8,496 matches
-
artiști jonglând cu cuțite în flăcări pe lângă corp în ritmicul și periculosul Dans al Cuțitelor de Foc. Vibrația tinereții este însuflețită de alertul Power-Track, o demonstrație genială de coregrafie sincronizată și sărituri la trambulină, ce apare ca prin magie de sub podeaua scenei. În Barele Rusești, artiștii zboară prin aer, cu tumbe spectaculoase și răsuciri la jumătatea parcursului, pentru a ateriza pe barele de aproximativ 10 cm de pe umerii robuști ai colegilor lor. Alegría este mai mult decât un spectacol... este o
Cirque du Soleil, din nou la Bucureşti cu Alegria! [Corola-blog/BlogPost/97516_a_98808]
-
-ți schimbi numele ești mai bun? Tot o pasăre comună rămâi. A, dacă te chema Lebădă era altceva! Dar nu cred că pe prietena mea o interesa asta. Ea l-a iubit pe nepotul doctorului din sat, în adolescență! Rupea podelele pe la căminul cultural cu el! Și cum avea în copilărie doi obraji bucălați, ca două mere Ionathan, de o parte și de alta a nasului ei puțin cam mare, ca al bunicii după tată, vă imaginați cum arăta după o
CINCI MINUTE ŞI ATÂT de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383664_a_384993]
-
realități derulându-se, ale fiecăruia dintre noi, nu am cunoaște secundele diferite în intensitate ale fericirii, izvorând din celelalte nuanțe, ce încântă simțurile pe parcursul înaintării prin clipe, zile și nopți, în timp! Pășind în vârfuri de atingeri tactile ale luciului podelei, abia sesizabile, ... Citește mai mult Fără povești înălțătoare închipuite, zilele noastre oglindite în banalul realității cotidiene ar arăta gri, alternând, în galopul prin labirintul timpului, între alb și negru!Din fiecare moment oportun a fi cel al unui nou start
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
realități derulându-se, ale fiecăruia dintre noi, nu am cunoaște secundele diferite în intensitate ale fericirii, izvorând din celelalte nuanțe, ce încântă simțurile pe parcursul înaintării prin clipe, zile și nopți, în timp! Pășind în vârfuri de atingeri tactile ale luciului podelei, abia sesizabile, ... XXXIII. ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Un alt miracol al toamnei Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
suma pe care tocmai o ceruse pentru ajutorul oferit la faianțarea băii - îți voi lua o chirie mai mult decât convenabilă. Ce zici, mergem odată? Într-adevăr, garajul era așa cum îl descrisese Florin. Acesta ridică un capac de scândură de pe podea și imediat de sub el, câteva trepte coborau într-un subsol adânc, în care Florin se pierdu pentru câteva minute, ca să revină cu patru sticle de bere în mână. - Hai să bem pentru afacerea noastră, cred eu, reciproc avantajoasă! Ciocniră bucuroși
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
bem câte una, bine?. Rămas singur, Vadim așteptă un timp și apoi, văzând că Florin, al cărui glas nu se mai auzea, întârzie, se ridică în picioare și începu să se plimbe prin garajul spațios. Apropiindu-se de trapa din podea, o ridică și aruncă o privire curioasă înăuntru. Un bec slab lumina spațiul și pe podea, zări ceea ce produsese sunetul acela de sticlă ce se rostogolea. Era o cutie de carton ce alunecase pe o parte și din ea, se
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
cărui glas nu se mai auzea, întârzie, se ridică în picioare și începu să se plimbe prin garajul spațios. Apropiindu-se de trapa din podea, o ridică și aruncă o privire curioasă înăuntru. Un bec slab lumina spațiul și pe podea, zări ceea ce produsese sunetul acela de sticlă ce se rostogolea. Era o cutie de carton ce alunecase pe o parte și din ea, se rostogoliseră câteva sticle de bere. Ochiul exersat al lui Vadim ghici dintr-o privire marca, după
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
Aruncă o privire mai atentă în beci. Într-un colț, zări un sac cu marginile răsucite ca să fie aerat. Părea plin cu plante uscate. Oftă și lăsând să-i cadă dintre degete, frunza pe care o recunoscuse cu ușurință, pe podea, începu să urce cu cele două sticle în mână, scara. Tocmai atunci, în capul ei se ivi și Florin care, îl privi cu nedumerire și un soi de iritare. - Da’ ce naiba cauți tu acolo?!. - Am auzit sunetul sticlelor ce se
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
asta, mintea mea refuză să înțeleagă și să accepte. Vadim ridicase vocea, așa cum deseori făcea, atunci când devenea iritat. - Te rog să nu ridici tonul! - veni prompt replica lui Florin, pe un ton jos și apăsat, apoi tăcu, fixând cu privirile podeaua. Vadim îl privi lung, aruncă o privire spre ușa ce rămăsese întredeschisă a garajului și, după o clipă de șovăială, continuă pe o voce scăzută - Nu știu cum le-am părut eu celorlalți - poate că, prea naiv și din topor, însă niciodată
