțită. Amin! Dumnezeu să te ierte! În curtea mânăstirii era liniște, sub un plop bătrân, părintele arhimandrit Ioan, pe o lespede de piatră, cu o cruce în mână. Dumnezeul om asculta mărturisirea omului. Sub epitrahil, Petru se destrăma precum un pulover împletit de mămuța Lențuca. Avea 87 de ani, nu vedea, nu auzea, vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
pleșuv, ochi întunecați, barbă rară, frunte ridată, lăudat zi și noapte pe Sfânta Sfinților. Alți Dumnezei, la lumina opaițului, intermediau iluzii. Pe malul lacului, în livadă, Iuda împărțea lepădările. La ora două, înainte de duminica Tomii, dormea și crucea de pe catedrală. Plopii, ca niște străjeri leneși, moțăiau în propriile armuri. Straturile de flori din jurul fântânii roșeau privind stelele în ochi. Băncile, parcă bolnave de osteoporoză, își oblojeau încheieturile. Peste morminte creșteau lumânări. Era primăvară. Lacul, la lumina lunii, semăna cu fața egumenului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
într-un mormânt cald; glonțul sărută trupul păsării și iute revine în inima puștii; pruncul se exfoliază de scutece și fuge îndărăt pe buzele mirilor. Ceasul numără până în rădăcină creșterea pomului: din trifoi în apa botezului, din izvor în frunza plopului, din rugina cuielor în floarea busuiocului, până în cântec, până în scutec, până în lapte. Dumnezeule, Dumnezeule, trece te rog paharul acesta plin de furtună! Dumnezeule, primește-mă ca pe o furtună după ce-l beau! De pe Bârgău, o ploaie caldă de vară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
vestit peste șapte sate; nu numai ca fecior al dascălului de la biserica de Peste Apă sau că adusese o colonie de mazuri de prin Galiția care au meșterit câțiva ani buni la coveți, covățele, căușe, linguri și polonice din răchitele și plopii recoltați din luncile lui de la vărsarea Hlibiciocului în Sirete, ci și pentru faptul că, înainte de primul război total, și-a construit vestita lui moară pe apă. Mai întâi, a zăgăzuit pârâul, care a făcut un iaz de baraj de doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fugă al apei, la capătul căruia a instalat lătocul ce o dirija, prin cădere, direct la roata morii. Pietrele, gata ferecate, și valțurile i-au sosit tocmai de la Viana, în timp ce instalarea coșului pentru grăunțe, artistic scobit dintr-un trunchi de plop uriaș, s-a așezat la locul lui odată cu slujba de sfințire și rugăciunea de dăinuire a tuturor instalațiilor făurite cu trudă. Nu a omis nici amenajarea căilor de acces a căruțelor la rampa de descărcare-încărcare, a spațiului de cântărire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ești, până când toate se readuc la o infinitate de forme și umbre, peisaje atât de diferite. A le privi. O frumusețe răpitoare, capricioasă, pe care s-o atingi cu mâna. Venind de la mare prin Dobrogea la Buzău: Pâlcuri galbene, nalbă, plopii, sălcioare, salcâmi, parada vegetației pe o parte și pe alta a liniei de cale ferată, în grupuri grupulețe, pâlcuri pâlcuri. Țin minte de când eram mică un crâng departe de șosea, mai aproape de tren cu copăcei splendizi și apă limpede, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
abrupte, nici iazuri, ci se văd șoselele înalte, strâmtuțe și curbate devenind mai drepte, curbele mai sinuoase, spicele de grâu nu mai sunt aurii și verdele pătrunde și șoseaua, pe ici pe colo în linie dreaptă, e însoțită acum de plopi. Fulgii de plopi dansează în tren. Și pe geam se vede șoselele întinse pe care se plimbau razele soarelui. Buzăul e pe jumătate vechi, din case micuțe și o întreagă rețea de șoseluțe intersectate, iar pe jumătate nou, în stilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]