6,499 matches
-
a vieții: Crestele ne învață legile lor sfinte... Vreau să vă cânt graiuri ale cerului, pe toate și să vă înțeleg... Noi suntem meniți slujbei celui Prea-Înalt, pentru ca în noi Geniul divin să cânte acordul maiestuos, ordinea divină (Cântec la poalele Alpilor) În inima Alpilor, noapte clară, și ceața, Izvor al poemului de bucurie, acoperă valea cea largă. Mai dionisiacă încă suie dimineața, Mai infinită este creșterea anului și a orelor sfinte... Calme strălucesc deasupra înălțimile argintate, Deja plină de roze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mai are acum? Este necesară o nouă experiență de viață, așa cum la o friptură de purcel nu pot lipsi murăturile. Murăturile? Ah, da! Murăturile!... „Nevastă!” - strigă scriitorul din ușa camerei sale de lucru. Soția apare repede, ștergându-și mâinile cu poala șorțului și privindu-l întrebătoare, mirată de aerul lui triumfător. „Nevastă, uite, ai aici borcane pentru murături!”. Și făcu un gest larg cu mâna, aproape teatral, spre „bibliografia critică” rânduită la peretele liber al camerei sale de lucru. Apoi, fără
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
stele și cu telescopul la celulă. Și cînd auzi pe cineva zicând că simțul comun este cel mai rar dintre simțuri, stai departe de el; este un nerod cu glugă. Sapă! și scutură pisica ce ți s-a urcat în poală. Ce studiezi acum? Matematicile. Matematicile? Sunt ca arsenicul, în rețetă bine dozată fortifică, administrată întreagă, omoară. Și matematicile, combinate cu simțul comun, dau un compus exploziv și detonator: supervulgarul. Matematici? Unu... doi... trei... totul în serie; studiază istoria pentru a
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
scânteiaz?" În „unde albastre", iar luna -„diadem de topi?i a?tri" „arde-n blondele ei plete". (Memento Mori). În acest univers mitic, codrul este „Împ?rât sl?vit": „Împ?rât sl?vit e codrul, Neamuri mii Îi cresc sub poale, Toate Înflorind din mila Codrului, M?riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Ha-ha-ha. Dă-l cățeaua! Dac-am văzut că mă omoară concurența străinilor... Las' că ți-o reperează domn'Mitică. Căz geaba te mai bocești acuma! Nene, ești un om fericit, să trăiești. Ce infamie, domnule? Se întinde o cîmpie, pe sub poale de Carpați, cîmp deschis de călărie... ețetera, ețetera. Parod, dați-mi voie, mie mi se pare că din contra. Un moment, onorabili concetățeni. Blestemată politică. Un moment să n-ai pace. A! trebuie să am o explicație. Firește că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
belele. Să nu uiți să stingi luminile, Ionela! a mai strigat Puiu Nistea de pe scări și s-a făcut nevăzut. Și au rămas singuri acolo, În locul acela al tăcerii, la care se reduce până la urmă totul. Îi luase capul În poală, Îngenunchease lângă el, Îl dezmierda cu voce caldă, maternă, Îi privea globii oculari, invocând Întoarcerea privirii. Își trecea degetele fine peste pieptul lui ca peste corzile moi ale unei harfe, Îl implora, Îi mulțumea, Îl săruta pe obraji. Apoi s-
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
atât de promis lor, atât de departe pentru ei În viața asta, ca o fata morgana a fericirii. — Ai remarcat că moșierului Îi lipsește un deget de la mâna stângă? a zis cu seriozitate Cristian. Dar tu ai remarcat că la poalele statuii veghează o santinelă? — O ce? — Uită-te mai cu atenție. Nu vezi că de soclu stă spri jinit un individ abțiguit? Nu ți se pare cunoscută figura lui? Într-adevăr, apropiindu-te Încetul cu Încetul de statuie nu puteai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
pentru un cod de legi simple și nu stufoase,cod care poate fi respectat de toata lumea. „Nenorocirea\E ceea ce stă la baza fericirii;\ Fericirea\E ceea ce stă sub nenorocire\ Cine să le știe capătul?\ Nu există vreo regulă”. La poalele munților Himalaya traiește tribul Hunzilor.Acești locuitori au un mod de viața simplă,bazată pe egalitate,cinste și troc.Copiii învată 4 limbi în școală.La căsătorie primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rol.Ești curajos? Dorin:De când s-a inventat fuga,sunt cel mai rapid la bătaie! Monica(Se așează pe celălalt fotoliu):Nu mă referam la curajul de a interpreta un rol mare.Poate Hamlet? Dorin(Se lasă cu capul în poala ei și declamă): ”Grozavă idee să stai culcat între picioarele unei fecioare”.( Se aud pași pe scară.)” Iată-i că vin. Voi face pe nebunul”. (W.Shakespeare). (Intră Alin și Augusta) Alin:Ea este Augusta! Augusta:A! Ce de lume
