402 matches
-
cu lacrimi pe cele două bomboane. Toți ceilalți copii primeau cadouri, se duceau cu plugușorul, eu nu m-am dus nicăieri. N-am vrut să mă duc. Drept că nici acasă la Lupești tata nu ne lăsa să mergem cu plugușorul. C. I.: Dar ați cunoscut alte familii de deportați politici la Râmnicu Sărat? R. R.: Mai venea pe la noi o femeie care lucra la unitatea militară, spălătoreasă. Se împrietenise cu mama, văzuse că avea copii mulți și odată a venit
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fiica lui Roșcovanu Ion și Ana (fiica lui Balaur Sava născut la 06.05.1910 în Rusești Noii), născută la data de 8 august 1975 în localitatea Ilincești, județul Lăpușna, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Hîncești, str. Plugușorul nr. 57. (2390/2002) 17. BULDUMAC OLEG, fiul lui Vasile (născut la 04.09.1934 în Filipeni) și Maria, născut la data de 20 mai 1965 în localitatea Filipeni, județul Leova, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Hîncești
HOTĂRÂRE nr. 1.105 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
57. (2390/2002) 17. BULDUMAC OLEG, fiul lui Vasile (născut la 04.09.1934 în Filipeni) și Maria, născut la data de 20 mai 1965 în localitatea Filipeni, județul Leova, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Hîncești, str. Plugușorul nr. 57. (2391/2002) 18. BULHAC ION, fiul lui Teodor (născut la 27.01.1937 în Chipeșca) și Elena, născut la data de 7 aprilie 1961 în localitatea Chipeșca, județul Orhei, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Șoldănești
HOTĂRÂRE nr. 1.105 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]
-
Palanca Int. Palmacului Int. Pâncota Str. Pâncota Șos. Pantelimon - nr. 257 - 283 Șos. Pantelimon - nr. 253 - 255 Str. Pavezei Str. Păsărani Str. Peisajului Str. Periș Str. Pescarilor Ale. Petre Antonescu Ale. Piatra Mare Str. Pietroasa Str. Plantației Str. Plăticei Str. Plugușor Str. Plumbuita Str. Podul Neagului Str. Poeziei Str. Poiana cu Aluni - nr. 1-3; Str. Poiana cu Aluni - nr. 2 - 6 Str. Polixenia Rădulescu Str. Popa Nicolae Ale. Porolissum Str. Porțile de Fier Str. Porumbăceanu Ion Str. Potârnichii Str. Prăjinei*(D
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
voinic și merele de aur, Aleodor Împărat (colecția Petre Ispirescu) etc. Snoava: Ciclul lui Păcală Poezii ceremoniale. Colinde: Florile dalbe, Sculați gazde, Steaua sus răsare, Am plecat să colindăm, O, ce veste minunată ! Moș Crăciun cu plete dalbe, Trei păstori, Plugușorul. Sorcova. Capra etc. Ghicitori; proverbe Texte din folclorul copiilor (recitative, numărători: Ala, bala, portocala etc.) 2. Creația cultă Genul epic Se vor studia minimum 5 texte. Fabula: Grigore Alexandrescu - Boul și vițelul, Câinele și cățelul; Jean de La Fontaine - Greierele și
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
am citit poeme la o întrunire literară. Coborând în sală, mi-a fost arătată de zei O fată cu groasă coada de păr împletită - ca biciul din trei funii de tei Până la mijloc pe spate, vițele în pleaznă, harapnic de plugușor - Cât m-a flagelat mai apoi cravașa aceea să mă scoată din prezentul meu viitor! Tinea în poală-i o crenguță de merișor Cu degetele-i de țărancă de-un curent cald vag scuturate De-o ciclică furtună tresărind, imprevizibilă
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
care se povestește despre călătoria lui Iosif cu Maria, despre ordinul lui Irod, despre cei trei crai și cei trei pastori. Îngerul încheie cu o învățătură morală. În seara de Anul nou se umblă cu Capră, Ursul, Banda lui Bujor, Plugușorul. Piesele sunt scrise într-un stil vesel. Personajele au măști adecvate și hazlii. Față, ca să fie frumoasă și strălucitoare că mândrul soare, se trezește în zori și așteaptă până când astrul se ivește pe cer, rostind: “Mandre soare ce rasai cu
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
se merge cu "Bună dimineața la Moș Ajun". De obicei copiii sunt cei care pastrază acest obicei. A doua zi de Crăciun grupuri de colindatori merg cu "Steaua" sau "Capra". În ajun de Anul Nou, tinerii din localitate merg cu "Plugușorul". In ziua de Bobotează, întreaga localitate este la biserică unde se săvârșeste Slujba Agheasmei celei mari și Sfințirea apei. La sfârșitul slujbei este așteptat "botezul cailor". Rând pe rând sănii și căruțe trec prin fața preotului care stropește cu apă sfințită
