2,457 matches
-
timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci sau cu doi boi. Cei mai mulți arau cu două vaci slabe și cu pluguri cu grindul de lemn și nu puteau lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și era lucrat și mai prost din deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și era lucrat și mai prost din deal în vale, adică când mergea cu brazda plugului la vale, băga plugul mai adânc, dar când mergea la deal scotea plugul mai în față căci altfel nu putea să fie tras e cele două vite slabe; așa că pământul s-a stricat, s-au făcut râpi, deoarece atunci când ploua
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și era lucrat și mai prost din deal în vale, adică când mergea cu brazda plugului la vale, băga plugul mai adânc, dar când mergea la deal scotea plugul mai în față căci altfel nu putea să fie tras e cele două vite slabe; așa că pământul s-a stricat, s-au făcut râpi, deoarece atunci când ploua tare, pământul nu era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și era lucrat și mai prost din deal în vale, adică când mergea cu brazda plugului la vale, băga plugul mai adânc, dar când mergea la deal scotea plugul mai în față căci altfel nu putea să fie tras e cele două vite slabe; așa că pământul s-a stricat, s-au făcut râpi, deoarece atunci când ploua tare, pământul nu era arat adânc, era spălat de ape. Astfel, pământul împărțit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe, care erau ținuți în gospodărie la munci, la crescut frații mai mici, erau dați slugi la cei bogați, erau bătuți, puși la munci grele, neplătiți, prost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
XI d.Hr., atestă existența unei activități economice legată de cultivarea plantelor, creșterea animalelor și practicarea meșteșugurilor. Inventarul locuințelor și mormintelor din perioada amintită care se integrează culturilor materiale Sântana de Mureș, Dridu și Răducăneni este format din fiare de plug, seceri, topoare de fier cu lama îngustă și ușor curbată, cârlige, verigi, catarame, săgeți romboidale, străpungătoare de os, obiecte de podoabă, râșnițe de gresie, fusaiole de diferite forme, fibule de tip romano-bizantin, cercei, inele, paftale (importuri de la Dunărea de Jos
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
săpa, a semăna, a secera, a culege, a treiera, a vântura, a întoarce; apoi numele plantelor de cultură, grâu, secară, meiu, orz, alac, parâng, tot astfel, pământ, câmp, arie,falce, moină, câteva unelte între care jug, furcă, secere, arat (în locul plugului), toate sunt de origine latină. De asemenea, în viticultură și grădinărit folosim, în principal, tot denumiri latinești: vie, viță, poamă, must, vin, vinaț, poașcă, oțet, coardă, lăuruscă, călcătorul și cada, beat, bețiv, a îmbăta, ceapa, aiul, varza, curechi, ridichea, napul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă de patru boi, cât și un plug ușor pentru terenuri afânate, tot din lemn, cu ramă de fier. Se cultiva grâul, secara, orzul, ovăzul, hrișca, meiul, bobul, lintea, mazărea, varza, ceapa, usturoiul, vița de vie și pomii fructiferi. Dintre cereale, grâul se cultiva, până târziu, la deschiderea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la gust, dar cu producții de maximum 1200 kg/ha. Dacă producțiile medii la ha la grâu era mai mare pe proprietățile boierești, se datora lucrărilor agricole mai bune, în primul rând a 200 arăturii, mai adâncă, făcută cu un plug greu, trasă de 4 sau chiar 6 boi. Se folosea grapa de fier care sfărâma bulgării și apoi se nivela cu o borună făcută din spini, care făcea arătura netedă. Practicarea asolamentului și rotația culturilor duceau la o producție mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
meșteșugurilor, decât foarte târziu, când și-au dat seama cât au pierdut ținându-se numai de coada sapei și a vacii. Românul era prea mândru ca să poată pune mâna pe ciocan, nicovală, forjă, ca să-și ascută sapele, hârlețul, fierul de plug, toporul, fierăria era meserie pentru țigani. Tot așa, deși erau și între români talente și înclinații, era o rușine să cânți la un instrument, să înveți muzică, s-o cânți și s-o compui, fiind considerată tot o treabă lăsată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape, sănii, juguri. Foloseau diferite esențe de lemn: ulm (pentru butucul roții), frasin, carpen, stejar. Între cei mai cunoscuți meșteri rotari amintim pe Ghiță Hură, Toader Bârgăoanu, Toader Ignătescu (Chifan), Costică Ciobănuc, Gheorghe Prodan Tomescu, Alexandru Hură. Acești meșteri făceau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nicovală, a întins-o pe roată, uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Să pun șeaua să mă ducă ...