401 matches
-
la Europa/ UE și implicarea în conflictul din Orientul Mijlociu (1950-2002). 852 Această schimbare de atitudine este evidentă dacă se are în vedere faptul că în anii '80 Comunitatea Europeană se implicase extrem de puțin în negocierile israeliano-palestiniene, fiind canalizata pe situația politico-economică a statelor din Estul Europei și pe Războiul Rece. Pentru mai multe detalii a se vedea Kenneth W. Stein, "American Mediation of the Palestinian-Israeli Conflict: A positive Assessment of the April 2002 Powell Mission", în Rivista Italiană Di Geopolitică, May
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
se referă la trei aspecte: în primul rând, această conceptualizare a tranziției nu a luat în considerare faptul că transformările sunt complexe și vizează atât economicul și politicul, cât și socialul și culturalul. De obicei se acordă atenție doar schimbărilor politico-economice, iar cele culturale mai ales rămân pe un plan secund. În al doilea rând, abordarea ignoră variabilitatea geografică a transformărilor și se concentrează pe Europa Centrală și de Est ca întreg, sau la nivel național, și mai puțin pe nivelul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
noi categorii sociale inexistente până acum patroni, mici întreprinzători, antreprenori agricoli, lucrători agricoli neremunerați, liber profesioniști, etc. Această diferențiere a claselor se face însă concomitent cu perpetuarea vechilor elite politice, care au acumulat capital în regimul anterior și devin elite politico-economice (Voicu, 2005). Structura de clasă actuală din România cuprinde clasa de sus cea mai bine conturată -, clasa de mijloc cea mai nouă, în formare -, clasa muncitoare, țărănimea și clasa de jos cea mai slab conturată datorită sărăciei generalizate. În rural
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încă o largă stare de spirit. Mulți, tot mai mulți, se comportă ca și cum nimic nu s-a petrecut în România și visează, utopic, o restitutio in între onformism și libertate integrum, o restaurare integrală a național-ceaușismului. Fără însă un program politico-economic de natură să impună un fapt foarte simplu, elementar, dar absolut concludent: că situația este într-adevăr reversibilă, că nomenclatura nu este eternă, că există o alternativă limpede, concretă cum se spune, de guvernare democratică la socialism, mitul situației ireversibile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
creație, sistemul publicistic și editorial etc. Dar toate, absolut toate, depind în modul cel mai strict de bugetul de stat. Este supremul șantaj și suprema pârghie de conducere culturală. O armă redutabilă, de o enormă eficacitate, de care dispune sistemul politico-economic socialist de Stat. Concurența întreprinderilor culturale particulare (posturi independente și de TV, edituri și trusturi de presă particulare etc.) este percepută ca o aberație inacceptabilă. Mai mult: un pericol mortal, atât pentru concepția dominantă, cât și pentru poziția purtătorilor de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
regimului. În sfârșit, trebuie amintită diferența dintre corporatismul "inclus" și cel "exclus" [cf. Stepan, 1978]. În primul caz, obiectivul guvernanților este cel de a menține un echilibru stat-societate (garantat de politici directe care să includă actori importanți în noua ordine politico-economică). În schimb, în al doilea caz, obiectivul constă în excluderea realizată prin mijloace de coerciție, demobilizare și restructurare a grupurilor mai importante [ibidem, 74]. În termeni instituționali este vorba, deci, de regimuri care au un considerabil grad de structurare și
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
universale și eterne", pluralitatea limbajelor și a alternativelor, fragmentările, preocuparea pentru nuanțări, diferențe și complexitatea culturilor și intereselor sunt resimțite drept caracteristici prin intermediul cărora postmodernismul "exercită o influență pozitivă". În schimb, respingerea unei metateorii explicative care să includă și procese politico-economice, delegitimarea oricărui tip de argumentare, lipsa oricărei posibilități de validare sau de justificare a acțiunilor care decurg din negarea principiilor universale, fondatoare se constituie în exemple de critici aduse fenomenului postmodern, care poate ajunge în punctul propriei distrugeri, al autonegării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
5-52 [articol reluat în Linda J. Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York, 1990, pp. 234-277, la care vom face și noi trimitere]. 45 Steven Connor, op. cit., p. 16. 46 David Harvey, care realizează un studiu valoros al relațiilor dintre condițiile politico-economice și transformările culturale, contextualizează apariția postmodernismului prin prisma contraculturilor izvorâte ca o reacție la pretențiile universale ale modernității și ale atitudinii sale elitiste, pe fundalul mișcărilor din 1968. Astfel, "deși nereușită, prin prisma obiectivelor proprii cel puțin, mișcarea din 1968
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
