2,904 matches
-
solurile argiloiluviale, reprezentate prin soluri brune luvice, luvisoluri albice și brune eu-mezobazice. În unele zone, cu precădere pe versanți, se intercalează pseudorendzine legate de substraturile marnoase, soluri negre clinohidromorfe, soluri cernoziomoide, regosoluri și erodisoluri. În zona de luncă din cadrul podișului predomină solurile aluviale, conform Șoneriu și Grecu, 1987; Cioacă și Dinu, 2007. În situl ROSCI0431 Pajiștile dintre Șeica Mare și Veseud sunt prezente două clase de soluri: soluri neevoluate - protisoluri și luvisoluri. Din clasa protisolurilor sunt întâlnite doar soluri aluviale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și prezintă o culoare mai închisă decât cea a materialului parental. Este definit de o structură poliedrică sau prismatică și de un conținut bogat în argile - Pui și Opriș, 2003. Solurile brune luvice ocupă suprafețe importante în Dealurile Subcarpatice, în Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic și în Piemonturile Vestice și se formează în climat mai umed și mai răcoros, ocupând forme de relief mai netede, cu drenaj extern deficitar și roci mame sărace în elemente bazice, conform Mihalache, 2006. Aceste
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
o culoare mai închisă decât cea a materialului parental. Este definit de o structură poliedrică sau prismatică și de un conținut bogat în argile - Pui și Opriș, 2003. Solurile brune luvice ocupă suprafețe importante în Dealurile Subcarpatice, în Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic și în Piemonturile Vestice și se formează în climat mai umed și mai răcoros, ocupând forme de relief mai netede, cu drenaj extern deficitar și roci mame sărace în elemente bazice, conform Mihalache, 2006. Aceste soluri se
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
mai închisă decât cea a materialului parental. Este definit de o structură poliedrică sau prismatică și de un conținut bogat în argile - Pui și Opriș, 2003. Solurile brune luvice ocupă suprafețe importante în Dealurile Subcarpatice, în Podișul Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic și în Piemonturile Vestice și se formează în climat mai umed și mai răcoros, ocupând forme de relief mai netede, cu drenaj extern deficitar și roci mame sărace în elemente bazice, conform Mihalache, 2006. Aceste soluri se formează și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
extremitatea nord-vestică, aceasta apropiindu-se de 9°C, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Cantitățile medii anuale de precipitații cresc odată cu creșterea altitudinii, de la valori de aproximativ 600 mm în nord-vest până la 700 mm în partea de est a podișului. Cantitatea de precipitații este mai mare în timpul verii, când cad între 250 mm în nord-vest și 300 mm în est și sud. Numărul zilelor ploioase se ridică la 100-105 zile/an. Valorile umidității aerului se încadrează între 77% și 80%
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și festucetosum rupicolae, conform Pușcaru-Soroceanu și colaboratorii, 1963, sass. nova hoc loco întâlnită pe coaste însorite, adesea stâncoase, pietroase, având ca specii diferențiale Festuca rupicola, Dorycnium herbaceum și Teucrium chamaedrys -Chifu și colaboratorii, 2014, p. 307, 327. Asociația indicată din Podișul Târnavelor - ROSCI0227 Sighișoara-Târnava Mare - Sămărghițan și Oroian, 2014. Specii periclitate identificate în asociație: Cephalaria radiata - NT -aproape amenințată, Gymnadenia conopsea - NT- aproape amenințată, Iris aphylla - VU - vulnerabilă, Orchis coriophora - NT- aproape amenințată, Orchis morio - NT - aproape amenințată, conform clasificării IUCN