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
precum o sălbăticiune ce adulmecă o nevăzută primejdie. Observând sticla de bere lăsată de Vadim, o lovi dintr-o dată cu piciorul proiectând-o direct în perete. Aceasta se sparse cu zgomot și lichidul din ea se revărsă cu repeziciune, desenând pe podea o pată întunecată. - Gură spartă ce ești! - mârâi el printre dinții aproape încleștați și se așeză pe scaun ca și cum ar fi obosit dintr-o dată. Privea spre pata ce se lățise pe podea. Apoi, păru că se hotărăște și ridicându-se
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
din ea se revărsă cu repeziciune, desenând pe podea o pată întunecată. - Gură spartă ce ești! - mârâi el printre dinții aproape încleștați și se așeză pe scaun ca și cum ar fi obosit dintr-o dată. Privea spre pata ce se lățise pe podea. Apoi, păru că se hotărăște și ridicându-se, luând de pe măsuța din apropiere o sacoșă de pânză albă și se îndreptă din nou spre pivniță. După scurt timp, reveni cu sacoșa plină și ieșind din garaj, încuie cu grijă ușa
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
să le ia!...să ai patru roți de Hummer H3 la căruță, asta înseamnă să fii mafiot! - Aiurit mai ești, Doamne, Doamne! .................................................................................................................................... Nietzsche...” Uneori, oamenii nu vor să audă adevărul deoarece nu vor să le fie distruse iluziile” Cu toate că pereții, podelele, podul s-au dovedit că nu ascund nimic, Licsandru încă refuză să accepte starea de fapt. A fost pentru câteva zile stăpân aici, în curte, putea să fie ceva ascuns de către tatăl său în casă și viața lui se putea
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
ulterior de C. Meissner, care afirmă că tinerii din Iași, veniți să aducă banii strânși pentru îngrijirea lui Eminescu, au găsit o hârtie mototolită în locuința de la Botoșani, unde Poetul era îngrijit de sora sa, Henrietta. Au ridicat-o de pe podea, au luat-o cu ei: era poezia ”Dintre sute de catarge”. Pe lângă aceste semne de prețuire a operei poetice eminesciene, revista atrage atenția asupra unui alt aspect important, și anume lipsa de reacție a celor ce aveau datoria de suflet
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
mâna. S-a procedat astfel ca să nu putem fugi, căci se luau toate măsurile pentru a ni se năpăstui viața. Ne-au încărcat într-un vagon de vite, unde eram 90 de persoane. La mijlocul vagonului era tăiată o scândură la podea, unde era toaleta. Ni se dădea câte o bucată de pâine neagră și o bucată de pește sărat pentru drum. Am ajuns la Harkiv, unde am stat mai întâi la închisoarea de acolo, apoi am fost din nou urcați în
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
nu erau prea mulți oameni pentru că încă nu era oră de vizită. Au ajuns la pavilionul căutat. Avea o intrare laterală. Pătrunzând în interior, un miros greoi de medicamente, de clor, dar și mirosuri de urină, se ridica parcă din podea și din pereți, lovind-o pe Emanuela până în pereții stomacului. Au urcat pe o scară îngustă până la etajul unu al clădirii,unde a fost rugată să aștepte puțin. Funcționarul de la registratură bătu la ușa medicului, discret. Tocmai această discreție o
ÎN MÂNA DESTINULUI... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377067_a_378396]
-
Desigur, e o chestiune personală. Intimă. Nici nu vreau să mă bag, doar așa ca om, am ținut să... În fine, nu insist. Du-te, probabil ești așteptată. Și să fie cu noroc. Fata plecă oarecum timorată, cu capul în podea. Domnul Karakovski ieși după dânsa și se propti în fața secretarei. - Dumneata ce păzești aici în teatru teatru? Doar hârtiile, dosarele, telefoanele? Nina se blocă. Se gândi că a comis cine știe ce boacănă. - Ce te uiți așa? Ți-am pus o întrebare
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UN RAI LUMESC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Era tot parcul un palat, Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii de culoare, Prin care drumurile-și pierde Poporul de viețuitoare. Cu truda lor, împărăția, Furnicile o fac prosperă, Iar florile cresc bogăția Aromelor din atmosferă. Coloane-s trunchiuri viguroase Ce sprijină ca bolți, frunzișuri
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
