979 matches
-
din chioșc, poștașul completă cu un creion chimic talonul de pensie și îi numără tacticos și cu voce tare banii. Stelian îi mai numără și el o dată, apoi îi dădu trei lei bacșiș și două creioane chimice noi, pe care poștașul le primi zâmbitor și le făcu să dispară iute în tolba lui scorojită, odată cu bacșișul. La urmă, ridică păhărelul cu vișinată, pe care i-l umpluse Stelian dintr-o sticluță aflată la îndemână, și-l goli repede, dintr-o singură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
în tolba lui scorojită, odată cu bacșișul. La urmă, ridică păhărelul cu vișinată, pe care i-l umpluse Stelian dintr-o sticluță aflată la îndemână, și-l goli repede, dintr-o singură înghițitură. Ei, să ne fie de bine! plescăi satisfăcut poștașul, săltându-și tolba la spinare și pregătindu-se s-o ia din loc. Stelian însă îi făcu semn să mai zăbovească puțin. Vreau să te-ntreb ceva, îi ceru el, că dumneata trebuie să știi... Pentru cine trag clopotele de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la spinare și pregătindu-se s-o ia din loc. Stelian însă îi făcu semn să mai zăbovească puțin. Vreau să te-ntreb ceva, îi ceru el, că dumneata trebuie să știi... Pentru cine trag clopotele de la biserică? Nu cumva... Poștașul se arătă surprins de întrebare și zâmbi pe sub mustață, înveselit că tocmai el, domnul Stelică, cel atât de bine informat, nu știa de ce băteau clopotele la biserică în acea zi. Cu mâna dreaptă schiță un gest larg prin aer, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aer, apoi duse mâna la gât. Păi n-ați aflat?!... exclamă omul. N-ați auzit la radio?!... Stelian îl privi lung și nedumerit. Nu, n-am aflat nimic, recunoscu el cu simplitate. Ce s-a mai întâmplat?... A murit patriarhul?... Poștașul își scoase chipiul de pe cap și-l trânti pe masă vesel. Păi să vă spun eu, dacă nu știți, domnu Stelică! A murit Stalin!... A crăpat!... S-a dus dracului de suflet!... Ia uitați-vă-n ziar!... La auzul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dacă nu știți, domnu Stelică! A murit Stalin!... A crăpat!... S-a dus dracului de suflet!... Ia uitați-vă-n ziar!... La auzul unei vești atât de senzaționale Stelian rămase fără grai. Apoi vru să ia de pe laviță "Scânteia", dar poștașul, mai iute de mână, scoase alt exemplar din tolba lui și i-l despături sub nas, bătând cu palma hârtia cu miros de cerneală proaspătă de tipar. Pe prima pagină a "Scânteii" sărea în ochi poza mare în chenar negru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
oficial, tipărit și el cu litere mari. Hm, asta era, va să zică, bombăni prudent. A murit Stalin... Marele conducător... Da, a murit... Bine că s-a dus dracului!... Bine c-am scăpat de tartor!... vorbi fără grijă și fără nici o teamă poștașul și, trăgându-i o înjurătură de mamă răposatului, își tufli șapca înapoi pe cap și plecă grăbit. Afară, în uliță, oamenii aflaseră și ei de ce vuia tot satul și toată țara de dangăte de clopot. Cu toții ieșiseră pe la porți și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
aflat în arestul Ministerului de Interne. Alții cică ar fi scăpat neprinși... Adevărul-adevărat era greu de știut, dar ceva fusese acolo, la Băneasa... Uimit de cele aflate, Stelian vru să spună ceva, dar renunță, văzându-l printre stinghiile chioșcului pe poștaș, care îi aducea ziarul. Apoi căzu pe gânduri, îngrijorat de perspectiva convocării sale la miliție sau chiar la securitate, pentru a da informații despre fostul său vecin de casă sau poate și mai rău... 5 După câteva zile, la Vărăști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ar fi putut, de cele sufletești. PARTEA A DOUA CAPITOLUL I 1 Încrezător în perspectivele sale de viitor, Virgil sperase să obțină transferul la secția financiară din Vidra mai înainte de sfârșitul anului și, când într-una din zilele lui decembrie, poștașul îi aduse la serviciu, împreună cu ziarul la care era abonat, un plic albastru de la tatăl său, el se bucură copilărește, crezând că lucrurile erau pe cale să se aranjeze, așa cum își tot făcuse socoteala. Spre surprinderea și dezamăgirea sa, scrisoarea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
citit. Ai lui erau însă săraci și nu putuseră să îl poarte la școli înalte, cu toate că maică-sa nu visa decât la asta. Și-apoi a venit războiul și mobilizarea tatălui. Abia trecuse de zece ani când o făcea pe poștașul pentru câțiva bănuți pe care i-i dădea domnul cu țăcălie și mustață răsucită, de la Poștă. Ducea pe la case scrisori și gazete și, curios din fire cum era, nici un jurnal nu scăpa neiscodit în grabă de ochii lui. Parcă vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
