1,203 matches
-
Șerbu, lunarul „Discobolul”. Este redactor la „Rampa”, „Adevărul”, „Reporter”, „Lumea românească” și „România literară”. În anii războiului i se încredințează spre redactare pagina literară a ziarului „Viața”. Mai colaborează la „România” lui Cezar Petrescu, iar după război la ziarele „Frontul plugarilor” și „Națiunea”. Prima carte, romanul Sângele, îi apare în 1935, autorul fiind remarcat de ziarul „Dimineața”, care îi acordă un premiu pentru proză. După o vizită de șapte luni, în 1949, în Italia, renunță un timp la ideea de a
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
și Rozalia, 5 apartamente, București, str. Cuza Vodă 2. 99. Armaselu Aneta, 4 apartamente, București, str. Frosa Sanda 16. 100. Atanasiu Teodora, 5 apartamente, București, str. Bis. Alexe 2, 11, str. G-ral Haralambie. 101. Aslan Veronica, 7 apartamente, București, str. Plugari 17. 102. Anastasiade Ion, 4 apartamente, București, Spl. Unirii 128, 126. 103. Aberman Marcel și Tiberiu, 4 apartamente, București, str. Traian 162, 164, str. Mecet 1. 104. Anastasiu Pândele și Atena, 5 apartamente, București, str. 11 Iunie 57. 105. Angelescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
29; str. N. Bălcescu 3-5; str. Romulus 69. 1935. Dumitrescu Spirache și Dumitra, 5 apartamente, București, str. C. Bosianu 13. 1936. Dancu Ștefan, 3 apartamente, București, Aleea Corneliu 19. Pucioasa, Bd. Gării 16. 1937. Dumitrescu Traian, 7 apartamente, București, str. Plugarilor 15 A; 15 B. 1938. Dumitrescu Cristache și Aurelia, 6 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 50. 1939. Dutescu Victor, 7 apartamente, București, str. Cuza Vodă 62; Constantă, str. Lenin 174. 1940. Dumitrescu Tănase, 6 apartamente, București, str. Enachita Văcărescu 8
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București, str. 30 Decembrie 15, str. Drumea Rădulescu 44, str. Șerban Vodă 147. 2947. Giusca Dan, 4 apartamente, București, Bd. Gh. Coșbuc 61, Predeal, str. Soarelui 5. 2948. Gavrilescu Ștefan și Fanica, 13 apartamente, București, calea Văcărești 272, str. Plugari 4. 2949. Gaitanovici Adela, 8 apartamente, București, calea Griviței 24. 2950. Greceanu Ioan, 10 apartamente, București, str. Barierei 40. 2951. Gruicacovici Elenă Dusan, 11 apartamente, București, str. Bucovina 30, str. Alex. Orascu 37, str. Elenă Cuza 48, str. Economu Cezarescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
până la profesor titular, șef de catedră și decan (1966). Și-a susținut doctoratul în 1944, cu o lucrare monografică despre Duiliu Zamfirescu. Între 1949 și 1955 a condus redacția literară a Radiodifuziunii Române. A făcut publicistică social-politică la ziarul „Frontul plugarilor” și a colaborat cu studii și articole la „Universul literar”, „Gândul nostru”, „Chemarea vremii”, „Curentul literar”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”, „Limbă și literatură”, „Tribuna”, „Revista de istorie și teorie literară” ș.a. Editorial a debutat cu volumul
NICOLESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288444_a_289773]
-
mari neregularități, din iulie 1932 până în mai 1944. Redactor și mai târziu director este Eugen Cialâc. De la numărul 27-29/1933 apare cu titlul „Pământul”. Articolul-program afirmă că publicația vrea să fie un „sprijinitor de fiecare clipă al agriculturii și al plugarului mare sau mic”, precum și un „prieten al tuturor claselor sociale și apărătorul intereselor negoțului, industriei și meșteșugarilor”. Programul este reorientat începând din 1934, în special prin interesul acordat problemelor de literatură. Revista inițiază câteva anchete literare, la care răspund scriitori
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]
-
de pătrundere între autorii care asigurau dramaturgia „originală” a momentului. Colaborarea cu Aurel Baranga la scrierea piesei de teatru Inimi fără hotare se plasează în zona aceluiași minorat valoric. În această etapă proletcultistă se înscrie și miniantologia de „versuri populare” Plugarii cântă Republica Populară (1948), pe care „culegătorul” o prefațează ditirambic. După o tăcere de peste un deceniu, P. reapare ca „poet angajat” cu volumul Umanitas (1962), dedicat „memoriei lui Camil Petrescu”. Circumscrise comandamentelor ideologice ale vremii, versurile din această carte se
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
MOLDOVA SUVERANĂ, cotidian politic și cultural apărut la Odessa și la Tiraspol, între 1 mai 1924 și 14 septembrie 1930 cu denumirea „Plugarul roșu”, până la 1 august 1990 cu titlul „Moldova socialistă”, iar ulterior, „Moldova suverană”. Între 1935 și 1938 cotidianul s-a tipărit cu grafie latină. Între septembrie 1941 și februarie 1944 redacția s-a refugiat la Moscova, articolele fiind semnate de
MOLDOVA SUVERANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288218_a_289547]
-
, Dumitru (8.XI.1928, Bârsa, j. Sălaj), critic și istoric literar. Este fiul Anicăi (n. Lazăr) și al lui Gheorghe Chiș, plugar. Învață la Bârsa și Jibou, frecventând cursurile secundare la Cluj, ca elev la Liceul Regesc Maghiar de Stat cu limba de predare română (1941-1944), la liceele „Gh. Barițiu” (1944-1945) și „Inochentie Micu-Klein” (1945-1948). Studiile universitare, începute la Cluj, la Facultatea
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
MOLDOVA, periodic apărut la Bacău și, de la numărul 283/1944, la Deva, săptămânal, între 16 mai 1937 și 9 octombrie 1944. Este editat sub auspiciile Fundațiilor Regale. Director: Const. Sturzu. Adresându-se în primul rând „plugarilor și muncitorilor”, publicația își propune „să-i îndemne la viață și făptură nouă”, îndepărtându-se de „întreaga literatură electorală, otrăvită cu fel de fel de gânduri” (Const. Sturzu, O credință și un program). Se include în sumar poezie de N.