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Lotus corniculatus, Onobrychis viciifolia, Pimpinella saxifraga, Seseli annuum, Carex humilis, Plantago argentea, Dianthus carthusianorum, Hypochoeris maculata, Adonis vernalis, Hieracium bauhinii, Peucedanum cervaria, Potentilla arenaria, Chrysopogon gryllus, Salvia austriaca și altele. Indicată din Câmpia Transilvaniei, împrejurimile Blajului, Valea Sebeșului, Valea Gușteriței, Podișul Secașelor - Sanda și colaboratorii, 2008, p. 275. 8. Tipuri de pădure (TP) Nu este cazul. 9. Descrierea generală a tipului de habitat Conform cu Gafta și Mountford, 2008: Pajiști calcaroase, xerofile până la mezoxerofile, din Festuco-Brometea. Acest habitat este format
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
cu Zernetum (Brometum) fibrosi danubiale Roman, 1974 - fitocenozele de Bromus riparius și Campanula lingulata se dezvoltă în pajiști însorite de pe coaste stâncoase, calcaroase, adesea cu tufărișuri, pe soluri superficiale, dar bogate în humus. Au fost identificate de Roman în Podișul Mehedinți, conform Chifu și colaboratorii, 2014, p. 227, 245. () Observații generale: Gafta și Mountford, 2008, mai menționează din habitatul 6240* și asociațiile: Pulsatillo- Festucetum rupicolae Dostál, 1933, Soó, 1963, Agrostio-Festucetum valesiacae Borisavljevič și colaboratorii, 1955, Thymo pannonici-Chrysopogonetum grylli Doniță și
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
trinervia, C. ruthenica, Astragalus peterfii, Scorzonera hispanica var. strictiformis, Jurinea simonkaiana, Salvia nutans, Iris pumila, conform Sanda și colaboratorii, 2008, pagina 268. • Asociația Stipetum pulcherrimae Soo, 1942, sinonim cu Salvio nutanti-Stipetum pulcherrimae - Boșcaiu și colaboratorii, 1948. Fitocenozele se întâlnesc în Podișul Transilvaniei de la partea nordică a Câmpiei Transilvaniei până la marginea sudică a Podișului Târnavelor. Ocupă treimea superioară a pantelor expuse spre sud, sud-vest, sud-est, puternic înclinate. În fitocenoze apare și Centaurea atropurpurea considerată o caracteristică locală. Alte specii: Cephalaria
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
și vestul României, pe soluri mai revene, conform Chifu și colaboratorii, 2014, paginile 184, 197. - R3421: • Asociația Koelerio lobate-Artemisietum lerchianae - Dihoru, 1970; Dihoru și Doniță, 1970, sinonim cu Koelerio- Artemisietum lerchianae Dihoru, 1970 - asociația vegetează pe stânci calcaroase, însorite, în Podișul Babadag, Capul Doloșman, conform Chifu și colaboratorii, 2014, pagina 258. () Observații generale: asociațiile Taraxaco serotini- Bothriochloëtum ischaemi Burduja și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae Burduja și colaboratorii, 1956, Răvăruț și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Bothriochloëtum ischaemi Burduja și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999; Taraxaco serotini-Festucetum valesiacae Burduja și colaboratorii, 1956, Răvăruț și colaboratorii, 1956, Sârbu și colaboratorii, 1999; Elytrigietum hispidi - Dihoru, 1970; Popescu și Sanda, 1988, apare extrazonal, pe suprafețe mici, și în Podișul Târnavelor - S. Oroian, inedit; nu sunt caracteristice pentru habitatele HdR indicate de Gafta și Mountford, 2008 ca fiind corespondente ale habitatului 62C0*. Totuși, le vom descrie în continuare pentru că 62C0* este un habitat cu o vegetație mozaicată aparținând mai
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Gafta, D., Mountford, J.O., 2008, Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Editura Risoprint, Cluj-Napoca; ... 14. Grecu F., 1992, Bazinul Hartibaciului. Elemente de morfohidrografie, Editura Academiei Române, București; ... 15. Grecu F., 2012, Modificări contemporane în modelarea reliefului din Podișul Hârtibaciului. Date preliminare. Collegium Mediense II Comunicări Științifice XI: 314 - 318; ... 16. Ielenicz M., Pătru I., 2005, Geografia Fizică a României. Editura Universitară; ... 17. Marușca T., Mocanu V., Haș E., Tod M., Andreoiu A., Dragoș M.a, Blaj V., Ene T.