furiș la el, simțeai că dacă ar fi o medalie de câștigat numai lui i-ar fi putut fi prinsă în piept. Cu Ucu fusesem un fel de amic, pentru că numai mie îmi povestea despre gagici, eu eram singurul lui poștaș secret care ducea parole la domiciliul doamnei Valy, nevasta băcanului din colț, care mă plătea generos și nu mă lăsa să plec până când nu repetam de foarte multe ori răspunsul ciudat, criptat desigur, și aproape că tremuram ca insul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
că Ucu s-a prins de fază, pentru că, la sfârșit, mi-a spus cam așa: "Asta e viața, piciule, prietenul meu e de milioane, Valy știe o mie și una de parole, iar când se găsește și unul ca tine, poștaș pentru toate parolele lumii, fericirea este ca și asigurată..." Și pe când Ucu schimbase registrul, trecând la povestea cu plumbii care-l ciuruiseră, civilul prieten s-a apropiat de mine, gata-gata să mă îmbrățișeze, dar s-a temut de ochii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aruncat într-un nor și liniște de mormânt... Of, of, of, of !: plictiseală și numai plictiseală, asta spune roata. Dar la ce să te-aștepți pe vreme de ploaie mocănească, în acest cartier de doi bani în care numai sosirea poștașului cu pensia aduce sărbătoarea?... Urma o vreme de liniște ca-n "4 de cupe", după care auzeam iar întrebări grave și răspunsuri mereu sigure, fără nicio urmă de îndoială. Mi se perindau prin fața ochilor deși Nineta lucra cu fereală regi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
orar dintre America și Little Cayman, ca nu cumva să deranjeze cu apelul telefonic. Renunță la idee și formă numărul. La celălalt capăt îl aștepta același mesaj: managerul băncii din Little Cayman îi reconfirma nenorocirea. Era sobru, profesionist, ca un poștaș specializat în transportul epistolelor mortuare... Pe oameni, Z, nu depărtările, nu miile de kilometri îi despart, ci zidurile de sentimente. Hăurile spațiale dintre oameni pot fi arse repede; am auzit că ne vom putea și teleporta, în curând. Dar zidurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ea nu aștepta pe nimeni în vizită, rămase un dram surprinsă, iar, în clipa în care deschise ușa și găsi un plic înfipt în tocul ei, senzația de nedumerire îi crescu simțitor. „Ce ar mai putea fi și asta?! Doar poștașul nu vine niciodată duminica!” Se-nțelege de la sine ce sentimente teribile o zguduiră pe ea de la temelie, atunci când termină, pe urmă, scrisoarea primită de citit. Deloc nu cred că-i nevoie să mai intru acum în sufletul ei și să
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
să schimbe un bec, să bată un cui sau să împacheteze un colet. La poștă, plicul îi este închis și timbrat de funcționar, care se ocupă, firește, și de ambalarea pachetelor (între paranteze fie spus, zelul lucrătorilor nu cunoaște limite: poștașul literalmente aleargă de la casă la casă pentru a livra corespondența în cel mai scurt timp posibil). La magazin, de cele mai multe ori, vânzătoarea îi aranjează minuțios cumpărăturile în plasă și, dacă observă, în coș, fructe sau legume bătute, se oferă să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-a ivit iar. Așteptarea redevenea suportabilă, chiar avea savoarea ei. Pe un asemenea timp era cel mai nimerit să se întoarcă Tim! În penultima zi a lui mai, pe la ceasurile nouă, a apărut, gonind, pe drumul dinspre gară, faetonul poștașului. Calul era încins. Poștașul nițel amețit. A oprit cu greu. Poate a băut cu Tim, și-a zis Donna Iulia. „Aveți o scrisoare!” a strigat poștașul. Crezând că nu a fost înțeles, a repetat: „Aveți o scrisoare!... Din America!” a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Așteptarea redevenea suportabilă, chiar avea savoarea ei. Pe un asemenea timp era cel mai nimerit să se întoarcă Tim! În penultima zi a lui mai, pe la ceasurile nouă, a apărut, gonind, pe drumul dinspre gară, faetonul poștașului. Calul era încins. Poștașul nițel amețit. A oprit cu greu. Poate a băut cu Tim, și-a zis Donna Iulia. „Aveți o scrisoare!” a strigat poștașul. Crezând că nu a fost înțeles, a repetat: „Aveți o scrisoare!... Din America!” a continuat, fluturând un plic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
