414 matches
-
Franței. Când preoții veneau cu botezul la zi întâi cântau: Mântuiește, Doamne, norodul tău Și blagoslovește moștenirea lui, Biruință națiunii franceze Asupra celor protivnici, dăruiește ... Toate aceste fapte și împrejurări au contribuit ca evenimentul de la 11 martie să se producă. politicianismul Când am intrat în cercul camarazilor m-am mirat de pasiunea cu care făceau politică. Mai toți erau liberali sau, mai bine zis, roșii. Mai era și „Fracțiunea liberală și independentă“ din Moldova. Acest partid, format din profesorii Universității din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
după ce armata rusă a trecut - preocupă presa. Ziarele opoziției atacă guvernul fiindcă n-a izbutit să încheie un tratat de alianță cu Rusia. Aceiași adversari cari au combătut Convențiunea pentru trecerea rușilor prin țară, acum țin cellalt limbagiu. Veci nicul politicianism!... Conservatorii spun liberalilor: „Ați început maziniști și sfârșiți cazaci.“93 anul 1877 365 războiului, țarul Alexandru al II-lea îi transmitea prințului Carol, prin intermediul cancelarului Gorceakov că „nu dorește deloc cooperarea României peste Dunăre“, iar șeful guvernului rus ținea să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bucureștilor. Studiu introductiv 5 Notă asupra ediției (1987) 35 Notă asupra ediției (2013) 39 bucureștii de altădată O lămurire 45 În București 49 bucureștiul în 1871 59 Politica 59 Revoluția din Ploiești 66 Scrisoarea către Ambron 68 Curentul francofil 71 Politicianismul 71 Petiția de la Iași 74 Literatura 84 Cestiunea evreie 94 Finanțele 100 Teatrul 101 Târgul Moșilor 109 Tragerea la semn 110 Orașul 112 Tipuri bucureștene 153 Viața bucureșteană 156 Moravuri și farse 161 Ziariștii și scriitorii 166 Oamenii zilei 169
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
devenea din zi în zi mai grea. Popoarele tinere care le înconjurau, le asaltau ca valurile mării niște insule părăsite. Din România unde se aștepta ajutorul frățesc, nu venea nici o încurajare și nici un sprijin. Acest organism era bolnav, robit de politicianism. După un timp anumit ne-am lămurit unde și în ce constă răul precum și mijloacele de vindecare. De atunci ne-am legat pentru totdeauna în serviciul neamului. Mai târziu, în căutarea existenței, drumurile vieții noastre s-au despărțit, rămânând însă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
generația noastră, inteligent și bun. Mai târziu a făcut din Sâmbăta de Sus cea mai puternică garnizoană legionară din Făgăraș. Acesta a fost Ion Leonte Florea. Partide politice Pășind pe teren în mijlocul maselor populare, ne-am lovit în curând de politicianism. Partidul național-țărănesc, deși guverna de aproape doi ani, și dezamăgise pe toată lumea, nu-și pierduse însă aderența țărănimii. încercările liberalilor de a amăgi lumea pe la întruniri restrânse în localuri închise nu ispiteau decât pe fostele slugi ale prefecților liberali, deci
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
parte și nu se putea ușor resemna, văzându-se alunecâd de pe o poziție pe care a stat mai bine de o sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de o sută de ani. Curând s-a recules și a început să se apere cu cele mai disperate arme ale politicianismului și ale intrigii. Mișcarea Legionară, ieșită din ultima prigoană cu pierderi incalculabile, trebuia acum să fie antrenată în politicianism și măcinată în certuri inteme, iscate pe motive de tactică sau pe motive de șefie. După căderea Căpitanului era natural că Mișcarea, ca să continue lupta, trebuia să-și pună problema succesiunii lui și că un altul dintre legionari trebuia să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de neînchipuit. Cu toții vedeau inevitabilă venirea Gărzii de Fier la conducere și nu mai știau cum să se apere. N-a reușit ca să fie câștigată pentru scopurile egoiste ale lui Carol al II-lea, nici să fie împinsă în apele politicianismului. Acum nu-i mai interesa pe oamenii lui Carol al ll-lea nici rușii, cu atât mai puțin pretențiunile teritoriale ale Ungariei sau Bulgariei. Toate primejdiile din afară puteau să vină peste o săptămână sau două. Fiecăruia dintre vecini i se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
purtători ai duhului de renaștere națională să fie luptătorii tranșeelor. În România însă, generația care a făcut răsboiul nu s-a simțit atrasă de chemarea unui nou crez. Condițiile de trai de pe atunci, dimpreună cu viața de lux, petreceri și politicianism, au îndepărtat această lume dela preocupări cari depășiau momentul. în plus, o influență covârșitoare a mai exercitat asupra acestor oameni: elementul străin și înstrăinat, care domina în sufletul și sângele clasei noastre conducătoare. Aceasta este explicația, că lupta de apărare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
