4,353 matches
-
temperamentul flegmatic, descrie oameni care sînt neemotivi, activi, care «frămîntă În mintea lor» mai mult timp ceea ce se Întîmplă. Acești oameni dovedesc multă stabilitate În ceea ce fac, sînt tenaci În realizarea a ceea ce și-au propus, au sentimente durabile, sînt ponderați, nu exagerează, sînt mai greu influențați de emoții sau Întîmplări deosebite, respectă dispozițiile, legile, sînt disciplinați, corecți și cu civism profund, cu un dezvoltat simț al umorului și atrași de sistemele abstracte. Al șaselea, e temperamentul sangvinic, cu oameni neemotivi
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
115 date de sondaj). STD se calculează prin scăderea valorii medii a celor 58 de economii din valoare originară a economiei respective și prin împărțirea rezultatului obținut la deviația standard. Toate datele statistice au ponderea 1. Datele de sondaj sunt ponderate, pentru ca sondajul să constituie 1/3 din determinarea clasamentului global. Astfel, pentru anul 2010, fiecare criteriu de sondaj a avut ponderea de 0,55. Când nu sunt date disponibile pentru anumite economii, valorile lipsă sunt înlocuite cu valorile standardizate (STD
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
central Parlamentului European. Parlamentul European trebuia să dețină o veritabilă putere legislativă, fiind compus din două camere: Camera popoarelor, aleasă prin vot universal, și Senatul format din delegați ai parlamentelor naționale și nu de guverne. Repartizarea locurilor pe națiuni era ponderată în favoarea țărilor mici. La Adunare, Franța dispunea de 70 de locuri, Germania și Italia, fiecare câte 63 de locuri, Belgia și Olanda câte de 30 fiecare și Luxemburg cu 12 locuri, în total 268 deputați. Senatul număra 87 de locuri
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
puțin supranațional, din cauza importanței competențelor prevăzute. Organul decizional era Consiliul de miniștri naționali, însărcinați să stabilească politica C.E.A. Deciziile trebuiau luate în unanimitate privind problemele majore, în timp ce chestiunile minore erau decise cu o majoritate de două treimi din voturile ponderate în funcție de contribuțiile financiare și de personal din diferite țări membre. Organizarea forțelor europene de apărare trebuia să conțină organe centrale ale comisariatului, comandamente militare teritoriale și comandamente ale trupelor. Colegiul independent, numit Comisariat, era însărcinat, în principal, cu punerea în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
pot fi de asemenea ordonate în contextul identificării mai multor stări ale naturii, pe baza criteriului valorii monetare așteptate maxime. Acest criteriu evaluează pentru fiecare alternativă în parte o sumă a valorilor monetare asociate alternativelor în diferitele stări ale naturii, ponderate cu probabilitățile de realizare a evenimentelor. Dacă probabilitățile stărilor naturii pot fi estimate, atunci valoarea așteptată poate fi criteriul cel mai util de ordonare a mulțimii alternativelor. Mărimea valorii așteptate maxime nu constituie în realitate criteriul decizional agreat de decident
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
împreună, de către subiecți cu peste 10 puncte procentule față de nivelul real atins, iar primii doi candidați, cu peste 7 puncte față de cele înregistrate. Aceste diferențe nu pot fi datorate hazardului, mai cu seamă că datele din eșantionul anchetat au fost ponderate de așa natură încât să reproducă, după câteva variabile de bază, exact structura electoratului prezent la vot în primul tur. Vorbeam de o excepție în privința percepției publice a sondajelor postelectorale: într-o postură deosebită și privilegiată se găsește sondjul la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și „Politehnica”, și „Conservatorul”, cărora nu le putem acorda aceeași șansă de a intra în eșantion (ne-am putea pomeni că avem, la nivel național, jumătate din institutele alese cu profil artistic). Soluția este destul de simplă și constă în a pondera probabilitățile de a fi extrase, atașate grupurilor din eșantion, proporțional cu mărimea acestor grupuri. Fără a ne hazarda în generalizări pripite, îndrăznim totuși să spunem că eficacitatea practică a acestui tip de eșantionare prevalează asupra inconveniențelor teoretice, eșantioanele multistadiale fiind
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în raport cu familiacuopersoană, cea cu două trebuie să aibă șanse duble de a fi extrasă, cea cu trei, șanse tripleetc. Dar cum noi nu cunoaștem dinainte compoziția familiilor, e greu să aplicăm de la început acest procedeu. Mai curând este posibil să ponderăm răspunsurile la întrebările chestionarului, după mărimea familiei din care provine individul. În unele situații, se prescrie operatorului o altă modalitate de alegere a persoanelor, care să corecteze aproximativ distorsiunile introduse de o alegere aleatorie. De pildă, se întâlnesc anchete în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