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de corned beef, oroarea aia grasă și păstoasă ce aduce cu mâncarea pentru câini. Mi-o și închipuiam lăpăind singură corned beef direct din cutie, într-o mansardă nemobilată, șezând turcește pe podea, fără căutare, dar senzual, cu Sartre în poală. Privirea pe care i-am aruncat-o, încărcată de înțe lesuri supramundane, i-a stârnit doar un rictus pretențios. Conserva de corned beef era pentru monstruosul dog german, bestie lipsită de umor ce aștepta la ieșire, înfipt în fund ca
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
hohote, ca mine, când e nefericit. — Ești nefericit pentru că ești arogant. Zi-mi dacă e adevărat că miros. — Miroși divin și ai un buric delicios. I-am luat mâna și i-am pus-o la mine, pe kurganul dureros din poală. Și-a ținut-o acolo inertă, dar după câteva secunde a început să mă mângâie. Dacă mi-o iei acum, am să mă îndrăgostesc de tine, i-am spus. Și-a desfăcut centura, mi-a deschis cureaua, a tras fermoarul
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și bâțâieli peste limita de viteză. Foarte rapid, geamurile s-au aburit pe dinăuntru, nu mai vedeam decât vag, dibuind doar că șoseaua era tot liberă, iar mirosul ei de piele desfăcută îmi îmbâcsea treptat nările și creierul... Aplecată în poala mea, Rebecca gemea și tremura din șolduri odorante, rugându-mă să vin. Am ghicit cu coada ochiului că o mașină conducea în stânga cu exact aceeași viteză ca a mea, și abia când au pus girofarul am înțeles că trebuia să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
vacile din ce în ce mai rapide. Locul din fața ei, la fereastră, era gol. Mi-a plăcut imediat, cum trebuie să-ți placă la o femeie, felul în care îi cădea părul pe umeri și cum îi odihneau mâinile cam mari pe cartea din poală. M-am pus și eu să citesc ostentativ în fața ei, să zicem Heidegger în germană, sau Șestov în rusește, vicioase tehnici de seducție ce-mi veniseră natural în prima tinerețe, după ce se deschi sese în mine Vorba. Cu coperta, desigur
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
și multe scrâșnete apocaliptice în derapaj apropiat. „Nu vreau să frânez brusc dacă un stop trece pe roșu“, mi-a explicat serioasă. Cine a stat vreodată pierit într-o mașină condusă prin teritoriu necunoscut de o femeie cu harta în poală știe cât de mari sunt șansele ca voiajul să sfârșească în râpă ori într-un univers paralel. Tina era însă din categoria celor care se asumă. O amuza faptul că partea creierului ei unde ar trebui să fie stocată memoria
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
amuza faptul că partea creierului ei unde ar trebui să fie stocată memoria spațială nu posedă circuitele necesare pentru a împacheta la loc plat și neted o hartă. în loc de evantaiul subțire pe care i-l dădusem, ea avea acum în poală un acordeon flasc. Deseori, ieșind dintr-un magazin cu cumpărăturile, Tina trebuia să aștepte ora închiderii și golirea totală a parkingului ca să-și repereze mașina, aflată întot deauna într-un loc strategic ce fusese ales de ea cu grijă. Are
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
distanță rochiile lungi ale domnițelor-hostess sau pintenii strălucitori ai unor cavaleri pe care îi va putea regăsi ( nu are nicio îndoială, din acest punct de vedere), după terminarea spectacolului, în cârciumile pline de fum și gălăgie din orășelul tolănit la poalele colinei. Au încetat râsetele copiilor, mirosul de vată de zahăr și de popcorn nu mai ațâță nările nimănui, dincolo de canalul împrejmuitor plin cu apă nu fumegă niciun grătar, erau și câteva pături acolo, nu mai sunt, au dispărut și cei
