448 matches
-
121. Notă dezgustat c? un club antisemit era instalat chiar �n fă? a Palatului Regal de la Bucure? ți. Era la curent ? i cu faptul c? mini? trii liberali �ncurajau mi? carea studen? easc? antisemit? prin donarea de fonduri b? ne? ti122. Politicianismul func? iona deci din plin. Treptat, tot mai mul? i studen? i intrau �n dezacord cu Iorga. Vremea Apostolului apusese. Mult prea multe scrisori care �i erau adresate purtau tristă men? ionare Fostul Apostol (�celui care era c�ndva un Apostol�)123. La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tr? o revenire politic?. �n mai 1924, partidul s? u a fuzionat cu Partidul Poporului al lui Argetoianu, consider�nd �n naivitatea să c? aceasta constituie un aranjament de durat?. Pentru Argetoianu, fuziunea această reprezenta un pas vremelnic �nainte pe e? ichierul politicianismului. Numele noului partid era Partidul Na? ionalist al Poporului, cu Iorga că pre? edinte, dar Argetoianu de? inea practic puterea 199. Mult mai promi?? toare ar fi putut fi negocierile pe care le? a purtat Iorga �n prim? vară lui 1923
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cetat niciodat? s???i exprime cu emfaz? recuno? țin? a fă?? de Pre? edintele Wilson pentru principiul autodetermin? rîi al acestuia, care f? cuse posibil? �nf? ptuirea Rom�niei Mari. �nainte de plecarea lui Iorga, �n cea mai bun? tradi? ie a politicianismului, Vintil? Br? tianu a �nceput s?? l �mproa? te cu noroi: �Cine pl? te? te c? l?toria lui Iorga? � Iorga a prezentat prompt o �not? de plat? � p�n? la ultimul b? nu?: cheltuielile erau suportate de americanii de origine
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
A scris apoi Scurt? istorie a micii Armenii (Paris, 1930). Cartea aceasta se baza pe memorandumul preg? țiț de Iorga pentru armeni �n timpul Conferin? ei de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga �n perioada aceasta ilustreaz? dezgustul s? u fă?? de politicianism ? i de Suprafanar men? inute �n via?? de un proces pseudodemocratic ? i de partidele democratice, a? a cum demonstreaz? el �n Din originile politicianismului rom�n (Bucure? ți, 1928). �n sf�r? it, asist? m la o trist? sl? bire a credin? ei lui Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
timpul Conferin? ei de Pace. Pamfletele politice scrise de Iorga �n perioada aceasta ilustreaz? dezgustul s? u fă?? de politicianism ? i de Suprafanar men? inute �n via?? de un proces pseudodemocratic ? i de partidele democratice, a? a cum demonstreaz? el �n Din originile politicianismului rom�n (Bucure? ți, 1928). �n sf�r? it, asist? m la o trist? sl? bire a credin? ei lui Iorga �n posibilitatea democra? iei de tip occidental de a rezolva problemele Rom�niei. De? i �? i va p? stră p�n? la urm? respectul fă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
n articol de credin?? �. Pentru mul? i membri ai guvernului de la Bucure? ți, prin? ul Carol era cel �nedrept?? it� (adic? de c? tre Camaril?) . Poporul rom�n era ultimul care află adev? rul. Oamenii erau profund promonarhi? ți ? i naivi: politicianismul secolului al XX-lea era de neconceput pentru ei; dorind din tot sufletul �ntoarcerea lui Carol, rom�nul din clasele sociale de mijloc se a? tepta la o salvare că? n pove? ți care s? repare relele guvern? rîi proaste
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai cur�nd o tradi? ie pe linia dictatului lui Proudhon: poporul rom�n reac? iona mai mult la realit?? ile puterii dec�ț la orice �contract social�. Carol ? i politicianismul au �n? eles acest lucru. Rezultatul a fost performan? a pseudoconstitu? ionalismului rom�nesc. Tineretul nu numai c? nu �n? elegea democra? ia, dar mul? i tineri, mai ales cei educa? i, identificau exercitarea acesteia cu regimul politic. Ignorat, tineretul s? a �ntors
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
avea un mare respect fă?? de Maniu, �n ciuda diferen? elor politice) au fost cele care �i vor asigura lui Iorga o �nmorm�ntare cre? tineasc? 21. �n 1934, Iorga a scris un pamflet despre Maniu, aplic�nd cele mai detestabile metode ale politicianismului. Pamfletul acesta nu se ridic? deloc deasupra celui scris de Cern? ianu despre Iorga. Pe parcursul a 45 de pagini, Iorga repeta tot ce spusese anterior despre Maniu, ? i nu numai at�ț. Regele Carol trebuie s? fi fost �nc�ntat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele ? i reconcilierile lui cu acestă reflect? regretabilă labilitate a personalit?? îi lui Iorga. Cultură Rom�niei era de sorginte bizantin? , ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate de idealuri, ci de convenien??. Dac? Iorga f? cea politic? , particip�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