văzut urinând în casă după o vizită a lui Oprah Winfrey, în 1993, la ferma din Los Olivos. Casa era perfect curată până când Oprah, Elizabeth Taylor și un echipaj de televiziune au plecat, ziua următoare. Atunci (Michael) a urinat pe podea la intrare, chiar pe unde intrase Oprah. Era ireal, povestește aceasta. Menajerele susțin, însă, că artistul nu s-a comportat întotdeauna așa, aceste obiceiuri apărând după ce a fost prima dată acuzat public de molestare, de către Jordan Chandler, de 13 ani
Michael Jackson "trăia în mizerie și urina pe podea" by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82312_a_83637]
-
de spălat dușumelele" (înregistrată atît de I. Moise, cît și - în dicționarele lor de argou - de Nina Croitoru-Bobârniche și de G. Volceanov): Astea erau armele noastre împotriva NATO sau Pactului de la Varșovia, cu care apăram țărișoara: găleata, șopârla, peria de podele și unghiurile drepte" (p. 183). Echivalentul hiperbolic al șopîrlei e balaurul: Iar după ce termini, pui mâna pe balaur! Holul și scările!" (p. 148), translația de la un instrument de curățat ("cîrpă") la altul ("mătură") producîndu-se ușor, prin contextele comune: "fruntașul TR
Jargon și argou militar by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8313_a_9638]
-
este preocupat de punctul de pornire al mișcării, chestionând și explorând, nu atât mișcarea cât nemișcarea. Trei siluete, trei interpreți, chiar Brynjar Bandlien, care semnează direcția artistică, și alături de el Pedro Gómez Ega×a și Thomas Conway, au pornit de la podea, ca trei corpuri întinse pe paviment, care, ridicându-se la un moment dat, în timpi diferiți, au evoluat în sensuri și conținuturi de mișcare proprii. Demersul lor s-a apropiat, în bună măsură, de istoria unor mișcări, așa cum a fost
Amprenta - al treilea episod - by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8318_a_9643]
-
așa ca între băieți, pe un laptop, cu majuscule, o expresie vulgară, proiectată îndată pe un ecran. Ion Dumitrescu a cântat la chitară, Eduard Gabia și-a provocat o tăietură la mână, lăsând să cadă câteva picături de sânge pe podea și apoi s-a urcat pe masă, printre farfurii. S-a și dansat, fiecare în voia lui, principalul cal de bătaie fiind, ca de obicei, parodierea dansului clasic. Problema în artă nu este, însă, de ce anume te dezici, de ce te
Amprenta - al doilea episod by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8341_a_9666]
-
biserică albă, deasupra apei întunecate. Și la biata sinucigașă se uita cu blândețe chipul copilașului nenăscut, mielul Domnului, chemat să-și salveze măicuța. Un fulger. Bubuitura unui tunet. Vedenia dispăru. Uliana Vladimirovna se prăbuși de pe scaun, peste masă, căzu pe podea. Dar, din fericire, nu și-a făcut nici un rău, în afară de o mică vânătaie, pe care i-a fost ușor s-o acopere cu pudră înainte de a veni timpul să aibă o explicație cu soțul ei. Uliana Vladimirovna a susținut mai
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
nici un rău, în afară de o mică vânătaie, pe care i-a fost ușor s-o acopere cu pudră înainte de a veni timpul să aibă o explicație cu soțul ei. Uliana Vladimirovna a susținut mai târziu că în timp ce trupul ei plana spre podea, pentru o clipă, i-au crescut aripi. În prezent, nu mai folosește băuturi alcoolice, o dată pe lună însă fumează marihuana până la buimăceală, după care borăște. - Da, câtă amărăciune mai e în spatele fiecărei ferestre rusești luminate, repetă Gdov, scobindu-se cu
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
Dac-ar fi să spun cum arată pentru mine Tărâmul Misterelor, ar trebui să includ în descriere ambientul unic al birturilor de țară din anii '60, în care se amestecau mirosul de bere la butoi și-al tejghelelor umede, al podelelor date cu motorină și-al coniacelor pe bază de chimicale, al dopurilor de vin "de regiune", al lichiorurilor (sintetice) de ouă sau ciocolată, cu bâzâitul muștelor, acreala sudorii și damful greu al țigărilor de proastă calitate. Era o perioadă în
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
după amiază, însoțită fiind de Alma Cornea, muzicantă și profesoară de pian la Conservatorul Sabin Drăgoi (Comunal) din Timișoara. Descindem la gară și de acolo mergem la hotel. Aici mi se taie răsuflarea văzând odaia în care trebuie să locuiesc. Podele stricate, pat de fier, un lavoar cu un lighean cât o luntre, din care turnând apa în găleată mi-o vărsai în pantofi, din cauză că mâinile mele nu mai ajungeau să ție acest accesoriu de toaletă atât de necesar. Ce să
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]