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
cântece de stea. Vicleiul este o dramă populară având ca temă nașterea lui Isus, călătoria și înfățișarea cu daruri a magilor. Sunt aceleași cântece că la stea, interpretate de cei patru eroi ai carnavalului, numai că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
nașterea lui Isus, călătoria și înfățișarea cu daruri a magilor. Sunt aceleași cântece că la stea, interpretate de cei patru eroi ai carnavalului, numai că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul animalului mergând fie în două, fie în patru
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
un colind, iar după amiaza și seara petrecerea are loc la casa jocului. Ajunul Anului Nou începe tot cu glasul copiilor care de această dată vestesc faptul că "„Mâine anul se-nnoiește”" sau "„C-a venit Sfântul Vasile”", în poezia "„Plugușorul”". Și în această noapte cetele de colindători își întorc colindul, ocazie în care se petrece cu băutură și mâncare. De data aceasta, ca mâncare tradițională sunt servite „găluștele” (sarmale cu păsat), iar băutura preferată este țuica de prune fiartă. După
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
lovind pe cei care îi întâmpină la intrarea în casă și rostind o urare de prosperitate, sănătate, noroc, fericire în anul care urmează să vină, urare adresată evident celor pe care-i ating cu nuiaua. Și în Somușca este nelipsit „Plugușorul” sau „Uratul de Anul Nou”. În dimineața de Anul Nou se umblă și aici „cu semănatul”, corindătorii aruncând în fața gazdelor, pe jos, boabe de grâu sau de porumb în timp ce rostesc o serie de cuvinte care redau dorința de noroc și
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă și busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
școli organizează spectacole și serbări pentru a marca sărbătorile naționale și religioase importante din timpul anului. Și primăria organizează diverse activități culturale ...în special în anii electorali. În timpul sărbătorilor de iarnă nu lipsesc obiceiurile și datinile strămoșești dintre care amintim plugușorul, jocul caprei , colindele sau haiducii . În rândul sătenilor au rămas vii numeroase superstiții și legende. O legendă are darul și acum să suscite interesul și să aprindă imaginația localnicilor. Se spune că în “Corbu” tătarii ar fi îngropat sub poala
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și reptile, 8 de păsări și 4 de plante) precum și 108 specii de plante și animale, nominalizate în Lista Roșie a României. iarnă - puntea, colinde de copii, plugușorul, sorcovă etc. iar în restul anului: Lăsatul de sec; Drăgaica; Paparuda etc. Școala Primară cu clasele I - VIII - Grădiniță
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
abonamente la diverse publicații locale și centrale. Ca în orice zonă a acestei țări, există tot felul de obiceiuri și tradiții în funcție de perioada anului: An Nou, Crăciun, Bobotează, Nașterea, Botezul, Nunta, Înmormântarea. De Anul Nou de exemplu se mergea cu plugușorul, sorcova, buhaiul și căprița. În ajunul Crăciunului tradiția spunea că toți copiii trebuiau să meargă cu colindatul din casă în casă, iar seara trebuiau să meargă cu steaua, în grupuri de câte 4 persoane.De 1 ianuarie se mergea cu
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
sorcova, buhaiul și căprița. În ajunul Crăciunului tradiția spunea că toți copiii trebuiau să meargă cu colindatul din casă în casă, iar seara trebuiau să meargă cu steaua, în grupuri de câte 4 persoane.De 1 ianuarie se mergea cu plugușorul și cu sorcova. La jocul caprei trebuiau să participe 2 sau 3 băieți cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani. Locuitorii comunei Turceni au avut parte de asistență medicală încă din 1924, iar din 1981 funcționează un spital care
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