MOLDOVA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288222_a_289551]
-
Început să privească sângeros totul li se părea pe dos (Ă). Vor veni pluguri, tractoare și vom ieși În răsărit de soare pe Întinsele pământuri - bărbații, femeile, pruncii peste tot va fi același cântec deplin - cântecul meu”. (Victor FELEA. - Cântecul plugarului sărac. În: Flacăra, II, nr. 11 (63), 19 mart. 1949). * „Dumitru, feciorul văduvei cel mic, A intrat În ateliere ucenic. Carnetul de utecist e pitit la piept; pasul nu-i tremură, pasul e drept Ședințele ilegale de UTC, departe după
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
principialitate, cum reiese din poemele premiate de Ministerul Artelor și care au făcut cunoscute numele unor tineri muncitori poeți ca Petre Geantă, Vasile Iosif, și alții. De asemenea, colectivizarea agriculturii În plină desfășurare a prilejuit câteva frumoase realizări unor tineri plugari pe care-i găsim În paginile Albinei. O altă slăbiciune a poeziei Începătoare este forma despletită, versul liber - formă foarte pretențioasă care pentru a fi mânuită cu succes cere Întâi severa disciplină a versului clasic (Ă). O problemă pe care
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
romanului Negura, ca În jurul tuturor realizărilor, de toate proporțiile ale regimului nostru de democrație populară, se dă lupta de clasă. Ca toate realizările mari și mici ale vremii noastre, cartea tovarășului Camilar Învinge, Îmbrățișată fiind de nenumărații săi cititori, muncitori, plugari, cărturari, hotărâți să Împrăștie, și așa, ultimele resturi de negură”. CITITORII - O ALTĂ INSTANȚĂ Cu toată vigilența lor, nu Întotdeauna specialiștii actului de analiză a creației literare, descoperă adevăratele imperfecțiuni ale acesteia. Atunci intră În acțiune alt mecanism analitic considerat
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care include în subtitlu precizarea „de propagandă național-țărănistă”) are un caracter pronunțat de partid și de luptă electorală, tipărind totuși și destul de numeroase materiale culturale. „Poetul gazetei”, Toma Murgoi Jiboteanu, publică aici mai multe versuri, precum Maramureșul, Moții, Odă Unirii, Plugarilor, cu timbru răzvrătit și militant, iar prozatorul favorit al gazetei, Petre Lenghel-Izanu, semnează memoriale de călătorie în Italia (Frumusețile Italiei și ale Romei), dar și articole politice și culturale. Colaboratori frecvenți sunt Ilie Lazăr, E. T. Daru, Gh. Turda, Șt.
