457 matches
-
polisemia cuvântului a căuta; * paronimia petrolier petrolifer; omonimia cuvântului dată; polisemia cuvântului a prinde; * paronimia revizor regizor; omonimia cuvântului stat; polisemia cuvântului a descoperi; * paronimia astronomie gastronomie; omonimia cuvântului dar; polisemia cuvântului a acoperi; * paronimia petrolier petrolifer; omonimia cuvântului mai; polisemia cuvântului a atinge; * paronimia companie campanie; omonimia cuvântului ei; polisemia cuvântului a aprinde. Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor subliniate din textele de mai jos: (a) "Și Hänsel se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
polisemia cuvântului a prinde; * paronimia revizor regizor; omonimia cuvântului stat; polisemia cuvântului a descoperi; * paronimia astronomie gastronomie; omonimia cuvântului dar; polisemia cuvântului a acoperi; * paronimia petrolier petrolifer; omonimia cuvântului mai; polisemia cuvântului a atinge; * paronimia companie campanie; omonimia cuvântului ei; polisemia cuvântului a aprinde. Formulați enunțuri cu omonimele cuvintelor subliniate din textele de mai jos: (a) "Și Hänsel se grăbi s-o liniștească, spunându-i: Mai ai răbdare oleacă, până ce răsare luna, și atunci o să găsim noi drumul, n-avea grijă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în titluri), a unor creații de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a persoanei a treia în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. folosirea tuturor formelor subsumate categoriei gramaticale a persoanei în stilul publicistic și în cel beletristic scris (în cazul ultimului, se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dat un cuvânt care conține diftong, unul care conține vocale în hiat, un cuvânt derivat și unul format prin schimbarea valorii gramaticale. 3. Formulați un enunț cu omonimul cuvântului poartă din text. 4. Alcătuiți patru enunțuri în care să demonstrați polisemia verbului a ține. 5. Transcrieți din text un substantiv în cazul vocativ, o interjecție, un adverb relativ și un adjectiv pronominal posesiv. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: paie, tanti, -i, asta. 7. Alcătuiți două enunțuri în care cuvântul ce
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Grimm, Albă-ca-Zăpada) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte derivate și două cuvinte formate prin compunere. 2. Indicați din textul dat două cuvinte care conțin diftong și două cu vocale în hiat. 3. Alcătuiți patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a trece. 4. Menționați patru termeni din familia lexicală a cuvântului frumoasă. 5. Indicați valoarea morfologică și cazul cuvintelor: ei, cine, frumoasa (ești), crăiasă. 6. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: o minunăție, a păli, din perete, cine. 7. Transcrieți
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
care conțin diftong și unul cu vocale în hiat. 2. Alcătuiți două enunțuri cu omografele lumina și lumina, precizând valorile lor morfologice. 3. Indicați patru termeni din familia lexicală a cuvântului lumină. 4. Alcătuiți două enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a simți. 5. Transcrieți atributele adjectivale din textul dat și precizați părțile de vorbire în care acestea se concretizează. 6.Alcătuiți enunțuri cu paronimele: eminent iminent. 7. Precizați funcția sintactică a cuvintelor: ce, un strop, (în) ziua, adânc. 8
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
său, lui Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop, se întoarse, eu, așa. (f) Indicați din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o locuțiune și un substantiv colectiv. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului domni și patru enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a lua. (h) Formulați patru enunțuri în care adverbul relativ când să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de timp și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din text un subiect simplu, un subiect inclus, unul subînțeles, o propoziție subiectivă și un verb la diateza reflexivă. (g) Formulați un enunț cu omograful cuvântului urma, un enunț cu omofonul cuvântul cea și trei enunțuri în care să ilustrați polisemia verbului a ajunge. (h) Formulați patru enunțuri în care conjuncția să să introducă alte subordonate decât cea din text. (i) Transcrieți din text o propoziție subordonată circumstanțială de scop (finală) și realizați contragerea ei. (j) Precizați rolul semnelor de ortografie