de atmosferă, realizând în cuprinsul povestirii valoroase nuvele autonome. A tradus din clasicii și romanticii francezi. Au rămas în conștiința populară versuri scrise de Sion, precum „Mult e dulce și frumoasă / limba ce-o vorbim” sau „Astăzi anul se-nnoiește / Plugușorul se pornește” , cuprinse in volumul intitulat„ Din poesiile lui George Sion ” tiparit in anul 1857 la Tipografia Nationala a lui Iosif Romanov. G. Sion moare în București la 1 octombrie 1892, după ce încearcă o mare durere prin moartea fiului său
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
în 1985, este prevăzut cu trei cabinete: medicină generală, pediatrie, Monumente ale eroilor cazuți în cele două războaie mondiale: * Biblioteci parohiale: * în afara celor menționate în materialul ce prezintă activitatea bibliotecii, în localitate a funcționat un * obiceiuri de iarna : “La colindeți”, “Plugușorul”, “Sorcova”, “Capra”, “Steaua”; “Ghicitul alesului”; === Asociatii economice, firme, cooperative === * din anul 1993 a fost înființat în localitate un târg săptămânal, ce se desfășoara în zilele de duminica și care
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Cântările Sfintei Liturghii, în GB,ăn. XXVIII, 1969, nr. 1-2, 5,6,7 - 8 și 9 - 10; Colinde, în GB, ăn. XXV, 1966, nr.11 - 12 (Marirre-ntru cele-nalte, :i ne lasă gazda-n casă, La Vitleem colo-n jos, Plugușorul). Muzică corala populară: - Cântece populare din Oltenia, prelucrări pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]
-
Pentru 3,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Principalele tradiții ale comunei Bistra sunt legate de obiceiul colindului.. De Crăciun se merge cu colinda, cu "Irozii", cu "Iosif și Maria", cu "Steaua". De Anul Nou, se merge cu Plugușorul, Sorcovă, "Buhaiul" și "Capră", iar cei micuți merg cu "pițăra". Cei care încă mai păstrează aceste obiceiuri le urează gazdelor mult belșug, noroc și sănătate în anul care vine. Însă, obiceiul care face comună Bistra să fie mai aparte de
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
la nuntă, înmormântare, păstrate cu sfințenie, se respectă tradițiile de sfântul Andrei, se merge cu colindul în ajun de Crăciun ,în ziua de Crăciun și încă 2 zile se merge cu steaua, în ajun de Sfântul Vasiles se merge cu plugușorul iar seara cu uratul, și în ziua de sfântul Vasile cu semănatul. De ziua hramului la 21 septembrie este organizată hora satului și competiții sportive. Este promovat cântecul popular moldovenesc prin ansamblul de artiști amatori „Zăicănenii” în frunte cu conducătorul
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
de expresivitate, alcătuiesc un spectacol unic. În diferite zone ale țării, costumația și interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este în esență același. Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la practici arhaice magice de alungare a maleficului, "Plugușorul", alt obicei, este strâns legat de mitul fertilității. Vorbe frumoase, de prosperitate și belșug sunt adresate de cetele care vin cu "Plugușorul", fiecărei gospodării. Ca o incantație magică, textul urării se transmite din tată în fiu și nu există român
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
același. Dacă acest fel de manifestare ne duce cu gândul la practici arhaice magice de alungare a maleficului, "Plugușorul", alt obicei, este strâns legat de mitul fertilității. Vorbe frumoase, de prosperitate și belșug sunt adresate de cetele care vin cu "Plugușorul", fiecărei gospodării. Ca o incantație magică, textul urării se transmite din tată în fiu și nu există român să nu-l cunoască. Tot ajunul anului nou prilejuiește practicarea anumitor acte misterioase, care încearcă să prospecteze viitorul. Iată unul dintre obiceiuri
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
urările adresate gazdelor de către copiii care mergeau de la casă la casă, în noaptea de 24 decembrie. E. Hodoș nu are în colecțiile sale, producții populare care să amintească și de alte obiceiuri ale poporului nostru cum sunt cântecele de sorcovă, "Plugușorul", sau "Capra" cu toate că acesta este un obicei specific Banatului. Ne dă explicații referitoare la credințele și superstițiile poporului. Vorbind despre paparude, arată că vara pe secetă, fete țigănci de 9-11 ani, umblă pe la case, după ce, dezbrăcându-se de toate hainele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]