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]
-
al PMR” a apărut „Ca Ca al PMR”. În Scânteia din 19 octombrie 1950, propoziția „În țară se dezvoltă mișcarea de constituire a activelor cetățenești” a apărut cu următoarea greșeală: „În țară se revoltă mișcarea...”. Într-un articol din Frontul plugarilor, intitulat „Oamenii muncii din Capitală și-au exprimat voința de a contribui...”, verbul și-au exprimat a fost Înlocuit cu și-au suprimat (Ficeac, 1999, p. 59). IMAGINEA SCANATĂ DIN FĂCLIA (P. 235)!!! LEGENDA!!! Greșelile de tipar, intenționate sau nu
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
adversari politici, printre care erau vizate și persoane din jurul regelui 3. Guvernanții au fost obligați să împiedice violențele și nelegiuirile comise de legionari. În această conjunctură, va face progrese închegarea frontului popular antifascist, prin încheierea unui acord între reprezentanții Frontului Plugarilor, ai Partidului Socialist (C. Popovici) și ai Blocului pentru apărarea libertăților democratice (noiembrie 1935). La alegerile parlamentare parțiale din februarie 1936 în județele Hunedoara și Mehedinți, organizațiile semnatare ale acordului, împreună cu organizațiile locale ale P.N.Ț., au creat un front
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în care „să nu mai fie mizerie și exploatare”. Femeile din U.R.S.S. (reprezentate la Conferință de Nina Dimitrievna Sulie) erau socotite un fel de modele ideale ale emancipării, demne de urmat. Comisiile de femei, înființate în cadrul Uniunii Patrioților, Frontului Plugarilor, M.A.D.O.Sz.-lui etc., organizații controlate de P.C.R., acționau în aceeași direcție. Astfel se explică prezența femeilor la demonstrațiile și mitingurile din București și din alte orașe, convocate de F.N.D. pentru compromiterea guvernelor Sănătescu și Rădescu și pentru instaurarea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
au făcut parte: Maria Rosetti (președintă), Florica Bagdasar, Raluca Ripan, Mihaela Manase, Eugenia Rădăceanu, Elena Livezeanu, Gabriela Bernaki, Elena Stoia, Ofelia Manole ș.a. La Federație au aderat secțiile feminine de pe lângă sindicate, U.F.A.R., femeile organizate în „Apărarea patriotică”, în Frontul Plugarilor, în M.A.D.O.Sz., S.O.N.F.R. etc. Federația avea să înființeze organizații locale, comunale și județene. Cu toate că, potrivit statutului Federației, asociațiile aderente urmau să-și păstreze autonomia organizatorică, ele vor exista numai formal, fiind în realitate înregimentate în noua
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
va acorda o atențiune specială sprijinirii maternităților rurale, leagănelor, căminelor de zi etc. Secțiunile Federației și-au și început activitatea contribuind activ la campaniile începute de unele organizațiuni aderente. De pildă, Secțiunea Economică și Cooperatistă sprijină campania pornită de Frontul Plugarilor pentru înființarea unor cămine de zi la sate. Crearea acestor cămine de zi în sate va avea ca rezultat imediat, eliberarea țărăncii pentru munca agricolă ce se găsește actualmente în plină campanie. Femeia de la țară va putea, datorită acestor cămine
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
UTM/UTC, vectori ideologici dintre cei mai puternici. Funcții În organizațiile politice Frecvența Procentul Procentul valid Procentul cumulat membru PMR/PCR 79 79 79 79 membru UTM/UTC 12 12 12 91 membru ARLUS 2 2 2 93 membru Frontul Plugarilor 2 2 2 95 membru PcDR 1 1 1 96 membru PNL, PCR 1 1 1 97 membru PSD 1 1 1 98 nu e cazul 2 2 2 100 TOTAL 100 100 100 Putem infera, ținând cont de data
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și de Tudor Arghezi, uitând că și el l-a aplaudat pe Sorin Toma: „Munca scriitoricească, și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă multă vreme nimic. Norii trec peste câmp, zilele senine și zilele ploioase se succed
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Tudor Arghezi, uitând că și el l-a aplaudat pe Sorin Toma: „Munca scriitoricească, și îndeobște aceea legată de creația literară (cum e munca editorului, a redactorului de revistă, a istoricului literaturii) - are o anumită asemănare cu a plugarului. Plugarul asvârle sămânța în brazdele deschise, cu nobilul său gest milenar, sau invizibil, prin țevile articulate ale semănătoarei mecanice. Și după aceea, nu se mai întâmplă multă vreme nimic. Norii trec peste câmp, zilele senine și zilele ploioase se succed în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Oreste, Artur Enăchescu, A. Toma, Alfred Moșoiu, Demostene Botez, Al. O. Teodoreanu, V. Russu-Șirianu, Al. Mateevici. Se mai publică versuri de Nichifor Crainic (Amintirile, În taină), Ion Pillat (Moș Gheorghe jitarul, Ștrul Leiba, Ilinca lui Ion, Anisia, Părintele Niculai, Vlad plugarul), G. Topîrceanu (Balada Popii din Rudeni), Otilia Cazimir (Lumini și umbre), Mihai Codreanu (Nemurirea, Poveste veche), Ada Umbră (Voi plopi înalți..., Noapte de vară, Strofe mici din vremuri mari ș.a.), Pavel Al. Macedonski (Singurătate), dar și reproduceri din Eminescu (Cu
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
româno-slave, care însă „n-au atins straturile esențiale ale sistemului etnofolcloric românesc”, influențele „menținându-se mai mult la periferie - ca elemente suprapuse”; plugușorul ucrainean are puncte de tangență cu plugușorul românesc, însă textul ucrainean nu este o „epopee a muncii plugarului”; afirmațiile despre un masiv împrumut ucrainean în teatrul nostru popular trebuie temperate, fiindcă în Malanca bucovineană și nord-basarabeană „locul central îl dețin scenele istorice autohtone”, românești. Se observă că motive românești au pătruns, din cărți ori pe cale orală, în folclorul
BOSTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]