403 matches
-
mai scapă lumea de un prost! CACTUȘI Doamnelor, donșoarelor și dragi comeseni, vă punem în legătură directă cu Parlamentul.După cum auziți în cască aici nu se cască ci se lucrează pe comisii, grupuri și alte forme democratice la realizarea noului plugușor strategic care va împinge agricultura spre noi și importante succese. Ne apropiem de domnul Tiberiu Păpădie, noul ministru secretar de stat al culturii de păioase, semincere, cactuși ornamentali și vaci cu stabulație europeană. Aveți vreun mesaj, Domnule Păpădie? Mesaj nu
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Mozorel, lasă prostiile și hai să cercetăm ce avem de cercetat...Ai înțeles? Am înțeles că doamna dumneavoastră e la turci, și dacă tot sunteți singurel...V-aduc anonima? Aduci pe măsa. Dumneata nu înțelegi că trebuie să aflăm autorul plugușorului? Păi, e simplu, dom`șef. Autorul e poporul, că el, cum și scrie în versuri, o s-o ducă tot mai... Ahău! FIRU’N PATRU Nu vă supărați...a trecut o oră de când aștept să intru la dumneavoastră. Se poate acum
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
nu e mai izbutită decât poezia satirică ori cea de meditație. Nici versurile din 101 fabule (1869) nu ies prin nimic în evidență. Ceva mai inspirată se arată a fi poezia epică, de asemenea imnurile religioase. Compuneri ca Limba românească, Plugușorul sau romanța Hora nouă, pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, au circulat multă vreme, dar calitatea lor nu intră în discuție. S. pătrunde însă în literatură cu traducerea în versuri, din grecește, a tragediei Ahil de Athanasie Christopoulos (1843). Din aceeași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
și Eol și Venus Anadyomene, iar în sat trăia împăratul cel cu trei fete frumoase-frumoase, că la soare te puteai uita, dar la ele "cam mai ba". Seara, ieșea și împăratul afară, pe prispă, să stea cu țara de vorbă. Plugușorul, așa cum l-a cules Eminescu, se aude în toate satele din împrejurimi, dar el l-a înregistrat la Ipotești. În partea finală, unde se trece la urătura propriu-zisă, poetul a folosit două inițiale: C. G. Ele trebuie citite C(onu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
realizat hărți pentru localizarea diferitelor forme de relief, orașe, centre de cultură. Cu succes putem aplica interdisciplinaritatea la obiectele limba română, educație tehnologică, educație muzicală cu tema „Datini de Anul Nou”. La limba română vom desfășura lecția de predare - învățare „Plugușorul” și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau ca ocupație de bază - agricultura. În cadrul orei de educație muzicală se vor învăța
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
orașe, centre de cultură. Cu succes putem aplica interdisciplinaritatea la obiectele limba română, educație tehnologică, educație muzicală cu tema „Datini de Anul Nou”. La limba română vom desfășura lecția de predare - învățare „Plugușorul” și „Sorcova”, unde elevii vor învăța că plugușorul este un colind străvechi prin care se fac urări pentru anul care vine , colindpăstrat de la strămoșii noștri, care aveau ca ocupație de bază - agricultura. În cadrul orei de educație muzicală se vor învăța colinde moștenite de la străbuni. În partea introductivă a
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
de azi. Lucrarea este o contribuție la istoria folcloristicii, autorul considerând că asemenea cercetări sunt necesare în vederea realizării unei sinteze. Obiceiuri agrare în tradiția populară românească (1989) înmănunchează câteva studii distincte: Între obiceiurile calendaristice și cele legate de vârstele omului, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Paparuda, Caloianul, Drăgaica, Imagini de colindă în cântecul ceremonial de seceră. Pe lângă obiectivele strict științifice, cercetătorul își propune să demonstreze, prin intermediul riturilor analizate, vechimea agriculturii ca ocupație principală la români, permanența satului românesc, ambele înțelese ca semne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288884_a_290213]
-
