601 matches
-
identificat cu toate cele ce ființează, se dilată în spațiu și timp pînă în preajma dumnezeieștilor obîrșii ale universului. Ieșit din sine prin extaz liric-spiritual, bardul se rostește prin mijlocirea textului cosmic, neezitînd a se raporta la scenariul Genezei: "Un poem polifonic./ Un poem scris cu ierburi și pietre, cu vrăbii și cărăbuși.../ Un poem la care cineva a scris în fiecare zi cîte un vers,/ pînă la cele șase care au făcut lumea.../ Pe care l-a scris în cuneiforme, de parcă
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]
-
a lumii cinematografice. Este, din punctul meu de vedere, și zona de vulnerabilitate a dicționarului, cu riscul de a crea un spațiu difuz, incontrolabil de asimilare, dar și partea sa „inefabilă”, pentru că recuperează ceva din forța iradiantă a acestei arte polifonice și relevă un lung și complicat comerț cu politicul și ideologia, fapt constitutiv pentru cinematografiile înregimentate ale statelor totalitare, România între 1948 și 1989 y compris. Cinematografistul poate fi și un funcționar de care depinde soarta membrilor breslei, dar și
Cinematografiștii români, o poveste pe litere by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2737_a_4062]
-
subtitlul cărții, o experiență a tălmăcirii în engleză că a doua viața, prin care scriitorul este uneori obligat chiar să-și schimbe, imperceptibil, numele, să-și trădeze vechea identitate, să devină o umbră, un "prezent trecut" al său însuși. Povestea polifonica a textelor venite dinspre Australia conține variate puncte de intersecție între imaginea spațiului bucureștean și acel "altundeva" al continentului de la sud. Aceste spații se ating uneori, dar niciodată nu se confundă. Bucureștiul memoriei recente a autoarei este sunetul clopotelor de
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
aici, departe de România, scurt, ca și când tocmai am venit! Simetria aproximativă a celor 30 de ani mi se pare de fapt nerelevantă, deoarece aceste zone care par atât de diferite și rupte una de alta, se află într-o corespondență „polifonică” și „armonică” în sufletul meu muzical. B.T.: Totuși, ai avut de învins distanța. Să considerăm discuția noastră o terapie prin anamneză pentru lupta inegală cu depărtarea. Cum se exprimă exilul pe portativ? V.D.: Întrebarea este foarte sugestivă. Cred că este
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
Irinel Anghel, Mihaela Vosganian, sau Diana Rotaru, Sabina Ulubeanu, Diana Gheorghiu, Elena Apostol etc). V.D.: Gender Studies sunt la mare modă. Încă... Acum se dezvoltă și alte tipuri de asemenea studii. Este o temă vastă, care trebuie tratată cu înțelegere polifonică.... B.T.: ... dar care reclamă și o lectură “intertextuală”, reglată de un fin contrapunct psihologic. Tot atât de împlinită ca și activitatea componistică este și munca ta la catedră. Și în acest caz, experiența acumulată este impresionantă, iar recunoașterea, pe măsură. Începutul se
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
există europeanul ca atare? Desigur, o viziune simplificatoare ar fi cea a americanului care spune "îmi petrec vacanța în Europa", ignorând diversitatea și particularitățile. Or, complexitatea și diversitatea Europei dă forța și unicitatea ei. Deocamdată ne aflăm în fața unei afirmări polifonice a Europei și nimeni nu poate paria că va exista vreodată o identitate europeană, așa cum este azi una portugheză, poloneză sau română. Construcția europeană - susține în altă parte Grete Tartler - este văzută ca un proiect al solidarității. Iar acest proiect
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
ancestrală, pură, neprihănită; Dan Voiculescu (Ça y est - Trois déchansons d'apres Tristan Tzara pentru cor a cappella) mizează pe un modalism de esență folclorică, primul și al treilea cântec, ambele de factură madrigalescă, preponderent omofonă, înrămând un cântec intens polifonic ce apelează la tehnica sprechgesang-ului; în sfârșit, Anatol Vieru (Déchansons XII, XIII, XIV pentru patru voci soliste) flirtează frugal cu varii scriituri vocale: onomatopee, imitații în stretto, blocuri acordice diatonice, antifonii, fiecare ca o punere în temă (ori ca un
Muzici pentru Tristan Tzara by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9340_a_10665]
-
din perioada Barocului, care aveau loc la lumina lumânărilor. Alexandru Tomescu a ajuns la o maturitate în domeniul artei interpretative: stăpânirea stilului, inteligența muzicală, eleganța frazei, conducerea vocilor în fugile lui Bach, în care vioara se transformă într-un instrument polifonic, pasiunea cu care cântă, mergând până la transfigurare, iată doar câteva din atributele unei interpretări care îl înscriu pe Alexandru Tomescu în galeria marilor interpreți. Alexandru Tomescu are acele calități indispensabile oricărui interpret dăruit muzicii: tenacitatea, profunzimea și modestia. Muzica lui
