438 matches
-
și cu siguranță nu ne vom opri aici", a spus Igaș. Acesta și-a exprimat convingerea că noul șef al Poliției Române, chestorul Liviu Popa, prezent și el la conferința de presă, va intensifica acțiunile pentru combaterea evaziunii fiscale. "Șeful Politiei, nou numit în această funcție, am convingerea că nu se va opri aici și rezultatele nu se vor lăsa așteptate", a afirmat Igaș. Șeful Poliției Române, chestorul Liviu Popa, a declarat, la rândul său, că în domeniul combaterii contrabandei de
Igaş: Trebuie să aducem cât mai mult din economia neagră spre economia albă () [Corola-journal/Journalistic/27603_a_28928]
-
cu aproape 10 ani, iar vedeta, pe atunci în vârstă de 22 de ani, lua bătaie frecvent de la acesta din urmă. De altfel, după una dintre "corecțiile" pe care le-a primit de la fostul iubit, Bianca a depus plângere la politie împotriva lui. La acel moment, Păun era eliberat condiționat și a amenințat-o pe Drăgușanu, aflată pe patul de spital, să-și retragă plângerea. Potrivit ziarelor locale din Târgu Jiu, Coco Păun și Bianca Drăgușanu au avut o relație cu
Cum a fost snopită în bătaie Bianca Drăgușanu de un interlop din Târgu Jiu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72089_a_73414]
-
ales cu o bătaie zdravănă Ea a fost pusa într-un taxi în Târgu Jiu și dusă la Petroșani unde s-a și internat în spital. Când părinții au văzut în ce stare este fiica lor, au decis sa anunțe Politia. Fata a spus cum a fost agresată de Coco Păun de mai multe ori", au scris cei de la Gazeta de Sud, în martie 2004. Ieri, ea a afirmat, în direct la Happy Hour, că a fost sechestrată, bătută si umilită
Cum a fost snopită în bătaie Bianca Drăgușanu de un interlop din Târgu Jiu by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72089_a_73414]
-
Advertising a creat pro bono spotul TV "Câinii", parte a campaniei "Traversați prin locurile marcate", informează un comunicat emis de agenție. Spotul, realizat în colaborare cu Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității și casa de producție Reload Film pentru Politia Rutieră Română, are drept obiectiv educarea publicului cu privire la regulile de circulație.
Câinii maidanezi, un exemplu privind siguranța pietonilor by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/65205_a_66530]
-
juca prea rece. Gestul patetic înlocuia emoția propriu-zisă. Smărăndache o numea maestră de balet. Făcea gesturi perfect gimnastice, bune de prins în reflectoare. Totuși interpretarea era originală, și când, înaltă, solemnă, puse sfeșnicele cu lumânările aprinse lângă cadavrul ministrului de politie, aplauzele răsunară violent. Un glumeț zise "bis", sala adoptă absurd această moțiune, și astfel "cadavrul" fu nevoit să mai stea culcat jos, spre a se repeta scena. Conform înțelegerii, Ioana părăsi teatrul îndată după căderea definitivă a cortinei și se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
țară, aceste birouri poștale au luat ființă, începând chiar din 1862. Ca urmare, la 21 octombrie 1863, a apărut regulamentul “Pentru serviciul vătășeilor sătesci”, care prevedea următoarele: “Vătășeii sătești sunt înființați pentru a face serviciul de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de pene aplicat la pălărie tricorn, la chipiu. veche monedă divizionară. titlu oficial al vizirilor și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
st.v.] și a secerat un număr de oameni [...]. De frica ei, s-au spărgăluit Bucureștii, ieșind afară cei mai mulți din boeri și neguțători și alte stări de oameni, cu familiile lor, și cu aceasta rărire a locuitorilor s-au folosit Politia [orașul] mult, neputând să facă boala atâtea jertfe câte au făcut la Iași și aiurea"93. Din pricina gravității situației, generalul Kiseleff a părăsit Iașii și s-a întors la București, unde a sosit la 6/18 iulie, trecând rapid la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lui Ioniță croitorul, tot în iulie, a Despinei armășoaiei, vecină, la 26 iulie/7 august, și a Elenei polcovniceasa a lui terzibașa, mahalagioaică, la 27 iulie/8 august, Andronescu precizează că "la 1831 iulie 30/12 august, s-au închis Politia București cu carantine de 15 zile, jur împrejur, cu păzitori militari, ca nimeni