* Foaie verde, foaie lat Dragă mi-e lelișa-nalt Că-mi dă gura peste poart De era mai mititea, Se-ntindea și m-ajungea Mai mare ciudă-mi făcea. * Fata popii de la noi Are-un plug cu șase boli i-o tânjală aurit și tot nu se mai mărită. Cine dracu’ s-o mai ia Că-i urâtă ca noaptea. * La pământ cu picioru’ Să răsară mohoru’ A răsărit și l-a plivit, La voinici l-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului, urările de sărbători erau adresate oficialităților satului, domnului învățător, preotului, primarului, notarului, polițaiului sau jandarmului, nu mai vorbim de boierul locului, proprietarul. La Anul Nou se organizau de către oameni în toată firea, echipe de urători, cu „buhai”, clopote, chiar plug cu boi care trăgea o brazdă prin zăpadă. Pentru cine dintre muritorii de astăzi se întreabă care-i rostul aratului în ianuarie, trebuie să le spunem că în trecut, începutul anului nou era fixat în primăvară, la 1 aprilie sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măritat ei. Intervenția părinților nu era întotdeauna fără obiect: se opuneau ca fata, fiul lor, să se căsătorească cu cineva dintr-o familie care era certată cu legea, erau oameni cu care nu era bine să-ți pui boii în plug, nu avea destulă avere sau el/ea avea vreun defect știut de la naștere - un handicap se zice astăzi - și câte altele. Chiar și când părinții se lăsau mai greu, fie și din cauza momentului alesă (când îți măriți fata, e ca și cum
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe gospodar că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
p.180; vezi și Dorinel Ichim, Gospodăria Șărănească de tip complex din Colinele Tutovei, în „Carpica”, XII/1980, p. 303-308. 383 Anexe: Cap. XI - Politicș și administrație în satele comunei Filipeni Cap. XI. Ă Politica țșranului: coada vacii și coarnele plugului. Participarea țșranilor din comuna Filipeni la marile evenimente care au jalonat istoria neamului românescă Dacă e să ne luăm după cele spuse de Dimitrie Cantemir, „țărani moldoveni adevărați nu sunt deloc”. Cei pe care îi aflăm se trag din ruși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti, despre care știm că n-au fost în opoziție față de Al. I. Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând pe front „din câmp, de-acasă, de la plug”. La Războiul de Independență din 1877-1978 au participat, ca ofițeri, fiii de boieri. Astfel, locotenentul Constantin Boteanu, soțul Sofiei Rosetti, a fost pe front, alături de fiii ranilor și de alți ofițeri, unii din familia Rosetti. Din cei 10.000 de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unei rude, unei iubiri trecătoare sau lui însuși. Vorbea despre toate - despre război, bineînțeles, dar spunea și povești cu moșteniri, pajiști care trebuiau tunse, acoperișuri de refăcut, noaptea nunții, pisici înecate, copaci acoperiți de omizi, broderii de zestre, vorbea de plug, de copii de cor, inundații și o saltea împrumutată, care nu fusese înapoiată, despre lemne care trebuiau tăiate. Era o morișcă de cuvinte care nu înceta să răscolească episoadele vieții lui pentru a le așeza într-o ordine aleatorie, lipite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
două. Dar asta e altă poveste. Episodul 16 După trezire Nu termină bine Getta 2, că robotul comandant Felix S 23 se răsuci brusc pe dreapta, bâiguind prin somn: „Adicătelea, faci pe niznaiul cu mine, ’ai? Unde ai ascuns, mă, plugul, parastasul cui...” și restul cuvintelor se pierdură într-un mormăit. Cu repeziciune, Dromiket 4 sări înapoi la locul său, iar Getta 2 scoase cât ai clipi din ochi caseta de înaltă tensiune din spatele lui Stejeran 1. Acesta încremeni pleoștit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
ale d-lui Arghezi au izbutit să facă din d-sa pe alocurea un semănătoristo-poporanist reușit. Viața românească îl revendică cu drept cuvânt. Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Majoritatea Cuvintelor potrivite, când nu sunt ortodoxe (în felul d-lui Nichifor Crainic), sunt sigur semănătoriste. Iată: "Plugule, cin' te-a născocit Ca să frămânți a șesurilor coaje Și să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]