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1978; Șerban & Evseev, 1978 etc. 74 Cf. Zugun, 2000, p. 252; Hristea, 1984, p. 7 etc. 75 Cf. Zugun, 2000, p. 273 ș.u. 76 Cf. Hristea, 1984, p. 24. 77 Pentru cauzele de ordin lingvistic, socio-cultural, logic etc. ale polisemiei, vezi Șerban & Evseev, 1978, pp. 152-153; Iordan & Robu, 1978, p. 256; Iordan, 1975, p. 314; Iordan, 1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de identitate culturală, este unul problematic. Reproșurile conceptuale și metodologice care i se aduc se referă, fie la faptul că termenul de identitate culturală este unul pleonastic, sau circular (Orchard, 2002) dată fiind definirea identității pornind de la cultură -, fie la polisemia și fluiditatea lui (Cuche, 2003: 123), sau la conceptualizarea inadecvată, ceea ce duce la utilizări adesea lipsite de rigoare. Ambiguitatea termenului derivă și din utilizarea lui sinonimă cu concepte cum ar fi identitate națională, identitate etnică. Dacă depășim aceste neajunsuri, trebuie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cuvînt. "Mi se întîmplă, totuși, să fiu mai puțin tranșant: nașterea îmi apare atunci ca o calamitate fără de care aș fi rămas neconsolat". (NN) Dacă Cioran este în așa măsură locuit de gustul paradoxului, e și pentru mobilitatea hermeneutică și polisemia pe care le comportă acesta, așezînd principiul contradicției în miezul său și făcînd să explodeze unitatea monolitică a logicii aristotelice. Fizica cuantică și transdisciplinaritatea au spart numeroase clișee relative la viziunea noastră asupra lumii, îndeosebi la statutul observatorului și al
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de subtilitățile și nuanțele calitative, îl fac să piardă din capacitatea de reprezentare nuanțată, de care avem nevoie în raportarea la o lume complexă și subtilă la rândul ei. Apărând din necesități științifice, limbajele artificiale au eliminat, în primul rând, polisemia cuvintelor din limbajul natural, dușmanul principal al unui limbaj de tip științific. Totuși, „faptul că secole la rând cunoașterea științifică a naturii și societății s-a desfășurat în acest limbaj (limbajul natural n.n.) dovedește că el are un potențial încât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sens mai larg, referința înseamnă și referentul sau extensiunea, sfera, semnificația în concepția lui Frege. În ceea ce privește sensul, luăm contact, în practica discursivă, cu o serie de probleme de receptare și comprehensiune, deoarece intervin o serie de fenomene cum ar fi: polisemia cuvintelor, distincția sens literar, denotativ - sens figurat, conotativ; iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Analiza semiotică a limbajului politic eminescian / 175 5.1. Sintaxa / 176 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) / 177 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) / 181 5.1.3. Sintagmatica semnelor verbale / 183 5.2. Semantica / 185 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate / 186 5.2.2. Semantică intensională/ semantică extensională / 194 5.2.3. Categorii semantice / 197 5.2.4. Dihotomii semantice fundamentale / 200 5.3. Pragmatica / 204 5.3.1. Mijloace de persuasiune / 208 5.3.2. Metamorfoze ale
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicării și al informaticii, în analiza mecanismelor semiozei și strategiilor discursive specifice publicisticii eminesciene. Astfel, analiza semiozei publicisticii eminesciene utilizează modelul hexadic situațional; analiza semiotică a limbajului politic eminescian are în vedere caracterizarea lui sintactică frastică și transfrastică, semantică semie, polisemie și ambiguitate, și pragmatică relația jurnalist-cititor. Abordarea contrastivă a limbajului politic publicistic, cultivat de presa celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, realizată cu mijloace specifice, ne arată că, tributar semantic și referențial epocii, discursul politic eminescian
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dimensiunea simbolică a vieții politice la expresia verbală, considerăm că limbajul verbal joacă un rol privilegiat atât prin potențialul său semnificativ, cât și prin capacitatea de a traduce informațiile vehiculate prin intermediul altor mijloace de comunicare, limitând astfel ambiguitatea generată de polisemia lor. În acest sens, demersul nostru vizează, într-o primă etapă, identificarea semnificațiilor termenului politică, pentru a distinge ulterior criteriile, atributele care conferă unui limbaj calitatea de a fi politic. Practică de a institui sau de a modifica o ordine