de sănătate a povestitorului, vremea rea și distanța destul de mare pe care ar fi trebuit s-o străbată din nou până în oraș. Să acceptăm, totuși, că destinul s-ar fi împlinit în locul intim, cald, sacru, al bojdeucii, tocmai la timpul plugușorului, al amintirilor, al zborurilor spre înalt, al întregirii mitului. A doua zi, pe 1 ianuarie 1890, apare foaia volantă, prin care se anunță moartea lui Ion Creangă: „IOAN CREANGĂ Profesor, în vârstă de 52 ani, după o lungă suferință a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
locale „Globul” sau „Luceafărul”, care se cântă până la Bobotează. Colindătorii poartă cu ei o stea împodobită cu hârtii colorate și iconițe cu scene biblice. În ajunul Anului Nou se colindă fie c. de la Crăciun (fetele și femeile), fie c. agrară, plugușorul (copiii și bărbații). În unele părți din Moldova, aceste două forme coexistă. În prima zi a Anului Nou urările au forme diferite după zona geografică. În Moldova, se merge cu „semănatul”, ca o continuare a „aratului” din seara precedentă, făcându
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate de datini și obiceiuri; - sunt zise, recitate sau cântate în șezători sau la clacă, în diferite ocazii; - sunt legate de: 1. date fixe: Anul Nou (plugușorul, colindele, sorcova, steaua, irozii etc.); 2. momente importante ale vieții: naștere, botez, nuntă, moarte (cântecul zorilor, cântecul de leagăn, orațiile de nuntă, bocetul etc.); 3. anotimpuri, de muncile agricole (cântecul de seceriș, Drăgaica, paparudele etc.); - versul popular are o măsură
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
mână și când o strânse, focul se ridică în sus, apa se scurse în jos, iar lutul rămase în mână."404 Începutul de an, în calendarul tradițional, reprezintă sărbătoarea unei divinități ancestrale, Terra Mater, așa cum reiese din majoritatea variantelor de Plugușor. Într-o variantă din Bucovina, pământul devine un personaj colectiv, prezent în scenariul inițiatic: "...Și-și luase bădișorul / Tăvala și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Începutul de an, în calendarul tradițional, reprezintă sărbătoarea unei divinități ancestrale, Terra Mater, așa cum reiese din majoritatea variantelor de Plugușor. Într-o variantă din Bucovina, pământul devine un personaj colectiv, prezent în scenariul inițiatic: "...Și-și luase bădișorul / Tăvala și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Șezătoarea" de la Fălticeni, unde apar culese de el „Cântece", 1898 „Cântece", „Badiu", „Stanislav", legenda „De ce mănâncă cocostârcii șerpi și broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Duh, pentru orice creștin ortodox de a apăra cu credință și cu iubire, în orice loc și în orice timp, sfânta noastră biserică strămoșească; „Datini religioase de Anul Nou" era o pledoarie pentru datinile religioase și folclorice de mult încetățenite; „Plugușorul", „Capra", „Jienii", „Te Deumul de mulțumire întru Domnul" de la miezul nopții când în biserică se cântă „veșnica pomenire", se sting luminile în biserică, rămânând numai una, la sfânta Masă, ca la Paști, iar preotul, în dangătul clopotelor, îmbrăcat în haine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care să danseze, iar cel care nu avea rămânea de râs. La fel se întâmpla și în celelalte zile de Crăciun. Dacă acum lumea așteaptă Crăciunul pentru cadouri, atunci nici vorbă de așa ceva. În ajunul Sfântului Vasile copiii mergeau cu plugușorul,aducând colăcei și venind acasă cu traista plină. Când se însera flăcăii porneau și ei cu plugul. În grupuri de șase-șapte flălcăii mergeau și urau pe la ferestrele caselor unde aveau fete. Aveau cu ei buhaiul confecționat de ei înșiși și
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
număr, fiecărei rubrici i se atribuie câte o vinietă, desenată de V. Rolla- Piekarski. Nici unul din materialele cu caracter juridic, medical sau agricol nu este iscălit, tot așa cum nici foiletoanele literare (cu unele excepții) nu poartă semnătură. Pe lângă texte folclorice (plugușor, orație de nuntă, cântece populare, strigături la joc și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
Iisus cum s-a născut în frig, În ieslea cea săracă Cum boul peste el sufla Căldură ca să-i facă. Cum a venit în ieslea lui Pastorii de la stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
