558 matches
-
B), climatele latitudinilor medii, cu ierni blânde (C), climatele latitudinilor medii, cu ierni reci (D) și climatele reci (ale zăpezilor) (E). Fiecare dintre aceste tipuri climatice majore sunt la rândul lor divizate în subtipuri, în funcție de diferențierile în regimul termic și pluviometric. Climatele reci sunt considerate a fi cele în care cea mai caldă lună a anului are temperatura medie sub 10șC, incluzând două subtipuri majore: climat polar și climat subpolar (numit adesea și climat de tundră). Acesta din urmă este caracterizat
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
dar temperaturile pot urca până la 12șC. Luna cea mai caldă din an are de regulă temperaturi medii sub 10șC. Precipitațiile sunt reduse cantitativ, fiind cuprinse între 150-250mm pe an, în cea mai mare parte ninsori. Pentru tundra europeană aceste medii pluviometrice anuale sunt ceva mai ridicate (pot ajunge până la 400mm pe an în anumite sectoare), în timp ce tundra asiatică prezintă valori mai scăzute ale acestui parametru climatic. Vânturile sunt puternice tot timpul anului, având viteze de 50-100km/h. Aceste condiții climatice aspre
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și de încheieturi etc. Sunt situații rare când se pot înregistra și temperaturi pozitive în Antarctica, îndeosebi în Peninsula Antarctica, iar temperatura maximă absolută înregistrată la 5 ianuarie 1974 a urcat chiar la 15șC (Stația Vanda). Din punct de vedere pluviometric, continentul Antarctica înregistrează o medie anuală foarte redusă, de 166mm, care cuprinde exclusiv precipitații sub formă de zăpadă. Acest lucru se datorează predominării regimului anticiclonal deasupra vastului spațiu de gheață. În distribuția spațială a precipitațiilor pe teritoriul Antarcticii se constată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vastele spații interioare cu precipitații anuale sub 50mm sau chiar sub 20mm. Polul Sud este practic lipsit de precipitații, cumulând doar 2.5mm/an. Spre deosebire de interiorul „uscat” al continentului, pe țărmurile Antarcticii ninsorile sunt mult mai bogate, cu medii anuale pluviometrice de peste 600mm în sectorul Peninsulei Antarctica. Sunt situații când pe țărm se pot înregistra cantități impresionante de precipitații solide (1.22 m/48 ore). Între elementele climatice care accentuează caracterul aspru al climei din Antarctica se numără și vânturile. Acestea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
deplasat în direcția polilor în anotimpul de vară și în direcția ecuatorului în anotimpul de iarnă. În condițiile unei localizări favorabile, aceste vânturi de vest sunt aducătoare de precipitații, conturând o serie de regiuni bine reprezentate din punct de vedere pluviometric pe coastele vestice ale continentelor în limitele latitudinale ale zonei temperate. Se disting trei mari tipuri de climate temperate: 1. Climatul temperat rece 2. Climatul temperat propriu-zis 3. Climatul temperat cald (subtropical). 1. Climatul temperat rece este localizat între paralelele
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
și de est, Polonia, vestul Câmpiei Ruse, Cehia, Slovacia), America de Nord (bazinul fluviului Mississippi, la nord de confluența cu Missouri), dar se întâlnește și în America de Sud (o bandă paralelă cu Anzii Chilieni, la sud de paralela de 40șS). Caracteristicile termice și pluviometrice ale acestui subtip climatic sunt intermediare, între cele ale climatului oceanic și cele ale climatului continental, cu o predominare a maselor de aer polar continental. Vara, aceste mase de aer, care provin din aerul polar maritim, se transformă, sub acțiunea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
au valori ridicate, atingând frecvent 30șC, iar amplitudinile termice absolute pot depăși 70șC. Aceste amplitudini mari reprezintă de fapt una dintre cele mai semnificative caracteristici ale climatului de tip continental, la care se adaugă cantitatea redusă a precipitațiilor atmosferice. Maximul pluviometric se înregistrează vara, iar cantități anuale ceva mai mari ale precipitațiilor cad în partea de nord-vest a Rusiei. În Europa, climatul temperat continental include partea răsăriteană a continentului, cuprinzând, în linii mari, teritoriile de la est de Carpați și est de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
temperat, umed și rece, iar munții înalți (Alpi, Pirinei) prezintă o etajare climatică altitudinală complexă. În Alpi și Pirinei, temperatura aerului scade substanțial și repede cu altitudinea atât vara cât și iarna, iar precipitațiile cresc treptat până la anumite limite (maximul pluviometric pentru Europa înregistrându-se la cca.2500 m altitudine) după care scad treptat. De la un climat temperat (la poalele nordice) și un climat subtropical (la poalele sudice), se ajunge, pe înălțimi, la un climat rece alpin, cu ghețari și zăpezi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