medie, citadină, românească, va putea asimila și cultiva efectiv ideea europeană. Ea este azi întreținută doar de rămășițele vechii aristocrații și burghezii intelectuale românești, câte s-au mai putut salva. Este un proces lung, de durată, iar în actualele condiții politico-economice, încă indecis. Căci formarea păturii mijlocii este esențial legată de încurajarea proprietății particulare și a întreprinderii private, de orientare capitalistă trebuie spus pe față a economiei românești. Ceea ce politica de esență colectivistă, etatistă, centralizată și de control a regimului actual
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rând, prea puțin de faptul că acest concept are tradiția sa efectivă, bine consolidată, în cultura română, de aproximativ trei secole. Ideea europeană nu este deci nici pe departe o descoperire și o influență recentă produsă de orientările și organizările politico-economice ale Europei occidentale de după al doilea război mondial. Ele consolidează, într-adevăr, dau prestigiu internațional, autoritate juridică și politică, dar nu ne introduc și nu pun în circulație, pentru prima dată la noi, acest concept generic Europa. Tratatul instituind comunitatea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
unde ne aflăm și noi? Disocierea este capitală, impusă de întreaga tradiție istorică, politică și culturală, extrem de diferențiată, a continentului. Accepția centrală, dominantă, care face încă autoritate, este că prin Europa se înțelege deocamdată doar Europa occidentală. Trecem peste instituțiile politico-economice europene realizate după al doilea război, în plină dezvoltare, consolidare și expansiune, pentru a ne limita doar la dimensiunea culturală și literară europeană. Încă de la începutul secolului, într-un articol celebru, F. BrunetiŁre (1900) înțelegea prin literatura europeană doar cele
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
vie, care devin un element esențial al peisajului agricol din Midi. Astfel, colonia phoceeană accelerează evoluția societăților indigene, favorizează un fenomen de protourbanizare și în același timp accentuează diferențele sociale în sînul grupurilor indigene. Această integrare, mai accentuată în structurile politico-economice ale lumii greco-latine, nu putea decît să faciliteze transformările datorate prezenței romane. DOCUMENT 1 Galia văzută de Cezar "Ansamblul pe care-l formează Galia se compune din trei părți: prima este locuită de belgi, a doua de aquitani, a treia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
state situate pe cele două continente (Sub auspiciile înțelegerii...: 1974; Dezvoltarea colaborării și solidarității...:1978; Solidaritate militantă: 1977; Sub semnul solidarității româno-burundeze: 1979; Sub semnul solidarității româno-libiene: 1979). Dar, cu siguranță, cel mai important stat cu care RSR avea relații politico-economice și care i-a influențat considerabil strategia ideologică în abordarea lumii a treia a fost China. Acest stat va cunoaște după 1976, anul morții lui Mao Tsedung, un profund proces de restructurare economică. "Socialismul de piață", cum a mai fost
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
celui de al treilea nivel de analiză în RI, acela al structurii internaționale. Însă, așa cum am menționat deja, perspectiva pe care o dezvolt în cadrul acestui studiu pornește de la nivelul al doilea de analiză teoretizat de Waltz, acela al structurii interne, politico-economice, a statelor. Asta din punctul de vedere al teoriilor pozitiviste, clasice, a RI, a căror carențe le-am detaliat la începutul capitolului. Leninismul romantic se pretează însă cel mai bine la o abordare inductivă, așa cum propune socio-constructivismul. Un alt cercetător
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru o cercetare în profunzime a leninismului romantic. În sfârșit, Robert Cox, politolog de inspirație gramsciană, propune la rândul său un model de interpretare a funcționării lumii contemporane, bazat, la fel, pe trei compartimente, dar, de această dată, sociale, nu politico-economice, așa cum am întâlnit la Wallerstein și Wolf. Primul nivel îi include pe cei care sunt integrați în economia globală. Acest strat începe cu managerii economiei globale în sectoarele public și privat și se termină cu muncitorii relativ privilegiați care servesc
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Având în vedere caracterul deosebit și volumul mare de muncă al organelor Ministerului Securității Statului este inadmisibilă folosirea de către Comitetele Regionale, Raionale și Orășenești de Partid a membrilor de partid, candidaților și utemiștilor, ofițeri de securitate și miliție, în cadrul campaniilor politico-economice legate de colectivizarea agriculturii, strângerea impozitelor, colectări ș.a.m.d. 8)Comitetul Central al P.M.R. interzice Comitetelor Regionale, Raionale și Orășenești de Partid și U.T.M. să dea ordine și directive organelor Ministerului Securității Statului pe linia activității lor profesionale
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
vedere caracterul deosebit și volumul mare de muncă al organelor Ministerului Afacerilor Interne este inadmisibilă folosirea de către comitetele regionale, raionale și orășenești ale partidului - a membrilor de partid, candidaților și U.T.M.-iștilor, cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul campaniilor politico-economice legate de colectivizarea agriculturii, strângerea impozitelor, colectări, ș.a.m.d. 13.Se interzice comitetelor regionale, raionale și orășenești ale partidului și U.T.M.-ului să dea directive și instrucțiuni organelor Ministerului Afacerilor Interne pe linia muncii pompierilor - privind intervențiile și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
