564 matches
-
mare foii "Gazette de Roumanie", din care se va vedea la ce servă circularele menționate. Se știe fără îndoială că nu suntem amici ai evreilor. Avem atâtea de suferit din partea imigrațiunii lor sterile și ruinătoare, sunt atât de multe lipsele populațiunilor noastre rurale, atât de mare mizeria lor materială și decadența încît nu putem să fim prietenii cauzei principale a acestor rele, a imigrațiunii izraelite. Dar pe de altă parte relele, în loc de-a înceta, sporesc daca administrațiunea d-lui C.
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lipsește ținta, mijlocul mânuirii ambițiilor și intereselor nu face decât rău. [12 noiembrie 1881 ] ["ÎMPĂRATUL ALEXANDRU III... Împăratul Alexandru III, râvnind la epitetul de împărat al țăranilor și preocupîndu-se de starea rea la care forme de civilizație costisitoare au redus populațiunile agricole din Rusia, urmarea neapărată a acestei tendențe umane a suveranului s-a tradus în acte administrative îndreptate în contra evreilor. În adevăr una din cauzele esențiale ale căderii economice a țăranului de acolo este, ca și la noi, evreul, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
există imense întinderi de pământ cultivabil precum e Rusia preferă a vinde rachiu și a precupeți, adecă, a trăi din speculă mai bine decât din muncă. Fără 'ndoială că nu evreii singuri vor fi de vină la starea rea a populațiunilor rurale din Rusia, dar unul din factorii esențiali și vădiți ai acelei mizerii sunt ei. De acolo măsura, bună poate pentru Rusia, rea pentru noi, de-a espedia cârduri întregi în România cu paspoarte în regulă, de-a împinge pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
impută credem că e fabulă convenită. Daca cineva ar cerceta starea de lucruri din Anglia în evul mediu, ar vedea că și țăranul englez era leneș pe cât timp condițiile muncii erau nefavorabile; cu cât ele deveneau mai bune cu atât populațiunea se făcea mai harnică. Sperăm că, înainte de a se supune discuției proiectul de lege defectuos al guvernului, se va delega o anchetă parlamentară care să studieze la fața locului și în diferite puncte ale țării raporturile agricole. Numai cunoscând pe
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
soarta locuitorului țării. De când, prin era liberală, banul a devenit elementul determinant în chiar politica țării, de când el este măsura oamenilor și a lucrurilor, de atunci țăranul sărăcește și averea se urcă numai în orașe și chiar aci nu în populațiunea română, ci în cea străină. Nu se intervertesc factorii ecuațiunii sociale, ci devin cu totul alții, Avem a calcula astăzi cu factori cari înainte, în vechea noastră organizație, lipseau cu totul, avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
au avut nici timpul, nici liniștea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorască din studiul profund și conștiincios al trebuințelor noastre locale și care să fie potrivit cu puterile intelectuale și cu mijloacele de avuție ale populațiunilor noastre. Și de aceea până acum mai mult am copiat legi de organizare străină, căutând a le localiza pre alocurea. Și două neajunsuri însemnate au izvorât din această organizațiune prea complicată: de o parte multe legi nu se pot aplica
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
țară stăpânită de ei. O stare nemaipomenită, unică în Europa toată, esceptînd poate părți din Turcia. Poporul de la sate n-are literalmente ce mânca. Într-un sat de 500 de suflete nu se află o oca de lapte. Miile de populațiune orășenească ți-e de mirare de unde trăiesc. Dar mortalitatea acestor din urmă și este înspăimîntătoare. În acelaș timp, străini trăiți sub alte regimuri mai [puțin] omenoase și imigrați de sub ele se 'nmulțesc și sunt în punctul de-a intra în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
-ne mai cere să-i esplicăm în ce privire minte: în privirea originei ori a localității? Minte pur și simplu în amândouă privirile. Cerem iertare cititorilor noștri, dar față cu asemenea oameni nu ne rămâne alt ton de întrebuințat. SPORUL POPULAȚIUNII RURALE ÎN ANUL 1877 2270 [... ] {EminescuOpXII 501} [... ] [PE MALUL NOSTRU DUNĂREAN... "] 2264 Pe malul nostru dunărean nu vi se poate da nimic, pentru că totul e al vostru. Ori ați inventat poate cestiunea izraelită din nou, ca să puteți zice că, vi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
este locul să amintim spusele profetice ale marelui om care a fost Petre S. Aurelian (prim ministru În perioada 1896-1897) care la Începutul secolului XX când România se confrunta cu probleme demografice majore spunea „Pentru noi Românii În particular cestiunea populațiunii este o cestiune de existență și mărire națională. A favoriza prosperitatea economică și a neglija Înmulțirea populațiunii este ca și cum am lucra pentru o grădină până ce fructele au ajuns la maturitate rămânând ca alții, iar nu noi, să se folosească de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În perioada 1896-1897) care la Începutul secolului XX când România se confrunta cu probleme demografice majore spunea „Pentru noi Românii În particular cestiunea populațiunii este o cestiune de existență și mărire națională. A favoriza prosperitatea economică și a neglija Înmulțirea populațiunii este ca și cum am lucra pentru o grădină până ce fructele au ajuns la maturitate rămânând ca alții, iar nu noi, să se folosească de dânsele”. În aceste condiții este ușor de Înțeles cam care putea fi structura formațiunilor politice și implicit
