793 matches
-
voinică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă și noroc"; precupeață care "vinde ce poate și cumpără ce găsește", aleargă cu marfa de la Rodna la Lipova, ca o adevărată femeie de afaceri, sau stă la tejgheaua plină de poame, de turtă dulce, de pește. Ea este "muiere mare, spătoasă, greoaie și cu obrajii bătuți de soare, de ploi și de vânt"; aprigă, demnă, vrea să scape de sărăcie și să-și crească cei doi copii, pe Trică și Persida
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
că nu mai am eu parte de noroc pe lume), apoi se tocmește slujitor la un Împărat care avea un copac Înalt cu vârful până la cer. Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce În copac ca să-i aducă poame, Împărăția. Eroul urcă În copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit Încărcată cu mere domnești, spre amiază cu prăsade și, la apus cu alune. Soarele Îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
istoria, Îi Înapoiază femeia pentru că (cine strică casa altuia, n are loc nici În cer, nici pe pământ. Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă și ajung amândoi cu poamele cerute de Împărat pe pământ. Împăratul plănuiește să-i fure mireasa, dar cei doi reușesc să rămână Împreună după o serie de Încercări miraculoase. Într-o altă narațiune, ursitoarele sub numele de zodii primesc În fiecare zi poruncile lui Dumnezeu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a doua sunt trei secvențe prin care fetele Împăratului Își aleg partenerii prin lovirea În cap cu un măr; În ceremonialul nupțial, bradul (steagul) mirelui formează adesea un cuplu divin cu mărul miresei. Mărul apare În diverse ipostaze: pom (arbore), poamă (fruct), floare, creangă. El este idealul de frumusețe a fetei de Împărat care are obrajii și sânii ca merele, fața dalbă ca florile de măr. Structura ceremonialului nupțial amintește de o posibilă inițiere sexuală a tinerilor de către nași, reprezentanți ai
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu vizitarea gospodăriilor, dis-dedimineață, în fiecare zi. în Ajunul Bobotezei este post aspru (negru) dacă se poate spune așa și este recomandat să fie ținut de către cei sănătoși, fără mâncare, fără apă. Preotul este servit la masă cu fiertură de poame uscate (mere, pere, prune etc.), iar cei ai casei dacă nau mâncat nimic până atunci, iau câte puțină aghiazmă. în ziua de Bobotează după slujba obișnuită din biserică se scot icoanele din biserică, praporii și se trece la slujba de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu va mai crește. Copilului mic să nu i se taie unghiile până la un an, căci se învață hoț. Superstiții despre femeia însărcinată Dacă femeia gravidă va sta pe vreo albie, va naște fată. Ea nu trebuie să mănânce două poame împreunate (prune, cireșe etc), căci va naște copii gemeni. Gravida să nu dea cu piciorul în vreun câine, căci va naște un prunc câinos la inimă. Femeia gravidă care culege în poală surcele de la rindea, va face copilul cu păr
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
inspiram aerul înmiresmat de parfumul florilor, al strugurilor, al fructelor și al Toamnei. Copiii mei încă mici la vremea aceea zburdau nestingheriți prin ograda largă, pavată cu iarbă și flori, se pierdeau printre rândurile de vie în căutarea butucilor cu poamă văratică, se cățărau în pomii cu fructele date în pârg, bucurându-se cu toată ființa de lărgime, de libertate, de alergare. Trăind sentimentul că mă aflu într-un autentic petic de paradis pământean, dialogul cu primitoarele gazde se învârtea în jurul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a colinda pădurile, pentru a aduna cele trebuincioase traiului sărăcăcios din colibele noastre. Strângeam fără a șovăi din preaplinul dărniciei codrilor cu care ne înfrățisem. Brațele ni se umpleau de vreascuri, iar coșurile ni se încărcau de hribi și felurite poame 138. Sub ascuțișul bărdițelor și topoarelor, mânuite de vajnici pădurari, cădeau brazi bătrâni. Erau legați și trași cu huțanii spre joagăre pentru a-i preface în bușteni. Dălți și rindele îi așteptau prin șoproanele dulgherilor. Pe sub cetini, ne îndreptam spre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
