785 matches
-
pe loc, descumpănită, neștiind ce să fac mai departe cu viața mea. Dacă doriți, pot să vă deschid eu și să verificăm Împreună În laborator, s-a oferit el plin de generozitate. Am acceptat cu Înfrigurare. — Urmați-mă, a spus polițaiul binevoitor. o clipă m-am bucurat de acest noroc neașteptat, dar bucu- ria avea să mi se transforme imediat În dezamăgire. Una după alta ușile s-au deschis și s-au Închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
citind eticheta perfuziei. Săruri, antibiotice... Observ că Grasu’ nici măcar nu e atât de gras. Vreau să-i spun asta și vreau să râd, dar nu pot. Și poate că e nepotrivit, nu-mi dau seama. Chiar atunci se ivește un polițai cu niște hârtii în mână. — Bună ziua, spune polițaiul. În sfârșit ai înviat ! De azi-dimineață aștept momentul ăsta ! Sunt ofițer roibu de la Criminalistică. Eu mă ocup de cazul tău. Dumneavoastră cine sunteți ? rude ? îi ia la întrebări polițaiul pe cei doi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nici măcar nu e atât de gras. Vreau să-i spun asta și vreau să râd, dar nu pot. Și poate că e nepotrivit, nu-mi dau seama. Chiar atunci se ivește un polițai cu niște hârtii în mână. — Bună ziua, spune polițaiul. În sfârșit ai înviat ! De azi-dimineață aștept momentul ăsta ! Sunt ofițer roibu de la Criminalistică. Eu mă ocup de cazul tău. Dumneavoastră cine sunteți ? rude ? îi ia la întrebări polițaiul pe cei doi. Nu, răspunse Grasu’ încurcat. Suntem colegi. — Te mai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
se ivește un polițai cu niște hârtii în mână. — Bună ziua, spune polițaiul. În sfârșit ai înviat ! De azi-dimineață aștept momentul ăsta ! Sunt ofițer roibu de la Criminalistică. Eu mă ocup de cazul tău. Dumneavoastră cine sunteți ? rude ? îi ia la întrebări polițaiul pe cei doi. Nu, răspunse Grasu’ încurcat. Suntem colegi. — Te mai las cinci minute cu dânșii și după aceea te rog să-mi scrii declarația. Am nevoie urgentă de ea ca să pornesc oficial ancheta, adaugă el, apoi lasă hârtiile pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mi-am dat seama de existența ei, dar mi-a fost rușine să examinez culoarea urinei din tub de față cu cei doi. După ce au plecat am văzut că era roz. Imediat cum au plecat cei doi a apărut iarăși polițaiul. — Gata declarația ? m-a întrebat el, certându-mă că pierdeam timpul. Am luat pixul și am început să scriu, dar nu era așa de simplu. După „Subsemnata“ am pus pixul jos ca să-mi trag sufletul. — Haide, te rog eu, mă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
declarația ? m-a întrebat el, certându-mă că pierdeam timpul. Am luat pixul și am început să scriu, dar nu era așa de simplu. După „Subsemnata“ am pus pixul jos ca să-mi trag sufletul. — Haide, te rog eu, mă îndemnă polițaiul cu nerăbdare în glas. Cu cât am declarația mai repede, cu atât mai curând pot începe ancheta. După alte două cuvinte am pus creionul jos. Nu pot... Simt că amețesc. Atunci scriu eu și tu îmi dictezi, apoi te iscălești
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
dinainte. — De ce te-ai uitat în spate ? m-a descusut el. — Așa... nu știu... aveam o senzație ciudată... Dar n-am văzut pe nimeni. — Foarte interesant. Crezi că ar fi putut să te urmărească cineva ? Ai neînțelegeri cu cineva ? întrebă polițaiul suspicios. Am fost iarăși pe punctul să mă ia gura pe dinainte și să-i pomenesc despre Sjork, dar m-am abținut. Îmi dădeam seama că nu gândeam limpede, poate pentru că mă simțeam atât de slăbită din cauza pierderii de sânge
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pierdere de timp, poate chiar periculos. Nu, deloc, am spus eu șovăind. El stătea pe marginea trotuarului, când am trecut pe lângă el m-a lovit în spate și a fugit. — Îl cunoșteai dinainte ? — Nici vorbă. După ce i-am semnat declarația, polițaiul s-a făcut nevăzut. Semăna cu un dulău de vânătoare mulțumit că a adulmecat o urmă proaspătă. Era o surpriză plăcută, dacă s-ar putea spune așa, date fiind circumstanțele, să ai de-a face cu un astfel de polițai
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