stana Și îngerii din cer cântând, Cu flori de măr în mână. Plugușorul Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu m=nați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântu-mi ascultați! Am plecat să colindam Pe la case să uram, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă uram cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Holde mari cu bobul des Și pe creasta și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul Să trăiți Să-mbătrâniți Cu An Nou! Voios să fiți! Câte paie pe casa, Atâția galbeni pe masă. Câte pietre la fântână Atâtea oale cu smântână. Câte trestii groase Atâtea vaci lăptoase. An nou cu sănătate Care pline cu bucate
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau tăiatul porcilor; în contextul integrării europene, modul de sacrificare este în plin proces de "re-brading", ca să folosesc un termen foarte vehiculat, fiind catalogat drept barbar. Referitor la datini sau obiceiuri (diverse tradiții), sunt menționate: Capra, Călușarii, Irodul, Colindul, Sorcova, Plugușorul ș.a. Subiecte cum ar fi obiceiurile legate de cele mai importante evenimente din viața unui om (botezul, nunta, înmormântarea) nu au fost aduse în discuție de nici unul din cei intervievați. Sărbătorile noi, nespecifice, sunt ușor recunoscute și precizate: Haloween, Valentine
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Sclipirile stelelor se zăresc pe bolta întunecată. Robert Brașoveanu DATINI DE IARNĂ Este iarnă. S-a lăsat gerul și ninsoarea a căzut. Fulgii albi plutesc de parcă ar fi niște fluturi jucăuși. Odată cu iarna, s-au ivit și datinile de iarnă:Plugușorul,Capra,Ursul. Copiii așteaptă cu nerăbdare Crăciunul, pentru că ei merg și umplu oamenilor inima de bucurie cu colindele lor minunate. Crăciunul este sărbătoarea Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos. Mii de stele argintii ard ca niște făclii veșnice. În case, miroase
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
de autoritatea magică a celui care o rostește, precum și de puterea riturilor pe care acesta le stăpânește. Puterea cuvântului magic este activată În numeroasele rituri verbale de propițiere, cum ar fi urările cu diferite ocazii festive, urările formalizate din textele Plugușorului sau ale Orațiilor de nuntă, cele cuprinse În colinde sau În cântecele de cunună sau, pe un palier simbolic mai complex, cele implicate În acțiunea ursitoarelor de a defini, prin formule magice, destinul nou-născuților (vezi V. Bălteanu, 2001, pp. 188-189
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
noaptea târziu, dansează și ascultă muzică. Sunt serviți de obicei de gazdă cu țuică fiartă și cu boabe de porumb fierte sau, mai nou, cu prăjituri pregătite în casă de fiecare gospodină. Un alt obicei îndrăgit era și a rămas „Plugușorul”. Pe vremuri se mai spunea că se pornește „cu plugulețul” sau „cu sorcova”. Din după amiaza ajunului Anului Nou și până se însera, copiii și tinerii până la 15 ani umblau cu "Plugușorul". Se întovărășeau câte doi, rar câte trei băieți
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Un alt obicei îndrăgit era și a rămas „Plugușorul”. Pe vremuri se mai spunea că se pornește „cu plugulețul” sau „cu sorcova”. Din după amiaza ajunului Anului Nou și până se însera, copiii și tinerii până la 15 ani umblau cu "Plugușorul". Se întovărășeau câte doi, rar câte trei băieți. Aceștia se pregăteau din timp. Unul purta sorcova, iar celălalt un bici din sfoară de cânepă, lungă de vreo doi metri, cu un sfârc la capăt, legată de o coadă scurtă de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Buhaiul”, cu „Capra” (Fig.14 a / 14 b ) sau cu „Ursul”. Aceștia, îmbrăcați în costume populare sau alți cu măști ce reprezentau „capra” sau „ursul” aveau cu ei bice, tălăngi și buhai. Intrați în curtea gospodarului spuneau textul cunoscut al „Plugușorului tradițional” învățat din cărțile de citire. Unul dintre ei repeta cu voce tare și clară: „Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul mi-ascultați!” Ajuns aici, acesta striga la ceată: „Mânați
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]