656 matches
-
de Stil Vechi din România. Profitând de situația de libertate religioasă, IPS Vlasie a îmbogățit zestrea lăsată moștenire de mitropoliții care au păstorit Biserica înaintea sa. Astfel, la Mănăstirea Slătioara s-a început construirea unei impunătoare catedrale, cu hramul "Duminica Pogorârii Sf. Duh”, care în prezent are turnurile terminate și se lucrează la acoperiș. Au fost construite biserici ortodoxe de stil vechi în numeroase localități din România (în special în Moldova). În prezent, cu toate eforturile făcute de liderii săi, Biserica
Vlasie Mogârzan () [Corola-website/Science/308687_a_310016]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul Rădăuți a fost sediu
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani, orașul Rădăuți a fost sediu episcopal. Mănăstirea Bogdana a îndeplinit rolul de necropolă domnească, aici aflându-se și sediul Episcopiei Rădăuților. Rolul episcopal al Rădăuților a încetat în anul 1782, odată cu transferarea sediului
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
mai întâi ca episcop de Roman (1606-1608) și apoi ca mitropolit al Moldovei, cu reședința în Suceava (1608-1617, 1619-1629). Însuflețit de dorința de a mări vechiul schit de lemn, Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh", una dintre cele mai de seama creații arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. După construirea bisericii mari, Biserica „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul” a devenit biserică de cimitir. În
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
Românească. El apare într-un document al sfatului domnesc din 4 aprilie 1545. Mateiaș și-a păstrat dregătoria și în timpul domniei lui Iliaș al II-lea Rareș (1546-1551). El a ctitorit Biserica "Sf. Nicolae" de la Mănăstirea Coșula (1535) și Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni (1539). Vistiernicul Mateiaș a fost înmormântat în biserica ctitorită de el la Horodniceni, aici aflându-se și mormintele altor membri ai familiei sale. În secolele XVII-XVIII, mănăstirea a fost un important centru cultural, aici realizându-se
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
la loc de cinste în biserica Mănăstirii, într-o raclă de lemn de stejar și sticlă . În prezent, Mănăstirea Slătioara este sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Aici se află în construcție o catedrală mitropolitană cu hramul "Pogorârea Sf. Duh”, aflată în afara incintei mănăstirii. În curtea bisericii, se află mormintele mitropoliților Galaction Cordun (1883-1959) și Silvestru Onofrei (1924-1992), precum și cel al arhiereului Meftodie Marinache (1913-1977).
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
că biserica nouă s-a făcut în anul în care a ars cea veche sau cel târziu un an după aceea, deci biserica ortodoxă trecută la catolicism a ars probabil în anul 1826 sau 1827. În această biserică, cu hramul Pogorârea Sfântului Duh, și-au făcut greco-catolicii slujbele până în 1948 și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
satului Viișoara, unde s-au descoperit urmele unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni. Celelalte trei monumente sunt clasificate ca monumente de arhitectură: ansamblul mănăstirii Bogdana (secolele al XVII-lea-al XIX-lea), aflat la de satul Bogdana, ansamblu cuprinzând biserica „Pogorârea Sfântului Duh și Sfânta Treime”, paraclisul, stăreția, chilia, turnul clopotniță și zidul de incintă; biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (1806) din satul Negoiești; (1817) din același sat (cătunul Gârbovana) și (1900) din satul Ștefan cel Mare.
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Registrul de picturi continuă pe absida de sud a naosului cu următorii sfinți: Sf. Nicolae, Sf. Apostol Pavel, Sf. Ioan Gură de Aur, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Pe peretele de nord al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Pogorârea Sfântului Duh, Sf. Spiridon și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Registrul de picturi continuă pe absida de nord a naosului cu următorii sfinți: Sf. Vasile, Sf. Apostol Petru, Sf. Grigorie și Intrarea Domnului în Ierusalim. Pe bolta naosului este reprezentat
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
lui Ioan Botezătorul, când, la o vreme după botezul lui Isus, auzindu-l pe Ioan Botezătorul spunând despre Isus: „Iată mielul lui Dumnezeu !” (Ioan 1,36) i-a urmat lui Isus, devenind astfel primul apostol. După învierea lui Isus și Pogorârea Duhului Sfânt (la Rusalii), apostolii au mai rămas câțiva ani la Ierusalim, începând formarea Bisericii. La Sinodul Apostolic care a avut loc în jurul anilor 49-50 d.Hr. la Ierusalim, apostolii s-au întâlnit și au tras la sorți pentru a
Andrei (apostol) () [Corola-website/Science/299127_a_300456]
-
reședința de la Stâna de Vale. Cu o importantă sumă de bani (100.000 de coroane), episcopul Demetriu Radu a contribuit la construirea Bisericii Sfântul Vasile cel Mare din strada Polonă din București, în 1909. În anul 1910 a zidit "Biserica Pogorârea Spiritului Sfânt", din satul natal, Rădești. În 1912 s-a deplasat la Roma, pentru a interveni la revizuirea bullei papale privitoare la înființarea episcopiei maghiare greco-catolice de Hajdúdorog. În anul 1914 a început construcția "Academiei Teologice de la Oradea", dar războiul
Demetriu Radu () [Corola-website/Science/306911_a_308240]
-
de episcopul Ladislaus Köszeghy von Remete, episcop de Timișoara între 1800-1828. 2.Biserica ortodoxă sârbă cu hramul Sfântul Nicolae a fost sfințită în data de 2 decembrie 1827 de protopopul de Timișoara, Iovan Vasici. 3.Biserica ortodoxă română cu hramul Pogorârea Sfântului Duh sfințită în anul 1992 de către mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Variaș se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (68