parlament (Clerides Cipru, Boghat India ș.a.) și miniștri de externe (Gromâko U.R.S.S., W. Brandt R.F.G., Van der Brook Olanda, Rolando Cipru, Puya Ungaria ș.a.). 2. Informarea Centralei M.A.E. și prin aceasta, a conducerii statului român asupra situației politico-economice și sociale din statele acreditare și a poziției acestora față de România, precum și despre problemele de interes pentru ea, a constituit preocuparea esențială a diplomatului român. Activitatea s-a putut realiza, în mod prompt și calificat, prin cercul de relații și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Pactele internaționale referitoare la drepturile omului, adoptate în 1966); d) realizarea valorii, transpunerea în practica însăși a statelor, confirmarea și acceptarea valorii, de către state, inclusiv prin măsuri legislative de ordin intern 9. Dreptul internațional este generat de un anumit cadru politico-economic, ca și de conștiința juridică, trecerea de la nivelul structural (al relațiilor internaționale) la cel normativ realizându-se prin intermediul conștiinței. Dreptul, de altfel, reprezintă o reflectare specifică, prin intermediul conștiinței juridice, a structurii relaționale a societății, conștiința fiind o componentă importantă, de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obiceiurile care a apărut de-a lungul timpului și s-a dezvoltat Într-un stat modern. Cu toate că există un sâmbure de adevăr În această idee, În realitate, statul-națiune este mai mult o comunitate imaginară - o construcție artificială creată de elitele politico-economice pentru a Încuraja piețele de schimb naționale lărgite și a obține colonii În teritorii Îndepărtate. Asta nu Însemnă că nu există și excepții de la regulă. Desigur, unele dintre luptele etnice ale naționaliștilor În era postcomunistă În Europa Centrală și de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ieșirii din criză a țării sale este o bună cunoaștere a problemelor sociale ale țării, întemeind prestigioasa Ecole libre des sciences politiques, la care s-au adăugat ulterior Collège libre des sciences sociales și Ecole des hautes etudes sociales. Regenerarea politico-economică și spirituală a Franței care a urmat după 1871 se datorează, în mare măsură, pleiadei de oameni politici, economiști, publiciști, scriitori și diplomați care au fost, toți, profesori sau studenți ai acestor instituții. În același fel a procedat și Germania
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conjunctură. La mai bine de un deceniu de la prăbușirea comunismului, pe care noi tindem să îl considerăm cel mai important eveniment geopolitic al secolului, preocupările societăților occidentale dezvoltate rămân orientate prioritar spre cu totul alte perspective, după cum o dovedesc proiecțiile politico-economice ale viitorului (NIC, 2004). Efectul a fost faptul că tranziția postcomunistă a rămas văduvită de cea mai importantă dintre toate componentele sale - proiectul capitalismului postcomunist. Problema a fost transferată, pentru rezolvare practică, instituțiilor implicate în proces, de la FMI și BIRD
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politică și financiară internațională, iar ulterior prin însăși fixarea obiectivelor strategice ale tranziției, clasa politică românească este silită să acționeze tocmai împotriva celor în folosul cărora intenționa să guverneze - adică în favoarea uneia sau a alteia dintre grupările capitalului național. Loviturile politico-economice pe care capitalul occidental le dă, începând cu 1997, capitalului național se întind pe aproape un deceniu și nu s-au terminat nici acum. Iată o bună dovadă a rezistenței înverșunate pe care a opus-o, pe toate căile, capitalul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punct de sprijin al capitalului occidental a fost dependența de legitimarea externă a politicii românești. I-a ajutat aici lipsa de unitate a clasei politice românești în apărarea sistemului pe care tocmai îl construise. În competiția pentru legitimarea externă, taberele politico-economice românești s-au acuzat reciproc de corupție, compromițându-i legitimarea internă. Figura ideală pozitivă a „capitalistului politician” a fost înlocuită cu cea negativă a „baronului local”, iar „eroul pozitiv” a luat forma investitorului strategic occidental, instituționalizat. Presiunea externă pentru separarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specificul "nonconformist" al României, argumentul că SUA acordau "Clauza națiunii celei mai favorizate", ca răsplată a independenței României față de Moscova, nu a mai fost valabil. După evenimentele din decembrie 1989 și intrarea României într-un alt stadiu al evoluției sale politico-economice și sociale, pe baza schimbărilor profunde produse în întreg fostul lagăr comunist, se schimbă și natura relațiilor româno-americane care nu mai poate fi aceea de a le "trage rușilor un bobîrnac". Cartea domnilor Joseph F. Harrington și Bruce Courtney, acoperind
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]