un fluture nocturn/ din pulpa ta păroasă." (Tristețile omului mediocru), " Molii care au mâncat garderobe celebre/ rod la margini aceste tenebre;/ mâine se face clopot statuia din piață,/ mâine bronzul va bate onorul de dimineață." (Noaptea feroviară), "Scuipatul otrăvit pe poame pică rar/ pe când sub copaci intră rând pe rând,/ sub arbori ce rodesc săgeți de aluminiu unde stând/ viețuitoarele rămân ca fluturii în insectar." (Grădina falsului Epicur), "În păduri cântecele nu mai încap,/ printre mobile molii visătoare trec rar;/ de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nu ne arătăm, ce noi pénele noastre să ciuciulim, iară dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse doséde și asupréle, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul ca Inorogul, asupra noastră cu vreme va să le izbândească și tot suspinul cu osânda sa va să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să facă față unor astfel de procese de conștiință: "Crocodilul, aceste a Inorogului vârtoase cuvinte audzind, nici ce voroviia de tot înțelegea, nici ce ar face și de carea întâi s-ar apuca alegea. Una, căci dinții lui de acea poamă și grumadzii de acea bucățea a nu fi, după cuvântul Inorogului, bine videa, alta, că de binele carile de la Inorog odânăoară vădzusă, aminte-i aducându-și, și rușine îi viniia, și mâniia i să scorniia (că la cei ce binele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autorităților. Femeia rămâne un drum de lumină, la care se pot adăuga doar frumoasele cuvinte spuse de poetul Grigore Vieru: „Femeia este al cincilea anotimp, în care Natura se odihnește, amintindu-și de toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toate poamele toamnei și de ninsorile iernii”. Paul Evdokimov, cunoscător în psihologia femeii, spune că sufletul femeii e mai aproape de sentimentul religios. Tot el spune că femeia rămâne păzitoarea valorilor morale și religioase și prin ea se anunță biruința bunătății, care învinge
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
drumețului pocit”, care urmează drumul ocolit și sigur), dar pe intransigența emirului (hotărârea de a ține drumul drept, înfruntând „jarul pustiei”) se întemeiază noblețea eroică a căutării înseși, chiar ducând la eșec: „Dar visu-i nu este un vis omenesc - / Și poamele de-aur lucesc - strălucesc -/ Iar alba cetate rămâne nălucă”. Sublimării în simbol a ecourilor propriilor ciocniri cu adversitățile, sugestiei de complexă dialectică, în care sacrificiul și fascinația sunt fețele aceluiași destin, poetul le adaugă un mare rafinament descriptiv, infuzat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
pierdut serviciul, l-a lăsat prietena, 400 de dolari a pierdut, față de cîți bani îl făcuse să piardă pe cel care a blestemat, și a trebuit să se și întoarcă șomer acasă, de la Iași, dar poate că a fost el poamă rea, de aceea i s-a întîmplat! refacem principiul literaturii fantastice și improvizăm și ce e de punctat într-un scenariu, nu e rău! ne-am orientat în carnea retoricii de la disecțiile pe cadavre! Bîrnova ora 8,50, pădure din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957; Floare de salcâm, Chișinău, 1958; Versuri alese, Chișinău, 1959; Cu fața spre stele, Chișinău, 1960; Când se coace poama, Chișinău, 1961; An cu zări de aur, Chișinău, 1962; Urmele omului, Chișinău, 1964; Versuri, Chișinău, 1965; Orele visării, Chișinău, 1966; Culoarea pământului, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1971; De vorbă cu pământul, Chișinău, 1972; Din an în an, Chișinău, 1973; Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
populare românești, Diavolul este singurul răspunzător pentru apariția pe pământ a băuturilor alcoolice : „Dracul [se] zice că a făcut rachiul” <endnote id="(259, p. 331)"/> ; sau : „[Dracul] l-a Învățat pe Noe cum să-și facă vinul din struguri de poamă și cum să dobândească din tescovină rachiul cel plămăditor de pricină și de moarte” <endnote id="(269, p. 153)"/> ; sau : „Diavolul a stârnit Întâiu și Întâiu rachiul pe lume”, pentru că, „la mânie, a pus sânge de-al lui” În băutură
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în martie '98, fiind în echipa OSCE de supraveghere a alegerilor generale din Republica Moldova, am discutat cu mulți de acolo fel de fel de probleme, între care și cea a apropierii de România. Aproape toți mi-au spus: cumpărați-ne "poama" și mergem cu voi. "Poama" înseamnă tocmai produsele de care vorbeam mai sus. Să privim un pic problema și într-un context mai larg. Desigur, și unele opțiuni personale își au valoarea lor. De pildă, Voronin este comunist, a fost