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sumă considerabilă, pe doi ani, mai departe va vedea! Lucrurile au mers repede. Amândoi erau grăbiți. După ce termină cu actele, plecă cu mașina "în cercetare" și, pe lângă Văleni, se opri la Bucura, un sat cu case frumoase, pitit la o poală de pădure. Norocul îi surâse. Undeva, pe o colină, zări o casă cu parter, etaj și mansardă cu lucarnă, cu livadă. Mai văzuse și alte case până acolo, dar pe poarta celei de pe colină era un carton pe care scria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
niciodată. Și ceilalți se bucurau de bucuria ei. Au ajuns la castel și din nou exclamații de uimire și bucurie. Castelul, pe fundalul unei păduri de brazi uriași, apărea exact ca în poveste. Brazii erau împodobiți din vârf și până la poale de zăpadă, poiana sclipea și ea în mii de cristale și peste tot în aer plutea o atmosferă de pace, liniște și sărbătoare. Au coborât din sanie, au admirat caii din care ieșeau aburi, Petre a vorbit cu vizitiul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
anunț, la ziar, să închiriem și casa de aici. Stă goală de pomană și ne poate aduce bani buni. Anul ce vine o să fie gata casa de la Bucura, așa că o să avem unde petrece singuri sau cu copiii, la aer, sub poala pădurii. Ce zici? Ce să zic, tu ești capul familiei! Cap-necap, avem trei copii la școală, cheltuielile și pretențiile sunt tot mai mari, trebuie să chibzuim cât putem să întindem plapuma. Eu zic, oricât am întinde-o, nu o să rămânem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar fi servit mai mult, dar nu se cădea! Badea Ion se închină la sfârșitul mesei către icoane, se închină și Petre, care după paharele cu afinată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Petre își expuse propunerile: Domnule director Friederich așa îl chema produsele astea pe care le cunoașteți, și mă bucur că le apreciați, sunt produse naturale, pregătite pentru casă de gospodinele din satul Bucura, un sat de oameni gospodari, așezat sub poala pădurii, lângă Văleni. Acolo m-am stabilit și eu de ceva vreme și vreau să ajut oamenii, fiind cinstiți și harnici. O să înjghebăm un atelier pentru producția de mobilier rustic, ne gândim și la o unitate pentru producerea de sucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fiscală și judecătorească; s-a dezvoltat comerțul de tranzit între Moldova și Marea Neagră; s-au bătut primele monede moldovenești. O asemenea monedă bătută în timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost găsită de profesorul C. Sava în grădina sa de la poalele dealului Heciului de lângă D.J. 208. Moneda a fost studiată și publicată în reviste de specialitate, de către Traian Bița, din Pașcani. Organizarea era încredințată boierilor privilegiați, stăpâni pe pământuri. Petru Mușat (1375-1391) a înlesnit organizarea bisericii ortodoxe în Moldova, iar Mănăstirea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
o singură bucată, lungă și largă, și cămașa cu fustă (fustanelă) care este făcută din pânză de in sau de bumbac, țesută în două ițe, croită cu mari clini laterali, cu platcă. Atât la mâneci, guler, în față și la poale sunt cusuți pui cu ață neagră sau albastră, specificul zonei fiind culoarea albastră. La mijloc, se purta brâu țesut cu patru ițe sau chimir din piele de vițel, în care bărbatul purta tutunul, banii și stricnelul, un cuțit cu care
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu urzeală de bumbac și băteală (bătătură) de lână. Fondul negru este dominant mai ales în spate, iar pe cele două părți laterale numite și capete sunt țesute vrâste roșii sau galbene, mărginite cu un fir de altă culoare. La poale are o dungă roșie-vișinie. Motivele decorative cele mai frecvente sunt: spicul, brăduțul, furculița, suveica, frunza bradului etc. Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Îmbrăcarea catrinței presupune folosirea brâului și a bârneței. Brâul femeiesc are lungimea de aproape 3m și lățimea de 15-20 cm. Este țesut din lână colorată și are ornamentație diversă: ciungi, cârlige, cruciulițe, suveicuțe, cândrel, pasul mâței. Brâul se așază peste poale, apoi se înfășoară pe corp catrința și se leagă bârneața, o cingătoare cu mult mai lungă decât brâul și mult mai îngustă. Bârnețele sunt împodobite cu ornamente ce se armonizează cu cele de pe catrințe. Pe capete au franjuri. Dintre toate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]