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
Stud. Com. Muz. Brukenthal, Științe Nat. 20: 91-113. Sibiu. ... 42. Sorocovschi V., 2009, Particularitățile scurgerii râurilor din bazinul hidrografic al Hârtibaciului, Geographia Napocensis, III; ... 43. Stănescu V., 1979, Dendrologie, Editura Didactică și Pedagogică, București; ... 44. Șoneriu I., Grecu F., 1987, Podișul Hârtibaciului. În: Geografia României - Carpații Românești și Depresiunea Transilvaniei, vol. 3, Editura Academiei Republicii Socialiste România; ... 45. Trif C. R., Făgăraș M., Hîrjeu N.C., Niculescu M., 2015, Ghid sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar -sărături, dune continentale, pajiști
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
de producție 4.2.1. Geologie Teritoriul U.P. IV Trestia aparține din punct de vedere geologic oligocenului, și anume chaltianului. Substratul litologic este alcătuit din marne. ... 4.2.2. Geomorfologie Pădurile U.P. IV Trestia sunt situate în provincia geosinclinalui alpino-carpatic, Ținutul Podișului Transilvaniei, Districtul Podișul Someșan, Depresiunea Almașului, caracterizat printr-un relief de culmi monoclinale. Unitatea de relief caracteristică este versantul. Configurația versanților este, de regulă, ondulată. Cea mai mare răspândire o au versanții cu înclinare repede (63%). Pe categorii de înclinare situația se prezintă
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
Someș. Cele mai importante pâraie sunt: Pr. Furcărețul Mare și Pr. Furcărețul Mic. Influența rețelei hidrografice asupra vegetației forestiere este minimă. ... 4.2.4. Climatologie Teritoriul în studiu este situat în sectorul de climă continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. IV Trestia se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Podișului Someșan (Depresiunea Almașului
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
continental-moderată (I), ținutul de climă de dealuri și podișuri (200-800 m) - B, districtul de climă de pădure, adică Ibp (Atlas R.S.R.). Analizând în același atlas "harta topoclimatelor", U.P. IV Trestia se încadrează în etajul climatic de deal, subetajul dealurilor și podișurilor joase, topoclimatul complex al Podișului Someșan (Depresiunea Almașului), topoclimatul elementar de pădure și dealuri. După Koppen teritoriul studiat face parte din provincia climatică Dfbx, adică : D - climat boreal cu ierni reci; f - precipitații suficiente tot timpul anului; b - temperatura medie
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
fără contur! La Naiba, mamă, cu apelurile incinerate în crematorii albastre, unde colibrii își pitesc bucățile de muze... Pentru ei viața începe mai târziu ! La Naiba, uruit de tren ce îmi penetrezi ferestrele! Sâcâitor deceniu! Prea multă alchimie așezată pe podișuri umane, taxabile. La Naiba, cu eroticile vegetale, cu setea de ojă artistică . La Naiba, afurisită de lumânare! Cariile tale roșii le zăresc pretutindeni ... La Naiba e continentul unde se duc de milioane de ori pe zi frustrările. Le pun în
LA NAIBA! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340239_a_341568]
-
evenimentele Business Days cu scopul de a facilita networkingul informal și de a încuraja schimburile de idei între cei prezenți la un pahar de vin de calitate vizionând o prezentare de modă. Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticola a Podișului Moldovei, fiind una dintre cele mai renumite podgorii ale Europei, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani și o suprafață de 1750 de ha, ce îmbină favorabilitatea factorilor naturali (relief, clima, sol) cu cea a factorilor umani (tradiții populare
Degustare de vinuri celebre si prezentare speciala de moda [Corola-blog/BlogPost/339750_a_341079]
-