condamn? m ideile Legiunii. M?car dac? to? i legionarii ar fi fost de talia lui Codreanu, a lui Mo? a sau a ardeleanului Ion Bănea! Codreanu nu avea nici un respect pentru democra? ie, egalitate sau pentru partidele politice, alegeri, politicianism sau �programe de partid�. Legiunea era antisemit? , dar Codreanu nu? i respingea pe evrei din motive rasiale. Ortodoxia excludea orice abordare rasist?. Antisemitismul lui Codreanu era �ns? patetic, purt�nd toate semnele antisemitismului f? r? rasismul lui Hitler. �n viziunea lor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o ț�n? r? evreic? italianc?. Voia s? o ajute, dar aceast? ț�n? r? evreic? italianc? , cu psihologia ? i spiritul ei occidental, s? a decis plin? de m�ndrie s? nu? i accepte oferta. �n atmosferă de isterie a toamnei lui 1937, politicianismul l? a f? cut pe Iorga s??? i pun? semn? tură la sf�r? ițul unor articole care n? ar fi trebuit s? fie scrise. �n a doua jum? țațe a anului 1937, �n timpul acestui �Curcubeu al Axei�, jurnalismul lui Iorga are
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
parte a sim? ului perspectivei ? i al propor? iei. Iorga nu reu? ea s? fac? distinc? ie �ntre ceea ce se află pe plan secundar ? i ceea ce era esen? ial. ?i? a permis s? fie dus de val, nefiind �n stare s? delimiteze politicianismul de onoare sau pur ? i simplu fă?? de moralitate, �ncerc�nd s? ? în? cont �n primul ? i �n ultimul r�nd de Rom�nia, Iorga a f? cut c�teva compromisuri nepl? cute. Proces �n cadrul c? ruia te po? i inevitabil compromite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
7 57 Cu sensul de �politichie�, �n care politică le aducea profituri celor care se angajau �n ea 58�Vezi lucr? rile lui E.�Lovinescu asupra Societ?? îi �Junimea� ? i cele ale ideologului mi? c?rîi, Constantin R? dulescu-Motru, Cultura rom�n? ? i Politicianismul (Bucure? ți, 1904), p.�156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribu? îi la studierea curentului, Bucure? ți, 1966, p.�43 60 R? dulescu-Motru, op. cît. , p.�144 61 Se poate vedea cum a ajuns acest �realism na? ionalist� propov? duit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
datat din 26 martie 1907. BARSR, Coresponden? a lui Nicolae Iorga (1907), vol.�63, Document 42. Scrisoarea de avertisment a profesorului Cuza (�Ai grij? , nu ie? i din cas? singur�) trimis? lui Iorga pe 17 martie 1907, prezint? detaliat �Teroarea politicianismului�. �n BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga,1907, vezi vol. 64-69 189 BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga,1907, vezi vol. 64-69 190 Ibidem, vol. 65, Document 115 ? i vol. 68, Document 89 191 Scrisoare c? tre N. Iorga, p. 623 192 O
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
În acest sens. Introducerea planificării strategice constituie, În continuare, un obiectiv nerealizat În Slovacia (Banca Mondială, 2006), aceeași situație fiind Întâlnită În Slovenia (Haåek, 2006), precum și În Polonia (Banca Mondială, 2006), care, În plus, se confruntă cu o revenire a politicianismului În administrația publică (Majcherkiewicz și Gadowska, 2005). Letonia, În ciuda progreselor Înregistrate În ceea ce privește planificarea politicilor publice, este preocupată În continuare de sistemul de stimulente și de calitatea resurselor umane pe care ar trebui să le implementeze acest sistem (Verheijen și Dobrolyubova
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și psihologia poporului Abordarea subiectului identității între granițele științelor sociale se face odată cu începutul secolului XX în lucrările lui Rădulescu-Motru și Drăghicescu. Motru publică în perioada antebelică două lucrări în care își manifestă interesul pentru specificitatea românilor: Cultura română și politicianismul, apărută în 1904, și Sufletul neamului nostru, apărută în 1910. Drăghicescu publică Din psihologia poporului român în 1907, cu care se înscrie pe linia etnopsihologiei 11. Lucrarea lui Drăghicescu reprezintă una din primele încercări de monografiere a "sufletului național". Formarea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