În acest sens. Introducerea planificării strategice constituie, În continuare, un obiectiv nerealizat În Slovacia (Banca Mondială, 2006), aceeași situație fiind Întâlnită În Slovenia (Haåek, 2006), precum și În Polonia (Banca Mondială, 2006), care, În plus, se confruntă cu o revenire a politicianismului În administrația publică (Majcherkiewicz și Gadowska, 2005). Letonia, În ciuda progreselor Înregistrate În ceea ce privește planificarea politicilor publice, este preocupată În continuare de sistemul de stimulente și de calitatea resurselor umane pe care ar trebui să le implementeze acest sistem (Verheijen și Dobrolyubova
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
materie de probitate critică, de filiație lovinesciană, impresionează puternic și chiar „sperie”. Până acum, criticul a vădit o onestitate intelectuală absolută: dacă a „greșit” în unele verdicte, a făcut-o în deplină sinceritate, și nu din spirit de coterie, din politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
flori, reușește să se impună grație calităților ei sufletești și să convingă familia iubitului ei să o accepte. Dialogurile sunt ceva mai substanțiale, cu replici istețe și acide, menite să satirizeze ignoranța, viețuirea superficială, ipocrizia vieții familiale, fumurile de castă, politicianismul. Poantele sunt decent amuzante, unele spirituale, iar scriitura, mai îngrijită și urmărind mai strâns intriga, asigură o lectură antrenantă. Atent construită, cu mult umor, cu o exprimare mai puțin caducă este și piesa Omul de zăpadă (1927), spectaculoasă prin răsturnările
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
, revistă culturală apărută la Bacău, lunar, din aprilie 1912 până în mai 1913. Director: Eugeniu Revent. Articolul-program, Către cititori, afirmă că revista va lupta pentru „naționalismul luminat”, împotriva „politicianismului corupt”. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugeniu Revent, Gh. Apostol, Ion Cosma, C. Ionescu-Olt, Aurel Mălin, iar la sectorul proză se pot întâlni numele lui M. Corbea și al Irinei G. Lecca. Revista publică poemele dramatice Dolores și Voichița de
CHEMAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286190_a_287519]
-
teoria formei fără fond, întrucât el nu a scris nicăieri despre forme fără fond. Dintre cei patru gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste asupra societății” nu lipsește explorarea originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei gândiri sociologice la marele poet. Tocmai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în dialog cu protestatarii sau pe ogoarele patriei pentru că ,,nici agricultura nu ne este indiferentă". Este absurd, cineva își bate joc cu bună știință de noi și de instituțiile care ne reprezintă. Este o combinație intolerabilă de populism, rea-voință și politicianism de cea mai joasă speță. În legătură cu Roșia Montană rămân, totuși, două întrebări. De ce nimeni nu a dat avizul de mediu până acum și de ce această exploatare a celui mai prețios metal, aurul, nu este făcută de o firmă de stat
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
dinamică a descoperirilor științifice pe care lumea obișnuită, omul comun nu o putea bănui. Atunci când discutăm despre țara noastră, din păcate, lucrurile se schimbă din nou. Universitatea nu este un spațiu care să fi scăpat de influența politicii și a politicianismului. Nu știm și nici nu vrem să știm ce este aceea o universitate și din această cauză aceste instituții au devenit centre ale întunericului și minciunii în loc să fie luminile spre care privește întreaga societate. Universitatea românească de azi este un
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
cetății cu un comandant de corabie -, trebuie să asigure solidaritatea tuturor celor care vor conducerea navei în ape mai propice și să asigure că toți doritorii de ape tulburi nu-și mai pot exercita acțiunea nocivă împotriva corabiei-cetăți. Alunecarea în politicianism ar fi un gest iresponsabil; oare generațiile actuale, spre deosebire de cele din alte epoci, vor oferi lumii și istoriei un spectacol de proastă calitate? Este nevoie imperioasă de prevalența inteligenței politice; azi avem nevoie mai mult decât oricând de oameni de
Metamorfoze by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11357_a_12682]
-