Comuna Variaș, Timiș () [Corola-website/Science/301408_a_302737]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1937-1955 în satul Bogdănești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
centrul localității și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh", sărbătorit la 50 de zile după Paști. În cimitirul sătesc din Bogdănești se află o altă biserică de lemn, construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Biserica de lemn „Pogorârea Sfântului Duh” din Bogdănești nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Satul Bogdănești este o așezare de vechi răzeși, aflată în apropierea primei capitale a Moldovei, Baia. În această localitate, în jurul anului 1363, voievodul Bogdan I
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
a celei de-a doua biserici de lemn din Bogdănești. Terenul pentru noul lăcaș este donat de Simeon și Ioana Nistor, Vasile și Ioana Leț, Vasile și Anica Rusu, Gheorghe și Ecaterina Rusu, Constantin și Zamfira Anton. Biserica primește hramul "Pogorârea Sfântului Duh" (sărbătorit la 50 de zile după Paști). Între anii 1942-1955, în perioada în care preot paroh este Ioan Alexandrescu, se continuă lucrările de construcție a bisericii. Biserică este înfrumusețată prin pictura executată în tempera de către pictorul Constantin Negrescu
Biserica de lemn Pogorârea Sfântului Duh din Bogdănești () [Corola-website/Science/329991_a_331320]
-
trei altare de la dreapta intrării principala sunt decorate cu scene din viața Fecioarei Maria, patroana bisericii, realizate de Luca Giordano: "Prezentarea Maicii Domnului la Templu", "Adormirea Maicii Domnului", "Nașterea Maicii Domnului". Cel de-al treilea altar din stanga intrării conține pictură "Pogorârea Sfanțului Duh" de Titian. Altarul principal în stil baroc, proiectat de Longhena însuși, adăpostește icoana "Madonna cu pruncul" în stil bizantin din secolul al XII-lea sau al XIII-lea, cunoscută ca "Panagia Mesopantitissa" în greacă ("Madonna mediatoare" sau "Madonna
Bazilica Santa Maria della Salute din Veneția () [Corola-website/Science/333431_a_334760]
-
, comuna Bunila , județul Hunedoara a fost ridicată în 1903. Are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În centrul comunal Bunila, biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" a înlocuit, în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu, un lăcaș vechi din piatră, grav avariat de un trăznet
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
, comuna Bunila , județul Hunedoara a fost ridicată în 1903. Are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În centrul comunal Bunila, biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" a înlocuit, în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu, un lăcaș vechi din piatră, grav avariat de un trăznet în 1897; acea ctitorie obștească figurează în tabelele conscripțiilor din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1819-1831 (harta
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
care ne întâmpină în expoziție, ca a pus pe perete opt ridicări de chivote bizantine, din cauza modului inconfundabil în care încap în văzduh volumetriile lor omogene. “Potrivit tradiției Bisericii Una”, continuă artistul, “a ridica o biserică înseamnă a construi o pogorâre. A înaltă o pogorâre, iată paradoxul care deosebește esențial bizantinitatea edificiului Bisericii dinainte de Schisma de elanul ascensional al goticității edificiilor de dupa ruptură din Duecento. Două mentalități de constructor de biserici care se exclud și care au sfârșit prin a înlocui
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
expoziție, ca a pus pe perete opt ridicări de chivote bizantine, din cauza modului inconfundabil în care încap în văzduh volumetriile lor omogene. “Potrivit tradiției Bisericii Una”, continuă artistul, “a ridica o biserică înseamnă a construi o pogorâre. A înaltă o pogorâre, iată paradoxul care deosebește esențial bizantinitatea edificiului Bisericii dinainte de Schisma de elanul ascensional al goticității edificiilor de dupa ruptură din Duecento. Două mentalități de constructor de biserici care se exclud și care au sfârșit prin a înlocui sculpturalitatea edificiului eclezial tradițional
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
goticității edificiilor de dupa ruptură din Duecento. Două mentalități de constructor de biserici care se exclud și care au sfârșit prin a înlocui sculpturalitatea edificiului eclezial tradițional, cu principiile secularizante ale funcționalității arhitectonice”. Am fost mișcat de această paradoxala afirmație: “ridicarea pogorârii”. Privind la lumea românească și la locul pe care regalitatea îl alcătuiește astăzi, săpăamână de săptămână, ca pe un culcuș inițial, ca pe o formă, o matcă a continuității și tradiției, a identității și mândriei, mi-am dat seama că
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]
-
ca pe o formă, o matcă a continuității și tradiției, a identității și mândriei, mi-am dat seama că lucrarea de cinci decenii de așteptare a celui mai blând Mihai din istoria românilor nu este decât o ridicare continuă a pogorârii. Și Principesa Margareta, sinteză a Elenei-mame și a lui Mihai, la început de mileniu III, nu este altceva decât continuatoarea acestei construcții umile și înflăcărate a pogorârii. A pogorârii statalității peste România sovietizata și apoi sofitelizată. Dacă ne întâlnim astăzi
Sorin Dumitrescu () [Corola-website/Science/335204_a_336533]