polițaiul s-a făcut nevăzut. Semăna cu un dulău de vânătoare mulțumit că a adulmecat o urmă proaspătă. Era o surpriză plăcută, dacă s-ar putea spune așa, date fiind circumstanțele, să ai de-a face cu un astfel de polițai. După plecarea lui, în salon s-a lăsat liniște - întreruptă din când în când de gemetele femeii din patul de alături, care avea privirea întoarsă spre înăuntru. Liniștea aceea nu avea nimic liniștitor în ea. Cu cât era mai liniște
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
nu-mi fac griji, pentru că ei nu puteau vedea nimic din interiorul cabinei noastre, ci numai noi îi puteam vedea pe ei. Nu aveam nici un chef să dau cu ochii de nebun, dar cum poți să-i explici asta unui polițai tânăr și ambițios, care plesnește ca un pepene lângă tine - de mândrie și de nerăbdare. Tremurând de oroare, am privit fețele celor care se holbau la noi fără să ne vadă. Sarcina mea, mi-a reamintit roibu, era să-l
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-l, mi se părea că contemplu însuși răul, dar nu prin ființa firavă și îndoielnică a victimei acestuia, ci cel din spatele lui, care îi juca o festă. Simțind că mă lasă genunchii de emoție și oroare, i l-am arătat polițaiului. — Dar de ce i-ați tăiat părul ? am șoptit. — Și l-a tăiat el singur, a zis roibu, mâzgălind ceva într- un carnețel, satisfăcut. S-a tuns zero imediat în acea noapte, după incident, ca să nu fie recunoscut. Nu e chiar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a mai atacat până acum trei fete. Susține că aude niște voci care îi comandă ce să facă. Din păcate, noi nu ne putem atinge de el, nu putem decât să-l trimitem la un ospiciu... Așa e legea, spuse polițaiul cu regretul câinelui care nu poate să muște. Cu un aer oarecum resemnat își aprinse o altă țigară și îmi oferi și mie una. — Și, apropo, nu e cerșetor, adăugă el. Locuiește chiar acolo, în blocul din fața stației de autobuz
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mi s-a părut că aud spasmul încleștării acesteia ca pe un imens oftat, pe care l-am scos fără voia mea, privind cum șirul de infractori se retrage disciplinat din fața zidului alb, rămas gol ca un semn de întrebare. Polițaiul cel tânăr și ambițios mi-a oferit din nou un șervețel, pe care de data aceasta l-am folosit fără să mai stau pe gânduri, în timp ce el a continuat să scrie de zor în carnețelul său - era mult prea tânăr
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
est a palatului, în timp ce eu țineam de vorbă un paznic. Apoi am pornit către Gara de Nord, unde am dezbătut vreo jumătate de oră locul în care urma să fie plasat bolovanul. Până la urmă l- am lăsat între două peroane, fără ca vreun polițai să ne bage în seamă, ba chiar ne-am făcut și poze lângă bolovan. După aceea a urmat Tribunalul, unde am adăugat deasupra bolovanului și o rugăciune spre liniștirea împricinaților care își mâncau nervii pe-acolo. În final ne-am
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
e un vis. Treceam printre niște ronduri de flori atât de viu colorate și de bine îngrijite, încât mi se părea ireal. — Hei, s-a auzit deodată în spatele meu o voce de bărbat. Am întors capul și am văzut un polițai. — Bună ziua ! Mi-a făcut semn să mă opresc și în timp ce urca dealul spre mine m-am gândit că apariția lui era exact ceea ce lipsise pentru ca acel coșmar să fie perfect lipsit de sens. — Știți că nu aveți voie să consumați
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pe loc, descumpănită, neștiind ce să fac mai departe cu viața mea. Dacă doriți, pot să vă deschid eu și să verificăm împreună în laborator, s-a oferit el plin de generozitate. Am acceptat cu înfrigurare. — Urmați-mă, a spus polițaiul binevoitor. O clipă m-am bucurat de acest noroc neașteptat, dar bucuria avea să mi se transforme imediat în dezamăgire. Una după alta ușile s-au deschis și s-au închis la loc. Peste tot numai instrumente, numai mașini, gata
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