egoismul. Reprimați insolența și tirania capitalului. Faceți experiențe asupra bălegarului și asupra ouălor. Brăzdați țara de căi ferate. Irigați câmpiile. Împăduriți munții. Fondați ferme-model. Fondați ateliere armonioase. Colonizați Algeria. Alăptați copiii. Instruiți tineretul. Ajutați bătrânii. Trimiteți la țară locuitorii orașelor. Ponderați profiturile tuturor industriilor. Împrumutați bani, și fără dobândă, celor care doresc. Eliberați Italia, Polonia și Ungaria. Creșteți și perfecționați calul de șa. Încurajați arta, formați-ne muzicieni și dansatoare. Interziceți comerțul și, în același timp, creați o marină comercială. Descoperiți
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ne este permis să avem îndoieli în această privință; căci, cu siguranță, niciodată publiciștii, după ce au salutat respectuos principiul proprietății, nu au invocat mai mult intervenția legii, nu pentru a impune respectul Proprietății, ci pentru a modifica, altera, transforma, echilibra, pondera și organiza proprietatea, creditul și munca. Or, acest lucru presupune faptul că se atribuie Legii, și prin urmare Legislatorului, o putere absolută asupra persoanelor și proprietăților. Putem să fim mâhniți de acest lucru, dar nu putem fi surprinși. De unde ne
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ar fi paralizat dintr-o dată inteligențele și brațele. Și de ce? Pentru că principiul proprietății, deja compromis, în esență, de către regimul protecționist, a resimțit noi zguduiri, consecințe ale celei dintâi; pentru că intervenția Legii în materie de industrie, și ca mijloc de a pondera valorile și de a echilibra avuțiile, intervenție a cărei primă manifestare a fost regimul protecționist, amenință să se manifeste sub mii de forme cunoscute sau necunoscute. Da, o zic cu glas tare, proprietarii funciari, cei care sunt considerați proprietari prin
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-a fost prima manifestare. Căci, ce cer astăzi clasele în nevoie? Ele nu cer altceva decât ceea ce au cerut și au obținut capitaliștii și proprietarii funciari. Ele cer intervenția legii pentru a pondera, echilibra, egaliza avuțiile. Ceea ce ei au făcut prin vamă, ele vor să facă prin alte instituții; însă principiul este tot același, a lua pe căi legislative unora pentru a da altora; și, desigur pentru că voi, proprietarii și capitaliștii, sunteți cei
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Billault, a crezut că trebuie să suțină la tribună Dreptul la muncă. Acest lucru nu era ușor în prezența mărturisirii care i-a scăpat domnului Proudhon 58. Domnul Billault înțelegea foarte bine că a face să intervină statul pentru a pondera averile și a nivela situațiile înseamnă a urca pe panta Comunismului; și ce a spus el pentru a determina Adunarea Națională să violeze proprietatea și principiul său? V-a spus pur și simplu că ceea ce vă cerea să faceți, făceați
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
interesată să garanteze proprietatea. Suntem de acord; doar că eu merg mai departe decât dumneavoastră, iar dacă prin societate înțelegeți guvernul, eu afirm că singura sa misiune, în ceea ce privește proprietatea, este de a o garanta, și că dacă încearcă să o pondereze, prin chiar acest fapt, în loc să o garanteze, el o violează. Acest lucru merită examinat. Când un anumit număr de oameni, care nu pot trăi fără muncă și fără proprietăți, cotizează împreună pentru a plăti solda unei forțe comune, ei au
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
la nevoie pentru a respinge atingerile îndreptate împotriva persoanelor, facultăților și bunurilor lor. Se concepe că acest drept individual, deoarece rezidă în toți cetățenii, poate îmbrăca forma colectivă și legitima forța comună. Și de ce statul nu are dreptul de a pondera proprietățile? Deoarece pentru a le pondera trebuie să le răpești unora și să îi gratifici pe alții. Or, niciunul din cei treizeci de milioane de francezi neavând dreptul de a lua, cu forța, sub pretextul de a se ajunge la
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
îndreptate împotriva persoanelor, facultăților și bunurilor lor. Se concepe că acest drept individual, deoarece rezidă în toți cetățenii, poate îmbrăca forma colectivă și legitima forța comună. Și de ce statul nu are dreptul de a pondera proprietățile? Deoarece pentru a le pondera trebuie să le răpești unora și să îi gratifici pe alții. Or, niciunul din cei treizeci de milioane de francezi neavând dreptul de a lua, cu forța, sub pretextul de a se ajunge la egalitate, nu văd cum forța comună
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
liber de produsele sale (ceea ce înseamnă Proprietate) pentru fiecare dintre noi doi, se întâmplă, spuneam, că acești funcționari au conceput o altă gândire și și-au dat o altă misiune. Le-a intrat în cap ideea că ei trebuie să pondereze munca mea și a minerului. În consecință, aceștia mi-au interzis să mă încălzesc cu combustibil belgian, și când mă duc la frontieră cu mobila mea pentru a primi huilă, aflu că acești funcționari împiedică huila să intre în țară