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
echipa OSCE de supraveghere a alegerilor generale din Republica Moldova, am discutat cu mulți de acolo fel de fel de probleme, între care și cea a apropierii de România. Aproape toți mi-au spus: cumpărați-ne "poama" și mergem cu voi. "Poama" înseamnă tocmai produsele de care vorbeam mai sus. Să privim un pic problema și într-un context mai larg. Desigur, și unele opțiuni personale își au valoarea lor. De pildă, Voronin este comunist, a fost general la interne și privește
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
nou la fugă, poate că Încotro ne mâna foamea. Un iz de prăjeală ne trăgea de nas Într-acolo. Era un fel de piețișoară cu trei rânduri de tarabe din șipca vopsită verde, ocupate cu cinci-șase țărani cu grămăjoare de poame-n față. Peste drum văzusem trecând un tramvai, iar undeva În spatele tarabelor era grătarul, lângă un birt ori cantină ale cărei mese se vedeau prin geamul vitrinei. De-acolo venea mirosul, sfârâiau niște cârnați pe grătarul ăla, dar mai dura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
uitat să mai fie atentă la semnale. Bine că a rămas Laur de caraulă, păi sigur, muta s-o ia În cur și io să iau bolovani În cap, păi n-o veni el bărba’su să-i spună ce poamă ține la ușă? Ba iar e bine: Andrei a luat un kilogram de cârnați Bicaz și patru pâini, două jumătăți de rom și o pungă cu dropsuri pentru Florinel. Nici că se poate mai bine, acuma vine și Pepino de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
iubit, / Stelele nu-s de ronțăit.// - Doamne, Ți-om da câtă vrei arvună: Umple-ne blidul cu lapte de lună // - Fiule, fiul meu durut,/ Luna, păpușa, nu-i de băut// - Doamne, destul! Murim de foame!/ Fă-ne rost de niscaiva poame!// - Fiule, fiul meu frumos./ Ce cauți tu găsești pe jos”. Negarea absolutului, denigrarea Fulgeratului (Sfântul Pavel) - cum se întâmplă în „lacrimile” nesfințite ale lui Floran (Emil Cioran) - sunt, crede C., mai vinovate decât ravagiile sistemului ideologic al colectivismului economic instaurat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
Veniamin Kaverin, La oglindă, București, 1973; M. Steiga, L.Volfs, Gardă la regina briliantelor, București, 1976; Serghei Mihalkov, Spuma, București, 1976; Kiril Bulâciov, Fetița de pe Terra, București, 1978; Valentin Rasputin, Despărțirea de Matiora, București, 1980; Evgheni Evtușenko, Dulce ținut al poamelor, București, 1983; Mikola Trublaini, Fetița Natalocika și peștișorul argintiu, București, 1983, Pui de privighetoare, șapte sute la numărătoare, București, 1984; Natalia Durova, Poftiți în arenă!, București, 1985; V. Berestov, Și pisoiul, și cățelul, București, 1987; V. Tovstonogov, La start!, București, 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Despărțirea de trecut, RMB, 1981, 11312; Gheorghe Suciu, „A bătut în fundul lumii cineva”, LCF, 1981, 6; Tatiana Nicolescu, Matiora, RL, 1981, 14; Emil Iordache, Romanul unui poet, „Caiete botoșănene”, 1984, 5; Grigore Scarlat, Dulce ținut al poamelor, ST, 1984, 5; Raluca Tulbure, Poezia prozei sovietice, SPM, 1984, 22; Radu Ciobanu, Evtușenko romancier, T, 1984, 9; Victoria Luță, Realism neverosimil, OC, 2000, 12; Luminița Marcu, „Despărțirea de Matiora”, RL, 2000, 15; Ion Butnaru, Dulce ținut al poamelor, „Jurnalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
al poamelor, ST, 1984, 5; Raluca Tulbure, Poezia prozei sovietice, SPM, 1984, 22; Radu Ciobanu, Evtușenko romancier, T, 1984, 9; Victoria Luță, Realism neverosimil, OC, 2000, 12; Luminița Marcu, „Despărțirea de Matiora”, RL, 2000, 15; Ion Butnaru, Dulce ținut al poamelor, „Jurnalul național”, 2000, 2 225; Andreea Deciu, O rugăciune laică, RL, 2000, 23. C.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285921_a_287250]
-
a știrbit nimic din podoabe și arta lor pentru că n-a căutat să le dreagă, ci le-a scris sobru, natural, așa cum le-a gândit și spus autorul.”; Jipii - povestea Peleșului - de Carmen Sylva; Doina de George Coșbuc, „Soacră, soacră poamă acră”, de Sofia Nădejde - luate din volumul „Din chinurile vieții”; „De-a baba oarba” de Al. Vlahuță din „Novelele” apărute în editura Frații Șaraga din Iași; „Legendele privighetoarei” de Simion Florea Marian din Biblioteca pentru toți, Editura literară Carol Műller
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]