să nu intre de afară mai nainte de a face 15 zile lazaret. Să dea Dumnezeu să fie de ajutor". Ultimele decese consemnate de Grigore Andronescu sunt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din 9/21 septembrie să se precizeze că, până la 29 august/10 septembrie, în cadrul armatei otomane se înregistraseră 71 de cazuri de holeră. În sfârșit, în numărul din 13/25 septembrie se afirma: "De la București se scrie că... în astă Politie [oraș], urmasă [se numeraseră] câteva cazuri de holeră: însă, unde și unde, astfeliu că epidemia nu înfățoșa decât un caracter sporadic. Cea mai mare parte din acele cazuri s-au declarat între armiea turcească, pe lângă care apoi, mai toate au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
gâtul cu dragă inimă la vreo ocazie. 114 115 - Parcă cine nu-l cunoaște? Și asta așa era. Unii ziceau că dă cu cuțitul, că e manglitor, dar nimeni nu putea spune c-a auzit vreodată să fi trecut prin politii, să-l fi lovit pe careva... Se purta bine, îmbrăcat la opt sute și-un pol, ședea haina pe el ca-n galantar. Călcat, spălat, țigluit, avea pantofi cu scârț și baston. Primăvara își punea șal la gîț, ca muierile. Un
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
uitam la ei, vine un motan și începe să miorlăie. I-am tras și lui una. Pe urmă mi-a părut rău: ce avusesem eu cu sufletu ăla? A scris și la jurnal de noi. Doi ani ne-a căutat politia! Asta era înainte de război. Ce mai bătăi am mâncat ca să mărturisim, dar ne jurasem. Nu ne-au dovedit. Uuuu, parcă aud vaietul muierilor! Ridicam coada toporului și nu mă uitam. Na! Na! făceam... Pielea lui Paraschiv se încrețise. Privi cruciș
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cât nu-mi place mie sângele de om, da la el 245 a fost ceva de bunghit! Nu ne lăsau și-a trebuit să arunc eu cu cuțitul. Doi am pus jos. Dacă nu eram cu el, ciur ne făcea politia. - Iar se bărbierește Gheorghe, râse unul din fundul beciului. Se adunară împrejur. Erau hoți și hoți. Mai bătrâni și mai tineri, spilcuiți de nici nu-i bănuiai, cu haine bune pe ei, ca domnii, sau jerpeliți, manglitori de rând, care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
băiat bun, chit că bea apă dimineața! Stăpânul, de bucurie, i-a luat după el pe Grivita, la o cârciumă de-o știa. " La Bortoasa" era o veche grădină, spre șina Constantei, unde chefuiau șutii din Grant, feriți de ochii politiei. I se dusese vestea pentru vinurile ei și pentru grătarul pe care-l avea. Aici venea și lume mai scuturată, negustori și mahalagii din cartierele învecinate. Erau șifanteze, de cântau dezbrăcate pe o scenă mică și dărăpănată, să facă plăcerea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Paraschiv meseria? Mai că nu plângea Treanță. 281 - Ne-au ars cu cărbuni... -Ei? - Da, și ne-au bătut cu frânghia udă... Se făcea carnea ca la găini pe hoți, că pătimiseră fiecare și știau ce-i aia bătaie la politie. - Și cine mai era pe-acolo? - Lume bună, Stăpâne. Păi alde Gătitu, Arsene, Mula, Ilă-Plic, Vizante... - Și ce făceau? - Ce să facă? Ședeau la umbră și dădeau la pește... Starostele se gândea. Spuse cu amărăciune: - Ei, îi strânge câte unul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
strigat ăl bătrân, și s-au dus. În urmă, grecii vorbeau între ei: - Iote, bre, s-au liniștit... - Le-o fi ajuns câtă bătaie le-a dat... - Țe vorbește? făcea Iani. O să vie la noapte să ne taie, eu chem politia, bre... Hoții au colindat Mandravela și Oborul, au trecut și pe la casa Didinei. Curtea se acoperise de buruiană. Și-au adus aminte de Bozoncea și de ceata lor. Paraschiv tăcea crunt. Au închis poarta și-au plecat. - Ce-i cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
plural. „Epoca întemeierii orașului Iași, ca și a mai tuturor orașelor vechi din lume, se pierde în noaptea vremurilor. Nimeni și nimic nu ne poate spune cu siguranță când și prin ce împrejurare s-a fundat, întemeiat și mărit această politie; dacă ea a luat ființă prin porunca unui cârmuitor de gloate, sau prin trebuința de așezare a unor triburi pribege, dacă a răsărit din propășirea sau oploșirea unor indivizi, ori a unor familii răzlețite, la o răspântie de drum, la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale au competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de politie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate care deține informații sau documente cu privire la bunuri impozabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