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
învestit cu drepturi ce-i sunt delegate de către alți oameni care, prin urmare, le posedă. Nu. El este un om superior umanității, căutându-și drepturile în el însuși, și printre drepturile sale el și-l arogă pe acela de a pondera profiturile, de a ține echilibrul între toate pozițiile și condițiile. Este foarte bine, îmi zic eu, în acest caz îl voi copleși cu reclamații și cereri, atât timp cât voi vedea un om mai bogat decât mine pe suprafața țării. Nu vă
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
protector și dreptul de proprietate? * Funcția guvernului este să garanteze fiecăruia exercițiul liber al facultăților sale și posibilitatea de a dispune liber de fructul muncii sale, adică de Proprietate, sau să ia de la unii pentru a da altora, astfel încât să pondereze profiturile, șansele și bunăstarea? Ah! domnule, dacă ajungeți la aceleași concluzii ca și mine; dacă, grație talentului, renumelui și influenței dumneavoastră, ați face să prevaleze aceste concluzii în opinia publică, cine poate calcula întinderea serviciului pe care l-ați face
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ea în beneficiul școlilor elementare. Totodată, trebuie să înțelegem, de o manieră mai precisă, că acestei ameliorări globale îi corespund performanțe diferențiate ale unor școli identice în ce privește populația și tipul de cartier în care sunt situate. Un "efect al școlii" ponderează mult impactul variabilelor sociale. În eșantionul nostru cel mai recent ca și în cele mai vechi -, existența acestui "efect al școlii" este demonstrată. Tabelul 36 va rezuma acest subiect și ansambul observațiilor noastre în școlile elementare despre inegalitatea în fața riscului
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
din alegerea lor de a aloca resursele. El exprimă rentabilitatea oferită de nevoile alternative și la care au renunțat alegând să investească în această societate. Costul capitalului este o noțiune compozită. El cuprinde costul fondurilor proprii și costul datoriilor financiare, ponderate de structura financiară a societății. În teorie, aceasta trebuie să fie evaluată plecând de la valoarea de piață a fondurilor proprii și de la datoria financiară, și nu plecând de la valoarea lor contabilă. Ele trebuie în mod egal să reflecte obiectivele de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
lui beta pot cunoaște variații semnificative și din acest motiv este important să fie comparat de exemplu cu valoarea medie a sectorului său de activitate. Dacă vorbim despre o societate diversificată, atunci este convenabil ca valoarea beta globală să fie ponderată prin valorile beta sectoriale, în funcție de cifra de afaceri. Nivelul lui beta pentru o acțiune cotată este influențată de mai mulți factori de risc, în special de sensibilitatea sectorului de activitate al societății respective, de conjunctura economică, de structura costului, de
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
aceste ipoteze, rezultatele obținute pentru indicatorii de creare de valoare sunt eronate. În tabelul următor vom determina costul mediu ponderat al capitalului, pentru a putea să calculăm în continuare indicatorii de creare de valoare. Având în vedere dependența costului mediu ponderat de costul mediu al capitalului, constatăm, cum era și normal să se întâmple, că tendința costului mediu ponderat al capitalului este aceeași cu a costului mediu al capitalului. Mai mult, în cazul SIF Banat-Crișana costul mediu al capitalului este egal
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
a politicilor macroeconomice prin stabilirea Sistemului Monetar European (SME). Punctul central al SME era mecanismul ratei de schimb (MRS), un regim menit să minimizeze fluctuațiile cursurilor de schimb bilaterale. Ca numitor comun al acestui sistem s-a utilizat un coș ponderat de monede din CEE și anume ECU (European Currency Unit). SME a dat rezultate mai bune decât șarpele în tunel, contribuind la promovarea stabilității cursului de schimb și la reducerea inflației, îndeosebi spre sfârșitul anilor 1980, când guvernele naționale au
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
informaționale bipartite. O rețea preferențială este rețeaua care are două tipuri de vârfuri reprezentând indivizi și obiecte preferate, cum ar fi cărți, filme etc., cu o latură conectând fiecare individ cu cărțile sau filmele preferate. Laturile acestor rețele preferențiale sunt ponderate în funcție de intensitatea acestor preferințe. Prin intermediul algoritmilor de filtrare colaborativă și a sistemelor de recomandare se pot determina liste de obiecte preferate de doi sau mai mulți indivizi în același timp. Astfel de rețele au multiple aplicații în comerțul electronic. 6
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]