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile.....” Prudența eminesciană este și mai evidentă când spune „nepotrivite vor fi fost pentru noi Înaintatele forme ale civilizațiunii pripite introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu Încetul cultura se va aclimatiza și din cosmopolită va deveni națională
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
introduse ca o plantă exotică pe pământul nostru, dar cu Încetul cultura se va aclimatiza și din cosmopolită va deveni națională” „Ar trebui În sfârșit mai spune Eminescu a se da un atac eroic cauzelor care produc degenerarea și diminuarea populațiunilor, ar trebui ca interesul general să nu ni se pară o utopie, o acțiune zadarnică sau o idee nerealizabilă” „Nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stării igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o utopie, o acțiune zadarnică sau o idee nerealizabilă” „Nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stării igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și Înțelept chibzuite care să ție seama de toate neajunsurile populațiunii” Bineînțeles că În aceste măsuri se regăsea și sănătatea. Ideile din citatele de mai sus, atât de actuale și astăzi, Eminescu le așternea pe hârtie În articolul „Formă și fond” publicat ca editorial la 11 decembrie 1888 În revista Fântâna
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
poporul sărăcește prin risipa de muncă cu totul disproporționată cu foloasele ce le poate culege din aceste inovațiuni. A fost dar natural ca În urma acestei extenuații de putere multe rele (boli n.n.) endemice și altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile” și Încheia “nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stării igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și Înțelept chibzuite care să ție seama de toate neajunsurile populațiunii”. Iată de ce este necesar ca cei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
altele de caracter epidemic să decimeze populațiunile” și Încheia “nu numai reforma legilor agrare e necesară pentru ridicarea stării igienice și materiale a cultivatorilor, ci o serie de măsuri bine și Înțelept chibzuite care să ție seama de toate neajunsurile populațiunii”. Iată de ce este necesar ca cei care vor să elaboreze o lege a sănătății să coboare la nivelul realităților românești, să elaboreze mai Întâi un studiu de impact urmat imediat de un studiu de fezabilitate, În care parametrii autohtoni să
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă.Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă.Ce mai conta falsul grosolan privitor la originea populației din provincie?! Viitorul provinciei nu se arăta deloc favorabil populației moldovenești. Pe de o parte, prin căsătoriile contractate Între fiice ale
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, Își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă. Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de Închipuit că
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei, cultivînd ideea că scopul urmărit era a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie, Înstrăinată Însă de marea națiune mamă. Falsul grosolan privitor la originea populației majoritare din provincie nu mai conta. E ușor de Închipuit că la aceste petreceri, ca și În instituțiile sociale limba de comunicare era rusa
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
din Sevillia spune că se numeau barbarisme cuvintele rezultate ale modurilor de vorbire ale ginților barbare, care nu știau să pronunțe cuvintele latine în toată integritatea lor. Ne dăm seama că de fapt autorii romani consideră ca limbi barbare idiomurile populațiunilor de rasă pelasgă din Africa, Hispania, Gallia, Germania de N., Reția, Dacia, Sarmația Meridională, Thracia, Macedonia, Moesia, Noricul, Vindelecia. Încă în textele lui Enniu (239-169 î.e.n.), limba natală a populațiilor din Peninsula Iberică era considerată o limbă romană coruptă - Hispania
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea era destul de răspîndită în epocă; o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
descendenți din vechi familii moldovenești, ca Feodor Feodorovici Carpinschi, „își făceau un merit din lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lupta pentru rusificarea cît mai grabnică și mai radicală a Basarabiei“, cultivînd ideea că scopul urmărit era „a asocia la viața obștească a națiunii ruse această populațiune de curînd emancipată de către glorioasa oaste a Rusiei pravoslavnice de sub jugul păgîn, - populațiune, deși slavă de obîrșie <footnote Ideea o susține și profesorul de rusă de la liceul unde învăța Vania, Șimanschi, care „mare slavofil, a încercat o dată chiar să dovedească că «moldovenii» sînt slavi românizați, datori deci să se întoarcă la matcă“ (2
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
64,4 12,7 87,3 24,4 75,6 Oltenia 29,5 70,5 5,6 94,4 17,8 82,2 Dobrogea 33,8 66,2 14,4 58,6 24,8 75,2 Sursa: Recensământul general al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]