vârstă de cel putin 21 ani, care îndeplinesc condițiile prevăzute în alin. 1, cu excepția celei referitoare la stagiul militar. Articolul 17 După încadrarea în funcție, gardienii publici vor urma un curs de specializare organizat de Corpul gardienilor publici, împreună cu inspectoratele politiilor județene, respectiv a municipiului București. Articolul 18 La încadrare, personalul corpurilor gardienilor publici va semna un angajament de serviciu. Îndepărtarea din serviciu sau părăsirea acestuia din vina angajatului, înainte de expirarea unei perioade de 3 ani, atrage după sine plata de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109144_a_110473]
-
de aviație. ... (2) Administratorii aerodromurilor transmit informații operative Centrului de coordonare - ROMATSA referitoare la derularea operațiunilor de salvare. ... Articolul 20 (1) Protecția zonei în care a avut loc un accident de aviație se face în mod operativ de către unitățile de politie și/sau de jandarmi în a căror zonă de responsabilitate s-a produs accidentul, care acționează ca unități de sprijin, în coordonarea comandantului acțiunii la fața locului. ... (2) Toate structurile profesioniste pentru situații de urgență, serviciile locale de ambulanță și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201087_a_202416]
-
4 [urmează să fie definită și completată după încheierea Acordului dintre AEDC și AE]) fac parte integrantă din acest acord. ... Articolul 2 Obiectivele programului 2.1. Începând cu punerea bazelor structurilor de la sfârșitul anului 2000, obiectivele programului sunt: ● garantarea unei Politii de Proximitate (PdP) susținute și a unei instruiri în domeniul analizei tranzacționale (AT) în toate instituțiile de instruire și educație ale Poliției; ● introducerea din punct de vedere practic a PdP în cel puțin 75% din orașele din toate județele României
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151375_a_152704]
-
însă numai pe 12 ani. În doi ani, începând cu ziua eliberării privilegiului, Mihail Kogălniceanu trebuia să pună în funcție fabrica. Privilegiul lăsa liber importul de postav. Fabrica, spune G. Apostoleanu, „a fost ridicată în anul 1854 [...] în apropiere de politia Neamțului, la poalele Carpaților și la împreunarea apelor Osana și Neamțul”. Din informații documentare sigure rezultă însă că ea a intrat în funcțiune parțial încă în anul 1853, când deja lucrau acolo patru stative. Ea a fost construită pe două
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a scos o copie de pe act. Însă, cu toată asigurarea pe care ne-o face că datele de pe act ni le dă "în exactă transcriere", Giurescu a greșit. Scriind în grabă, el a sărit tocmai peste coloana intitulată în act Politia sau satul unde s-au născut pruncul și de aceea, primul nedumerit a fost însuși Giurescu, care scrie în continuare: "Cum vedem, în aceste puține rînduri nu se spune locul nașterii lui"7, dar înclină a crede că e vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe care o permite natura acestora. Premisa teoretică a abordării noastre, care pilotează întreaga analiză, este că memoria națională românească este modelată de multiple ancadramente societale, principalele cadre ale memoriei naționele românești fiind: regimul politic, sau starea de fapt a politiei 6; gradul de organizare al educației publice elementare și gimnaziale; și cadrul ideologic al concepției despre națiune, naționalitate, naționalism. Statul național român reprezintă, în această schemă a lucrurilor, meta-cadrajul care subsumează toate celelalte cadre, întrucât memoria națională este intrinsec legată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
similare" (p. 9). Pe fondul destrămării tot mai evidente a societății feudale bazată pe ranguri și stări și prefacerea acesteia într-o societate clasială, un proces însoțit în paralel de înlocuirea monarhiilor absolutiste fundamentate pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]