a lui mai, pe la ceasurile nouă, a apărut, gonind, pe drumul dinspre gară, faetonul poștașului. Calul era încins. Poștașul nițel amețit. A oprit cu greu. Poate a băut cu Tim, și-a zis Donna Iulia. „Aveți o scrisoare!” a strigat poștașul. Crezând că nu a fost înțeles, a repetat: „Aveți o scrisoare!... Din America!” a continuat, fluturând un plic mare. „Mereu vă scrie cineva din America!” Drumul spre casă a fost lung. Donnei Iulia îi era somn. Vroia să doarmă. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
doctor marțafoiul, să i se facă autopsie și analize! Alte cercetări, pe urmă, să dovedească, odată pentru todeauna, că povestea cu orologiul nu a fost decât o scamatorie idioată! „S-a otrăvit, sigur nu a murit de inimă!” a hotărât Poștașul. „Întâi a potrivit orologiul să bată la nouă și patru minute” - Starostele postăvarilor știa cel mai bine! „Apoi a făcut să stea la nouă și cât dracu’ era când și-a luat zilele. A fost un fleac pentru el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
al lumii și-a lăsat urbea nerecunoscătoare singură și neajutorată! Cât l-am tolerat! Trebuia făcut zob de la început, cu drăcovenie cu tot! Știți cât v-am tot zis!” „Acu’, gata, a înghițit șoricioaică!” a ținut-o pe a lui Poștașul. „Ce, parcă mai avea mult de trăit?! Un hodorog!” s-a vârât un vidanjor. „Ne-a tot înșelat!” a țipat cineva. „Până-n ultima clipă!” s-a auzit un glas răgușit. Poate, dar Ceasornicarului chiar îi crăpase inima. „A murit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
erau cîteva hîrtii, cu însemnări ale lui Stelian. De la banii pe care îi dăduse partidului, la consemnarea pe scurt a operațiunilor făcute de membrii cuibului pe care îl conducea. Cei doi alsacieni ai săi fuseseră împușcați, a constatat judecătorul, de poștașul orașului, Claudiu, singurul care-i putea ademeni la gard, fără să-l latre și tot singurul care putea deschide și închide la loc corespondența oficială și neoficială înainte de a o preda destinatarilor. Claudiu îl omorîse și pe Caraeni legionarul și
Poștașul din sertar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7861_a_9186]
-
deschide și închide la loc corespondența oficială și neoficială înainte de a o preda destinatarilor. Claudiu îl omorîse și pe Caraeni legionarul și tot el îi desenase pe frunte cu vîrful cuțitului crucea în cinci colțuri în locul stelei lui David. Totuși poștașul nu luase parte la răzmeriță. Rămăsese același tînăr politicos și deschis, care visa să devină avocat și punea deoparte bani de studii.
Poștașul din sertar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7861_a_9186]
-
ochelari de soare. Anjelica Huston, care s-a retras din viața publică în urmă cu doi ani, după moartea soțului său, Robert Graham, a revenit și filmează în prezent pentru serialul "Smash". Huston a jucat în filme devenite celebre precum "Poștașul sună întotdeauna de două ori" (1981), "Vrăjitoarele" (1990), "Familia Addams" (1991), "Agnes Browne" (1999), "O familie genială" (2001). Printre premiile câștigate de Anjelica Huston se numără un Oscar, pentru rolul din "Onoarea familiei Prizzi" (1985), și un Glob de Aur
Anjelica Huston, în costum de baie la 60 de ani. Cum arată acum Morticia din "Familia Addams" () [Corola-journal/Journalistic/67645_a_68970]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Proteste de la Poșta Română se extinde. După ce, luni, câteva sute de angajați ai Poștei de pe raza Capitalei au încetat lucrul, marți, protestele s-au extins ți la nivelul altor județe. Poștașii refuză să iasă pe teren, iar plata pensiilor pentru circa 3 milioane de oameni este pusă în pericol. Angajații din 14 oficii poștale din Capitală continuă protestele începute în urmă cu o zi, factorii poștali din alte unități anunțând că
Greva spontană de la Poștă se extinde. Plata pensiilor, în pericol by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79466_a_80791]
-
a Sindicatului Lucrătorilor din Poșta Română, Marian Ciubeică. Președintele filialei București a SLPR susține că după protestele de luni nu a existat nicio reacție din partea conducerii Companiei Naționale Poșta Română, "nici măcar un telefon", ceea ce face ca nemulțumirea oamenilor să crească. Poștașii au oprit lucrul și la Cluj. Peste o sută de angajați din mai multe oficii poștale din județul Cluj au declanșat, marți dimineață, o grevă spontană, în semn de solidaritate cu acțiunile colegilor din București și nemulțumiți de diminuarea normelor
Greva spontană de la Poștă se extinde. Plata pensiilor, în pericol by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79466_a_80791]