scăderi bruște și consistente ale temperaturii aerului. Aceste valuri de frig au efecte devastatoare asupra culturilor de citrice. Verile sunt calde, adesea fierbinți, cu maxime termice absolute care depășesc 40șC, ca urmare a predominării acțiunii maselor de aer tropical. Particularitățile pluviometrice sunt explicate în mare parte de circulația atmosferică ce îmbracă aspecte interesante în aceste regiuni, conturate clar în cele două anotimpuri. Astfel, vara, zona maximelor barice subtropicale se deplasează în direcția polilor, determinând o prelungire a acțiunii alizeelor până la latitudinea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
subtropicale se deplasează în direcția polilor, determinând o prelungire a acțiunii alizeelor până la latitudinea de 40ș, incluzând așadar și regiunea subtropicală. Masele de aer tropical (cald și uscat) sunt astfel transportate către aceste regiuni, unde vor imprima caracterele termice și pluviometrice: veri fierbinți și secetoase. În condițiile unor temperaturi ridicate ale aerului și a vânturilor frecvente are loc o creștere a evaporației și a deficitului de apă din sol, astfel încât valorile evapotranspirației potențiale ajung să depășească cu mult cantitatea de precipitații
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
Tel Aviv - 70%. Ca sume anuale, precipitațiile atmosferice variază în limite destul de largi, depășind 1000mm/an în regiunile cu climă subtropicală umedă și scăzând la 500-800mm/an în regiunile cu climat subtropical cu vară uscată. Deci, în funcție de caracteristicile termice și pluviometrice, în cadrul zonei climatice subtropicale se diferențiază următoarele subtipuri: Climat subtropical cu vară caldă și uscată (mediteranean) - întâlnit în sud-estul Spaniei, în sudul Franței, Italia peninsulară și insulară, Grecia, extremitatea nordică și sudică a Africii, sudul Australiei și California; Climat mediteranean
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
medii lunare sunt cuprinse între -6 și -12șC. Ca urmare a temperaturilor din sezonul rece care scad sub temperatura minimă necesară pentru a asigura creșterea vegetației (-6.1șC), cei mai mulți dintre arbori își pierd frunzele în timpul iernii. Din punct de vedere pluviometric, există de asemenea o variație destul de mare a valorilor precipitațiilor medii anuale, ele fiind în general cuprinse între 500-800mm, dar pot ajunge în anumite regiuni la peste 1000mm, chiar 1500mm pe an. Multe dintre foioasele întâlnite în acest biom sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mixte europene se desfășoară sub forma unei benzi cu lățime variabilă situată în lungul țărmului baltic din Germania și Polonia, continuând spre răsărit până la Munții Ural. În condițiile climatului temperat oceanic (cu veri mai răcoroase, ierni blânde și un regim pluviometric anual mai uniform), teritorii extinse din Europa preatlantică (insular în America de Nord) sunt acoperite cu o vegetație de lande cu ericacee. VI.2.3. MODIFICĂRI ACTUALE ALE MEDIULUI ÎN ZONA PĂDURILOR DE FOIOASE Puține din pădurile originale de foioase din zona
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de vedere pedoclimatic pentru multe plante de cultură, în principal cerealele. VI.4. BIOMURILE ZONEI SUBTROPICALE VI.4.1. CARACTERISTICI BIOCLIMATICE În părțile vestice ale continentelor, la latitudini subtropicale, în condițiile unui climat cu anotimpuri contrastante din punct de vedere pluviometric, se dezvoltă vegetația mediteraneană întâlnită în următoarele areale geografice: zonele joase din jurul Mării Mediterane, sud vestul Australiei (inclusiv districtul Adelaide), sud-vestul Africii, centrul statului Chile, centrul Californiei. Vegetația inițială a acestor teritorii a fost reprezentată de pădure, însă aceasta a
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
uniforme a precipitațiilor atmosferice pe tot parcursul anului, se dezvoltă pădurea subtropicală umedă. Un asemenea biom întâlnim în sudul Chinei, sudul Japoniei, sud-estul Australiei. Noua Zeelandă (Insula de Nord), coastele Natal din Africa, sudul Braziliei și statele din sud-estul SUA. Condițiile pluviometrice și termice (temperaturi de iarnă adesea peste 10șC) permit creșterea plantelor tot anul. Cei mai mulți dintre arbori sunt cu frunze persistente, dar se întâlnesc și arbori cu frunze căzătoare (bine reprezentați în statele Golfului din SUA). Cele mai multe specii veșnic verzi sunt
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