și antisemit, ci numai legionaroid. Realitatea aceasta incontestabilă nu-i face în nici un caz cinste lui Eliade, iar episodul poate ridica legitime semne de întrebare privind întreaga sa orientare ideologică". Și căutînd cauzele ei, le identifică excelent, punînd accent pe politicianismul demagogic dintre războaie. Dar, ne previne dl Virgil Nemoianu, privind spre anii treizeci "tinerii aceștia atît de inteligenți nu înțeleg nimic, dar absolut nimic din mecanismele socio-economice ale istoriei, incultura și naivitatea lor în materie de structuri real-istorice, este uluitoare
Solidaritate confraternă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16594_a_17919]
-
că avem de-a face cu o viziune critică ș...ț a societății românești de la finele secolului trecut (al XIX-lea? al XX-lea? - NM) și, prin extensie, a României și românismului ș...ț. În consecință [...], politica a devenit obligatoriu politicianism, trăirea - existență derizorie, ideologia - demagogie, democrația - falsă democrație, dragostea - amor (cu conotația depreciativă aferentă) (conotație care nu exista cînd scria Caragiale - NM), romantismul - romanțiozitate, psihologia - lipsa de psihologie ș...ț, devotamentul - slugărnicie, atașamentul - obediență...”. Și, aș adăuga, Caragiale, autorul de
Celălalt Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13128_a_14453]
-
o critică inclementă, indispensabilă selectării valorilor. Printre cei dintîi susținători ai necesității filtrului critic s-au numărat Mihail Kogălniceanu și Alecu Russo, programul Daciei literare (1840) prescriind critica operelor iar nu a autorilor. Dacă C. Rădulescu-Motru, în Cultura română și politicianismul, credea de cuviință a anunța că rolul zeflemelei care a nutrit plenar spiritul lui Caragiale, alcătuind doar o expresie a unor grupuri sociale ,,neadaptate", s-a încheiat, iar Ștefan Zeletin, în Burghezia românească, vedea în ,,criticim" o mișcare reacționară ce
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
este un cunoscut și longeviv săptămânal de satiră și investigație din România, fondat în octombrie 1991 Revista și-a propus să critice tot ceea ce considera a fi sancționabil la nivel național: guvernul, președintele țării, parlamentul, opoziția, intelectualii, minerii, liderii sindicali, politicianismul, diverse publicații, istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
fost singurul partid rămas interzis după Revoluția Română din 1989, legionarii au căutat diverse denumiri pentru mișcarea lor ultima fiind PPP: Partidul „Pentru Patrie”. PTT a apărut ca o reacție la continuitatea și consolidarea structurilor sistemului dinainte de 1989, dezvoltarea unui politicianism corupt și imoral, întemeietorii săi considerând că acestea puneau în pericol existența neamului românesc și a statului național unitar român, amenințînd România cu izolarea de lumea civilizată. În aceste condiții, vechii luptători au considerat că Rezistența Națională trebuie să continue
Partidul „Totul pentru Țară” () [Corola-website/Science/306728_a_308057]
-
de-a lungul anilor, redactor la "Adevărul", "Dimineața" și la "Cuvântul". De asemenea, a publicat articole și cronici dramatice în "Timpul", "Ecoul", "Rampa", "Dimineața" și "Adevărul". Dem Theodorescu vedea în jurnalistică o temută armă pentru asanarea răului social, pentru demascarea politicianismului venal, a demogagiei și a inechităților sociale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 2,52% din
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
în timpul vieții și cea postumă - "Revizuiri și adăugiri" - cât și exegeza despre scrierile sale. Este remarcată contribuția lui la dezvoltarea învățământului filosofic în România. Sunt studiate contribuțiile originale ale C. Rădulescu-Motru în analizele asupra conceptelor: personalismul energetic, vocația, psihologia etnică, politicianismul, etnicul românesc, formele fără fond, gregarismul și individualismul, tradiția. Este argumentată teza că doctrina personalismului energetic despre personalitate - cea mai înaltă formă de energie cosmică- se înscrie între sistemele filosofice universale. Este pusă în evidență dimensiunea interdisciplinară a exegezei lui
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
și directorul ziarului “Cuvântul Gorjului", observator obiectiv al sistemului politic și administrativ din România. “Sa avem curajul greșelilor noastră, spunea el, [...] superficialitatea, incompetența, incapacitatea, lipsa de conștiință s-au dovedit a prezida la toată activitatea tuturor ramurilor statului, otrăvite de politicianismul și de tovarășul inseparabil al acestuia, favoritismul”. În anul 1916, Gheorghe Tătărescu s-a căsătorit cu Aretia Piteșteanu, familie înrudită, la rându-i, cu neamuri boierești de viță veche din Țara Românească. Aretia era o femeie cu stare și binevăzută
Gheorghe Tătărescu () [Corola-website/Science/299971_a_301300]