Stradivarius, la malul m?rii by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
Atena sau a urmări un documentar despre Atena sunt lucruri, omenește vorbind, comparabile. Care decurg, laolaltă, dintr-o imagine prealabilă, intens mitizată, asupra acestui polis elin. Dacă față de aceste considerații n-am nici o rezervă, în schimb în ceea ce privește paralelismul dintre romanul polifonic (așa cum l-a definit Bahtin) și marele oraș, am tendința să fiu sceptic. Cele două au destule în comun, e drept, începând cu aparența difuză și sfârșind cu structurarea coerentă. Dar, departe de a se opri aici, Caius Dobrescu vrea
Atlas de comparatistică urbană by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6966_a_8291]
-
pagini până în final, Cezar oferă cititorului, singur și "nesilit de nimeni", explicația propriei obsesii. Apoi, secvențele diaristice, necesare, semnificative pentru "desenul din covor", cu un rol bine conturat în desfășurarea largă a narațiunii (căci condiționează palierul factologic și accentuează caracterul polifonic) și care oferă avantajul unei varietăți a registrelor stilistice (eseistic sau poetico-oniric), sunt și ele, însă, mult prea dezvoltate. De unde ar fi trebuit să rămână, totuși, un filon secundar, în a doua parte a romanului, ele concurează serios nivelul principal
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
putem gestiona geografia și anxietățile colective? și, în fine, chenzina literară a Taniei Radu, care scrie cu entuziasm despre recentul roman Negru și Roșu, publicat de Ioan T. Morar: „Marea performanță a romanului Negru și Roșu este felul cum împletește polifonic teme spinoase, pline de capcanele prejudecății și ale blocajului mental, scoțându-le în acest fel de sub statutul de miză a cărții.(...) Ioan T. Morar își arată originalitatea în curioasa poziționare față de eroii lui: un fel de bună dispoziție greu de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
Pe vremea aceea, pe lângă reportaje, la Gazeta literară, scriam uneori și cronici de balet la spectacolele de la Operă. O slăbiciune a mea din junețe. Dirijoratul clasic, de pildă, ansamblurile orchestrale părându-mi-se divizii-divizii, executând impunătoare mișcări de paradă, asalturi polifonice devastatoare, sub comanda, sub bagheta unor adevărate căpetenii de oști, ca Wilhelm Furtwangler, Herbert von Karajan... Eram prieten cu Irinel Liciu, balerină de clasă mare, socotind-o ca pe o soră. De ea avea să se îndrăgostească subit, abia sosit
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
care circulă o mulțime de legende în familie.” Să reținem și aprecierea lui Ioan Stanomir, care comentează volumul pe coperta a IV-a: „În tot, ea (această carte, n.n.) marchează un moment în exegeza lui Caragiale și este proba maturității polifonice a unui istoric literar rafinat, stăpân pe vasta sa claviatură.” Politicieni de ieri În numărul dublu 5-6 din acest an al DACIEI LITERARE, care se vrea, așa cum este menționat pe copertă, o „revistă de reconstituiri culturale”, chiar putem citi câteva
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
personaje sunt proiecții ale propriei mele persoane. L-am citit pe Bahtin, care a scris o carte despre Dostoievski, un studiu despre poetica acestuia, care avansa ideea că toată scrierea este poezie; Bahtin nu recunoaște existența prozei, toată literatura fiind polifonică. Toate dezbaterile se derulează mereu asupra identificării autorului cu eroul, o persoană, purtând simpatia și identificarea, celelalte fiind considerate ca opozante. Atunci am înțeles că eu și criticii mei aveam o concepție foarte diferită despre artă: nu înțelesesem niciodată despre
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
persoană, purtând simpatia și identificarea, celelalte fiind considerate ca opozante. Atunci am înțeles că eu și criticii mei aveam o concepție foarte diferită despre artă: nu înțelesesem niciodată despre ce vorbeau, pentru ce mă blamau - era vorba de un roman polifonic. Cu această formulă a lui Bahtin am putut să mă caracterizez eu însămi cu o identificare difuză: identificându-mă atât cu binele cât și cu răul, cu negrul și cu albul. Nu există nici un personaj în cărțile mele care să
Birgitta Trotzig: „Mă identific atât cu binele, cât și cu răul, cu negrul, ca și cu albul“ () [Corola-journal/Journalistic/5421_a_6746]
-
forța muribundului.../ Ziua de ieri a fost învelită cu fusta unei femei” (O declarație smulsă cu forța muribundului...). Deși contrariat de „campionii” care fac apologia spiritului, Cristian Simionescu cade sub incidența acestuia, fie și prin ricoșeu, într-o creație complexă, polifonică, în care vedem unul din vîrfurile incontestabile ale poeziei românești de azi.