MEDITERANEANA În Europa, în cadrul zonei climatului mediteranean se înregistrează o serie de diferențieri climatice între fațada vestică, unde se întâlnește un climat mediteranean oceanic și fațada estică, cu un climat mediteranean continental. Climatul mediteranean oceanic se caracterizează printr-un regim pluviometric mai uniform și precipitații mai însemnate cantitativ, iar în cadrul climatului mediteranean continental se remarcă un regim pluviometric mai neuniform, cu precipitații mai puține și cu veri foarte secetoase. Localitatea Porto, din vest, primește cca. 1200mm precipitații pe an, cu ploi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unde se întâlnește un climat mediteranean oceanic și fațada estică, cu un climat mediteranean continental. Climatul mediteranean oceanic se caracterizează printr-un regim pluviometric mai uniform și precipitații mai însemnate cantitativ, iar în cadrul climatului mediteranean continental se remarcă un regim pluviometric mai neuniform, cu precipitații mai puține și cu veri foarte secetoase. Localitatea Porto, din vest, primește cca. 1200mm precipitații pe an, cu ploi înregistrate și în anotimpul de vară, în timp ce în localitatea Atena, din est, precipitațiile atmosferice abia depășesc 400mm
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
prin cantități mici de precipitații și amplitudini termice mari. Când precipitațiile medii anuale însumează mai puțin de 250mm, se vorbește în general de formarea deșerturilor temperate, cu distribuție îndeosebi în zona asiatică (deșerturile Aralo-Caspice și deșerturile Central-asiatice) (tabelul 25). Deficitul pluviometric poate fi cauzat și de localizarea acestor regiuni în zona de umbră a precipitațiilor, adică pe versanții opuși vânturilor dominante, situație întâlnită, de exemplu, în America de Nord, dar și în Asia. Evident, expresia fidelă a aridității unui teritoriu nu este dată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de 0șC, minimele de iarnă scad la 40șC, iar maximele de vară urcă la 50șC (tabelul 26). Climatul acesta excesiv este un climat al extremelor, cu variații de temperatură chiar și în cursul unei zile, nu doar în timpul anului. Media pluviometrică pentru deșertul Gobi este de 194mm/an, cea mai mare parte a precipitațiilor căzând vara. Între problemele de mediu din acest deșert, cea mai importantă este reprezentată de fenomenul de deșertificare, constatându-se o avansare a deșertului la un ritm
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
pe cca.250km), cu altitudini joase, situată la est de lanțul muntos Sierra Nevada și înconjurată și în celelalte părți de munți. Adăpostul creat de aceste lanțuri muntoase face din acest teritoriu cea mai aridă locație din America de Nord, cu medii pluviometrice de cca.50mm/an, așadar condiții deșertice tipice. Amplitudinile termice anuale sunt extrem de mari, de 50 55șC, numărul de zile senine se apropie de 300/an. Death Valley este în același timp locul cu altitudinea cea mai scăzută din America de Nord
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de câteva ori în raport cu iarna, însă datorită topirii mai lentă a zăpezii de pe platourile și dealurile înalte, a gradului ridicat de împădurire, scurgerea este totuși moderată, ajungând la 50, 49% din volumul anual (V. Băcăuanu, 1980). Vara, prin plasarea maximului pluviometric la începutul anotimpului, volum de apă transportat de râul Bahlui atinge valoarea de 25,63% din volumul anual, uneori precipitațiile ating 30 mm/m2 în 24 ore (V. Băcăuanu, 1980). În anotimpul de toamnă, alimentarea superficială fiind redusă, cantitatea de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
vastă ca geosistemul se pot distinge o serie de categorii, derivate din specializarea funcțională. a) un prim tip este reprezentat de degradarea elementelor structurale și a interacțiunilor operative pentru fluxurile de intrare și ieșire din sistem. Spre exemplu, degradarea regimului pluviometric natural, degradarea aprovizionării naturale a solului în azot, perturbarea transportului aluviunilor, exodul populației rurale, dezechilibrarea balanței comerciale etc. b) un alt tip de degradare se exprimă prin incapacitatea spontană sau determinată a reglajului (spre exemplu, dereglarea circulației generale a atmosferei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai durabile cu cât pădurea element central în peisaj -, odată înlăturată, nu a mai avut condiții climatice favorabile refacerii spontane, iar plantațiile s-au dovedit destul de fragile. b) Pădurile din zonele temperat-umede și moderat-continentale evoluează sub un regim termic și pluviometric mai uniform și sunt constituite predominant din specii cu frunze căzătoare. Adăpostesc o faună variată, cu multe mamifere mari de interes cinegetic. Deși prezintă diferențieri structurale de la un continent la altul, în desfășurare regională sunt destul de omogene. Cea mai mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
puternic marcate de prezența omului și de activitățile sale economice, sunt dens populate, urbanizate intens și au astfel cea mai diversificată utilizare a terenurilor. c) Stepele și semideșerturile din zona temperată, sunt marcate de caracterul excesiv al regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din care primăvara 112,4 mm, vara 186,8 mm, toamna 99,1 mm, iarna 80,6 mm, pe perioada de vegetatie 309,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată de pădurea seculară
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]