și așa. Încolo. A mers. A dat peste gardul unei mari podgorii. Unde e poarta? Către colțul acela. Sa dus către colțul arătat. Chiar lângă colț, l-a Întâmpinat, unul, Îmbrăcat În uniformă albastrocachi, În mână, cu un baston de polițai, și, la brâu, cu pistol. Mata?, l-a Întrebat. Eu, ce? Mata, ce cauți aici? Caut de muncă. Aș vrea să-mi deschid o afacere. Afacere, zici? Dar, bine, aici, se culeg struguri. Aici nu se deschid afaceri. De muncă
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dimineață, la ora opt fix, să am grijă, să nu mă-ntârzii, că au să fie și alții, acolo, tot martori, zic, Împricinați. Ai să-i vezi. M-am dus. I-am văzut. Erau patru. Cu mine, cinci. Vine un polițai. Grăbit. Hai! Unde? După mine. Ne ducem. Intrăm Într-o chichineață de cămeruță, de, mai-mai să nu poți respira În voie, și-i așa de cald, șiafară, șinlăuntru!, și ne invită, pe câte unul din cele câteva scaune, provenite de la
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
voie, și-i așa de cald, șiafară, șinlăuntru!, și ne invită, pe câte unul din cele câteva scaune, provenite de la niște mașini scoase la casare. Luăm loc. Erau de față și cei care ne-au invitat să le apărăm cauza. Polițaiul mi se adresează: cum te cheamă? Îi spun. Ce știi, mă Întreabă. Că ăștia, pentru care ne târâm, noi, pe drum, sunt niște oameni răi. Ce sunt?, nu-i vine lui a crede. Niște oameni răi, repet. Și unde-ncep
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
să-i dea, cu gura, că te asurzeau. Nici nu-nțelegeam ce tot Îndrugă. Și țip și eu, de să-i acopăr: tăceți, să pot să spun pentru ce mă aflu aici. Nu vedeți că m-a Întrebat? La care, polițaiul, mă Întrebă, În plus: unde stai? La bloc. Nu ești vecin direct cu ei? Nu. Atunci, de unde știi, dumneata, ce-i Între ei? Știu, pentru că... Nici un pentru că. Nai de unde să știi. Hai. Gata! Nu te supăra, te rog, Însă, hai
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și mai apare unul din cinci. Vine lângă mine, ștergându-se cu batista, pe față și pe după ceafă. Ce le-ai spus? Nici cât le-ai spus mata. De ce? Că nu m-a lăsat. N-ar fi legal, a motivat polițaiul. Pentru că nu ești vecin direct cu ei. Bine. Ce să fac? Du-te lângă celălalt. Afară. Pe bancă. Și-i așteptați și pe ăștialalți. Și, iată, am venit. Între timp, iese și al treilea. Ei? Ca și cu voi. Da
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Mi-a trecut, pentru o vreme. Acum, treci tu la rând. Ce să mai trec, lasă, dacă ți-a trecut ție, gata, Înseamnă că mi-a trecut, ori că are să-mi treacă, de-aici Încolo, și mie. Bine, a conchis polițaiul, gata;e bine să nu vă mai certați, și să nu ne mai alertați, cu telefonul ăla, de urgențe, că am destule alte treburi, pe aici. Ne-am Înțeles? Ne-am, au răspuns, cei trei, Într-un glas, dar, TOT
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
umplut, până sus de tot, la acoperiș. Al doilea era la mai bine de jumătate, Încărcat, când, a poposit, la locul din care colaboratorul umplea, din nou, AROul, o mașină, ca oricare altă rablă, din care au coborât, Însă, doi polițai: Tu?, i s-a adresat, unul din ei, băiatului. Eu? Sunt colaboratorul lui nenea Ciocio. El pe unde e? Pe-aici, pe undeva. Să-l caut? Nu. Lasă. Cam cât mai e, până se umple, și-al doilea depozit? În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
dintâi, cum să le răspundă, Însă, după ce s-a gândit puțin, le-a răspuns, și el, tot, cu, pa! Apoi, a umplut mașina. Apoi, s-au dus acasă. Apoi, au continuat. Apoi, a sosit o seară, În care, cei doi polițai au venit la nenea Ciocio. Acasă. i-au găsit, pe toți trei: pe el, pe patron, adică, pe colaborator, și pe Zuca. Tu, i s-au adresat patronului, ne aduci acte pentru tot porumbul din pătule. Nu azi. Mâine. Nu
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
părere prea bună despre mine... <victor37>: încerc să nu te judec, nu am acest drept <victor37>: nu eram în situația ta <maya32>: tu ce ai fi făcut? <victor37>: aș fi făcut scandal în crisma. Aș fi țipat, urlat, pînă venea polițaiul <victor37>: unde-s mulți, se feresc să calce legea pe fata <victor37>: chiar dacă se cunoșteau cu tipul <maya32>: acum îmi dau seama de toate astea <maya32>: atunci mi-era teamă <maya32>: de el, de oameni, ca nu am cu ce
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]