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
cu putință. De cealaltă parte există lumea majoritară a muzicilor „ușoare” (comerciale, experimentale), cele mai multe dintre ele, de tip entertainment care, chipurile, traduc pasiunile sufletului, emoțiile și sentimentele de-o clipă. O lume a monodiei acompaniate, ce refuză ostentativ complexele sintaxe polifonice, omofoniile rafinate ori eterofoniile hiper-elaborate. Ea se adresează publicului larg, un public opac la gândirea originală și deschis către plagiatul artistic, neținând cont de faptul că în muzică e vorba despre imaginație și inovație, nu despre imitația palidă ori despre
Bi-polaritatea by Liviu D?nceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
Muzica lui Ion Crișan se definește printr-o melodicitate în care elementul vocal are primordialitate. Substratul melodic este de esență folclorică și are mereu în vedere redarea, printr-un limbaj muzical adecvat, a specificului acțiunii. Orchestrația pune în evidență procedee polifonice, dar și armonioase, de factură mai modernă, având în același timp rolul de a crea atmosfera dramatică“, avea să spună Damian Ureche în urma audiției „Scrisorii“. Astăzi, Ion Crișan crede: „N-ar fi rău dacă la Opera Română s-ar pune
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
același stil - ultimul amintind de cântecele tradiționale rămase în colecțiile lui Béla Bartòk. The Story II este împărțită în trei secțiuni, să le numesc așa, 3 D: Dusk, Down, Dance. În același balans ritmic subtil, neântrerupt, variațiunile își păstrează cântul polifonic. Fără a operá comparații și evaluări inoportune în cazul unor mari muzicieni, aici între Keith Jarrett și Iancy Körössy, îmi exprim preferința pentru variațiunile neântrerupte ale pianistului român pentru că melodica și armoniile ies sensibil mai mult din zonele abstracte, sunt
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
serie de meditații pe claviatură poartă titlurile World, I Love You So și Music for Jesus. Ieșită din sfera jazz-ului, muzica lui Iancy Körössy pătrunde într-un univers pur romantic, aș spune exaltat. Melodia infinită de tip wagnerian, expusă polifonic, segmentată doar de părțile contrastante ca dinamică (unele, meditative, altele, cu imensă încărcătură emoțională), armoniile opulente, ritmul rubato ce nu ascunde, la audiția foarte atentă, pulsul interior, vibrant, care susține întreaga desfășurare muzicală-torent impresionează în cel mai înalt grad. Este
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
Iancy Körössy, reținute de înregistrări (multe, încă inedite) care merită să fie cunoscute. Caracteristicile muzicii lui Iancy Körössy 1. consistența substanței muzicale asigurată de imaginația melodică; trecerea melodiei prin mai multe stiluri de jazz și de cânt pianistic european; cântul polifonic, întrupat deseori prin lanțuri de acorduri - fapt ce dă naștere celuilalt palier al limbajului muzical: generozitatea armonică.Aceasta se raportează direct, odată cu enunțarea temei, la un anumit stil pianistic din istoria jazzului, evocă în mod clar ori discret concepții armonice
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
cronologică; firul istorisirii este rupt în permanență de inserția unor episoade care se desfășoară în viitor (mesajele transmise de At’n de pe Pământ), simultan cu transferul funcției narative de la narator la personaj, romanul căpătând în felul acesta structura unei narațiuni polifonice. În schimb, în „Odioasa crimă din Carpathia” (Editura Cartea Românească, 1995), scriitoarea abordează formula romanului „de mistere”, preluând elemente din recuzita istorisirilor detective, dar propunându-și, mai ales, să arunce o privire în culisele societății totalitare, dezvăluind fața ascunsă a
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
construiește în primul rând muzical emoțiile personajelor și, desigur, pe cele ale publicului. Voi explica în cele ce urmează mecanismele prin care absorbția auditoriului în vârtejul muzicii a fost în seara trecută completă, irevocabilă. La Wagner, timpul este circular și polifonic, pentru că povestea, deși pare lineară, conține permanent întoarceri în trecut și proiecții în viitor. Toți soliștii au redat aceste modulări temporale exemplar, fiecare sentiment a fost susținut de culoarea sa timbrală, iar aceasta deosebește o voce formidabilă de o interpretare
Seria Wagner by Sabina Ulubeanu () [Corola-journal/Journalistic/83499_a_84824]
-
în triunghi, o poveste mărturisită din trăiri feminine în exclusivitate, marcate de codul culturii și civilizației asiatice. M-am gîndit, mergînd spre teatru, că este foarte dificil de dramatizat această carte și că poate Liana Ceterchi va miza pe structura polifonică a scriiturii și pe dinamica în sine pe care o conține schimbarea perspectivei și a naratorului față de aceeași țintă: un bărbat și două femei, iubire, suferință, viață și moarte, singurătate. Yasushi Inoue folosește, la primul nivel narativ, un limbaj simplu
Pușca de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16359_a_17684]
-
puțin văzută a poeziei lui Gheorghe Pituț, relansând un model șaptezecist, un orfic și un orfevru, în dizarmonicul, narcisicul, milenaristul peisaj poetic actual. Ne-a surprins nu numai naturalețea cu care Gheorghe Pituț respectă sofisticata tehnică a sonetului, ci și polifonica, proteica, sculpturala lui muzicalitate. Ne aflăm în fața unui poet-cărturar, cu depline puteri asupra limbajului, fără complexe "în fața limbii gânditoare", țesând din concepte și metafore o nesfârșită partitură, o postmodernă glossă eminesciană ( cum bine scrie Romul Munteanu în a sa doctă
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]