române, grecii veniră să desăvârșească opera de înjosire și de distrugere" (Drăghicescu, 1996:241). După rigorile clasificărilor utilizate în capitolul anterior, prin metodologie și prin conceptele utilizate "sufletul poporului", "sufletul românesc" -, Drăghicescu se înscrie în curentul esențialist. Cultura română și politicianismul este prima lucrare în care Rădulescu-Motru prezintă critic, în baza teoriei maioresciene a formelor fără fond, antiteza între sufletul poporului nostru și formele de organizare instituțională de model occidental "importate" în societatea românească 12 de generația pașoptistă 13. La fel
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și singulare ieșite din sufletul acesteia. Aceste bunuri sufletești la care face referire Motru sunt: credințele religioase, obiceiurile, instituțiile și valorile morale, operele de artă și adevărurile științei 18. Acțiunile întreprinse în baza ideilor de libertate politică și drepturi politice, politicianismul adică, reprezintă stavila pusă în calea dezvoltării firești a culturii române autonome și originale, a identității noastre. Efectele sale însă, consideră Motru, sunt regăsite în primul rând în plan civilizațional, pentru că "cultura română a rămas aceeași. Sub aparența sclipitoare a
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte scrieri, București, Editura Eminescu. Motru, Constantin Rădulescu (1996 [1942]), Etnicul românesc. Naționalismul, București, Editura Albatros. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1904]), "Cultura română și politicianismul", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1910]), " Sufletul neamului nostru", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Motru, Constantin Rădulescu (1998 [1939]), "Românismul. Catehismul unei noi spiritualități", în Scrieri Politice, București, Humanitas. Naisbitt, John (1989 [1982]), Megatendințe. Zece noi
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cu sublinierea „meritelor unei noi generații”, de care ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare, „trecerea” obstinată de liberali a momentului 1881 În contul „marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
, revistă apărută la Blaj, lunar, din ianuarie 1934 până în decembrie 1936. Se voia o replică locală la publicațiile dominate de clericalism și politicianism („Unirea” și „Unirea poporului”) și totodată încerca să răspundă cerințelor culturale ale zonei, lipsită de reviste literare și de cultură. Secretar de redacție este Nicolae Comșa, iar din colectivul redacțional fac parte scriitorul Pavel Dan, istoricii Ștefan Manciulea și Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285757_a_287086]
-
altfel, cu mândrie neascunsă articolul Juriștii în teatru menționează nume de prestigiu ale lumii literare care provin din breasla profesioniștilor dreptății, începând cu B. Delavrancea și încheind cu contemporanii Valjan, I. Peretz ș.a. și cu reușitele lor scenice. Revista satirizează politicianismul corupt și veros (parabola Mefisto) și pe câțiva dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
te uiți uimit, șocat, revoltat, amuzat etc. la "ceea ce se spune", fiind convins că acele spuse comportă o distanță față de evidența reală. Totuși o Românie curioasă; o Românie care se amuză; o Românie canonizată și stupefiată de propria insignifianță în raport cu politicianismul! Eristica este o pierdere de timp, pentru că, oricât te-ai strădui să demontezi afirmațiile impertinente, calomnioase, rău intenționate ale atacatorului, acesta va continua cu alte acuzații, alte calomnii și afirmații nefondate ca într-o cascadă de invective și spuse negative
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
la care ei nu au aderat și de la care nu s-au revendicat niciodată. Elementul lingvistic și o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tot prin acei "mari" filosofi și oameni de litere, instituirea unui subtil și pervers aparat de propagandă pentru diverse "cauze" de grup, interesate material. România se autodistruge prin vocile "elitelor". România de azi e rezultatul concret a 20 ani de politicianism intelectual și, totodată, e imaginea autentică a unor intelectuali-politicianiști. "Liberalismul" românesc (1990-prezent) e doar o suprafață înșelătoare de la ideea de libertate și de liberă exprimare. Avem de a face cu un parvenistism intelectual, economic și politic. Cel puțin am avut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]