V) Rădeștilor (Valea-), vale, jud. Covurluiu, începe de la N. de com. Rădești (Tutova), merge spre S. până aproape de teritoriul com. Jorăști, lăsând această comună. la E., si d’acolo începe a se pierde, formând în capul despre S. un mic podiș în lungime cam de 2 kil., apoi treptat începe a forma valea Covurluiului-Sec, ce vine spre E. de com. Vârlezi, merge spre S. și se termină la S. de Puțichioaia. Valea-Rădeștilor merge în linie dreaptă spre S. și dă în
Satul Bălăbăneşti şi vecinii apropiaţi, date geografice şi economice de la 1898-1902 () [Corola-blog/BlogPost/339963_a_341292]
-
Cît despe celelalte pături sociale (se are în vedere în primul rînd țăranii (comates) - n. a.), gospodăria naturală pe care o duceau îi făcea să depindă prea puțin de piață. Stepa Bugeacului prezintă un coridor îngust încadrat la nord de codrii podișului cu același nume, iar la sud - de Dunăre și Marea Neagră. Prin acesta se deschidea o ieșire largă spre Cîmpia Bărăganului, iar prin trecătorile carpatine - spre șesul Panoniei și trecătorile alpine spre Italia și ținta multrîvnită a tuturor cuceritorilor timpului - Roma
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
din Phoenix. Toate locurile vizitate au ca scop recuperarea fizică încă din momentul de început al excursiei. De la Los Alamos la Bandelier - o excursie în care autorul se bucură de tehnologia avansată auto, siguranța, informare, confort, eficiența, facilitate. Canioanele și podișurile Platoului Pajarito, unde se află orașul Los Alamos (cu circa 18.000 locuitori), conform geologilor, s-au format în urma unei serii de erupții vulcanice acum 1,6 milioane de ani, dând naștere și Munților Jemez, cu vârfuri între 2500-3700m, care
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
evenimentele Business Days cu scopul de a facilita networkingul informal și de a încuraja schimburile de idei între cei prezenți la un pahar de vin de calitate vizionând o prezentare de modă. Podgoria Cotnari face parte din regiunea viticola a Podișului Moldovei, fiind una dintre cele mai renumite podgorii ale Europei, cu o istorie de aproximativ 2000 de ani și o suprafață de 1750 de ha, ce îmbină favorabilitatea factorilor naturali (relief, clima, sol) cu cea a factorilor umani (tradiții populare
Degustare de vinuri celebre si prezentare speciala de moda () [Corola-blog/BlogPost/339184_a_340513]
-
în lume Că n-o să mai pot niciodată să viu! IMNUL ADOLESCENTELOR Și adolescentele cum dormitează ca ciutele pe fundul lumii cu gâturile mai mândre decât ale girafelor privind piscurile de gheață ale dragostei gândul lor este acolo sus pe podișurile nesfârșite ale preafericitelor culmi unde efebii se întrec cu zeii unde orașele albe strălucesc deasupra codrilor de uraniu de unde muzici electrice maiestuoase se prăval și cum stau așa cu gâturile întinse ca girafele înspre luminoasele înălțimi deodată o emoție cumplită
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
La formele de viață primitivă pe care e posibil să le întâlnesc, să mă gândesc la protejarea lor, poate vor deveni leagănul unor noi lumi!... Vântul și norii se năpustesc cu furie peste munții și văile de lângă Orașul Studenților din Podișul Anatoliei. Stropi grei de ploaie încep să cadă în jurul meu din înaltul cerului. Dar mie nici nu-mi pasă. Mă gândesc doar la atât de dragi cuvintele Katiei, la plecare: - Mark, mi-aș dori așa de mult ca în drumul
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342107_a_343436]
-
Deasemeni sunt multi șerpi. Cu ani în urmă am văzut tot în această zonă un miriapod enorm având grosimea degetului mare de la mână și o lungime de peste douăzeci de centimetri. Pornim din nou la drum și ne continuăm drumul pe podișul împădurit luând-o spre nord-vest, spre localitatea Strawberry, situată în Ținutul Gila din Arizona. Aici ne opream altădată să mâncăm niște delicioase plăcinte cu căpșuni, ca deh... de aceea îi zice locului în traducere „Căpșuna”. Pe vremea prohibiției a fost
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]