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care o întâlnim la nivelul semnelor. La polul opus, funcția autoreferențială sau poetică exprimă tendința discursului de a trimite la sine și nu la ceva exterior. Monosemia, prin maniera în care funcționează, pare a se corela cu referențialitatea discursului, în vreme ce polisemia, ambiguitatea semnificației globale și pluralitatea sensurilor se corelează cu autoreferențialitatea discursului 76. Prin raportare la cele două planuri, al sensului și al referențialității, putem caracteriza și clasifica manifestările discursive culturale. Astfel, limbajul științific se definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raportare la cele două planuri, al sensului și al referențialității, putem caracteriza și clasifica manifestările discursive culturale. Astfel, limbajul științific se definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce limbajul poetic, aflat la polul opus, se distinge prin cultivarea autoreferențialității și a polisemiei. Limbajul filosofic are un statut aparte: el nu se caracterizează prin monosemia riguroasă a limbajului științific, dar nici nu atinge polisemia discursului artistic; nu înregistrează gradul de referențialitate a limbajului științific, dar este superior celui definit de limbajul poetic, chiar dacă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
definește prin referențialitate și monosemie, în vreme ce limbajul poetic, aflat la polul opus, se distinge prin cultivarea autoreferențialității și a polisemiei. Limbajul filosofic are un statut aparte: el nu se caracterizează prin monosemia riguroasă a limbajului științific, dar nici nu atinge polisemia discursului artistic; nu înregistrează gradul de referențialitate a limbajului științific, dar este superior celui definit de limbajul poetic, chiar dacă această referențialitate vizează lumea în întregul ei. Autonomizarea unui limbaj politic cu identitate specifică se realizează la mijlocul secolului al XX-lea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai întâi un discurs al semnificării. Din această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
această perspectivă, limbajul filosofic dobândește caracterul unui metadiscurs care are ca obiect semnele altui discurs, iar trecerea de la experiența sacră, evocată de mit, la experiența profană, cotidiană, echivalează cu deplasarea accentului de pe o polisemie lărgită, neîngrădită, favorizând ambiguitatea, pe o polisemie reglată prin delimitări conceptuale. Autonomizarea limbajului filosofic în raport cu limbajul artistic are ca premisă reinterpretarea propriilor semnificații, a problemelor definitorii, aplecarea reflexivă asupra propriei naturi. Față de limbajul literar, caracterizat prin jocul neîngrădit al semnificațiilor, limbajul filosofic manifestă tendința de restrângere a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comunicării politice și a condițiilor concrete de generare. Aflat la incidența a trei discipline subsumate (sintaxă, semantică și pragmatică), demersul semiotic urmărește: descrierea parametrilor sintactici ai limbajului politic și a mecanismelor de realizare a coeziunii sintactice; analiza fenomenelor de semie/ polisemie, a dimensiunii intensionale, respectiv extensionale a semanticii acestui tip de limbaj; identificarea principalelor clase și relații semantice cultivate în comunicarea politică; investigarea formelor de manifestare a intenționalității și a modalităților de persuadare valorificate de emitentul politic; analiza efectelor pe care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
caracteristică comunicării specializate într-un domeniu de activitate, respectiv limbajelor tehnice și științifice, în vreme ce vocabularul politic înglobează ansamblul unităților lexicale utilizate în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în cadrul comunicării politice. Fenomenul lexicalizării termenilor politici/ terminologiei politice presupune pierderea, în grade diferite, a univocității semantice, în favoarea unei polisemii dezvoltate prin trecerea termenului politic în alte domenii de comunicare sau în limbajul comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comun. La polul opus, terminologizarea definește restrângerea polisemiei unui cuvânt, în perspectiva monosemantismului, prin utilizarea sa într-un domeniu de cunoaștere și de comunicare particular. Cuvintele care circumscriu lexicul politic reprezintă, în mare parte, elemente ale vocabularului comun, a căror polisemie include unul sau mai multe sensuri legate de referențialul politic, de obicei sensuri secundare, dezvoltate prin metaforizarea unor cuvinte comune sau proprii (antonomază). În zona denominației sau a referinței politice, sunt atrase unități lexicale care aparțin unor câmpuri semantice variate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]