4,442 matches
-
comentatori au preferat să admită că omul nu avea egal în arta manipulării, înscriindu-se, prin asta, în elita cinicilor și amoralilor. Cu toate că a fost detestat și invidiat, execrat și adulat, s-au găsit și voci care, între aceste țărmuri populate de furtuni, să-i constate unicitatea; dacă, într-adevăr, a fost sprijinit constant, de bătrânul Wilhelm I (care a murit la aproape 91 de ani), a fost găsit „de neînlocuit”. Așa s-a întâmplat în intervalul 1862-1890, când a condus
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
Noua conducere a este populată cu "țuțeri politici transferați direct de pe platourile Antenei 3”, consideră fostul ministru de Externe, , atrăgând atenția că românii se află ”doar la începutul unui dezmăț administrativ care ne va costa enorm și care se va etala nestingherit”, în cazul unei
Baconschi: Conducerea MAE, populată cu țuțeri politici () [Corola-journal/Journalistic/44656_a_45981]
-
mirat de numirea lui Dan Petre în funcția de secretar de stat la MAE, apreciind că ”implantarea acestei clientele fără merite divulgă penibila criză de resurse umane în sânul nereformatelor partide componente ale USL”. Cum să evaluezi noua conducere MAE, populată cu țuțeri politici transferați direct de pe platourile Antenei 3? Domnul secretar de stat , bunăoară, care lipsește de pe toate motoarele de căutare bibliografică, susținea mai demult, pe site-ul Universității București, că are titlul de doctor: aș fi curios să știu
Baconschi: Conducerea MAE, populată cu țuțeri politici () [Corola-journal/Journalistic/44656_a_45981]
-
a se folosi porturile dunărene a impulsionat schimbul de mărfuri cu străinătatea. Cea mai mare parte din operațiunile de export ale Moldovei, se făcea prin portul Galați. Odată cu dezvoltarea comerțului intern și extern, s-au construit șosele, care legau centrele populate cu porturile de la Dunăre. În Moldova, sub Mihail Sturdza(1834-1849), s-a construit prima șosea corespunzătoare circulației, care străbătea Țara în lungul ei, de la Mihăileni prin Botoșani - Iași - VasluiBârlad și Tecuci la Galați și s-au executat lucrări de amenajare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Pașcani aveau oficii poștale cu instalații telegrafice și telefonice mult înainte de anul 1900. Așezat la întretăierea unor importante drumuri comerciale, Fălticenii s-a dezvoltat de-a lungul anilor, atăt din punct de vedere economic, cât și urbanistic. Concomitent s-a populat destul de repede, ajungând la 9.685 de suflete, în anul 1899, iar după alipirea satelor vecine (Buciumeni, Tâmpești, Fălticenii Vechi și Oprișeni, în 1923, și Șoldănești în 1924) , la 11.146 de locuitori, în 1930. La Fălticeni, se practicau numeroase
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ci ea devine posibilă numai ca și prin această mișcare de interiorizare, caracteristică oricărui poet, dar care capătă dimensiuni tragice când acesta este dublat de un actor. Interioritatea cucerită îl umple pe Emil Botta de amărăciune. Însuși spațiul interior este populat de paiațe grotești pe care autorul, străin în țara lui, și cu atât mai puțin profet, încearcă să le repudieze. Există un moment derutant, aproape fatal în această experiență, pentru că nu mai înțelegem prea bine dacă asistăm la o dramă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
plumb (Cântând) Și intrăm în frig, În disperare Și intrăm în țarc Disperați, disperați... (Trifoiul văzut ca o fiară) Tendința limbajului de a deveni mască este evidentă. Poetul e un mim ciudat, care inventează ceea ce imită și, într-un teatru populat cu propriile măști, nu își mai găsește locul. Fantoșe grotești, ca în filmele lui Fellini (ori semănând cu clovnii lui Rouault), îl asediază și îl hărțuiesc din toate părțile. El este creatorul limitat de propria lui creație, pentru că aceasta are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lui Arthur Gordon Pym"38. Botta este un poet al stridențelor: la nivel verbal, ca și la nivel gestual. Cuvintele din diferite domenii (popular, argotic, livresc etc.) cunosc o electrizare lirică. Sintaxa se dezarticulează, ca reflex al dezarticulării paiațelor ce populează opera scriitorului. Avem de-a face cu un lirism obsesional, ale cărui diferite straturi transmit din aproape în aproape aceleași nuclee gestuale, aceleași spasme întunecate. De aici și până la manierism nu mai este decât un pas (pe care, din păcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sistematic cu o energie magică, dătătoare de... nonsens. Pentru că este vorba de magia scenei, hiperconștientă de iluzia în care se complace și pe care crede că doar o mimează, dar constată că nu o poate depăși. Absența este fundamental polisemantică, populată de viziuni. Prin implozia naturii (absență dusă la paroxism) se videază scena. Actorul lipsit de scenă (spațiu sacru!), ca și de recuzită, este un nonsens: Dar unde-i marea pe care o blestemau pescuitorii și uraganul nebun, îmbătat de victorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
umăr. Alții au rămas pentru vecie pe câmpurile de bătaie. Mulți au fost luați prizonieri în lagărele rusești, găsindu-și obștescul sfârșit. Puțini au fost cei care s-au mai întors acasă, căci unii au fost obligați să rămână să populeze satele măcinate de război în Siberia, în Taiga și în altele părți ale Imperiului Roșu. Noapte de coșmar Era primăvara lui 1945, noapte cu lună plină și cu câțiva nori, când în localitatea Glodenii-Gândului, pe la miezul nopții, au început să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Am cunoscut-o foarte bine pe doamna Cămăruț, o femeie blajina care îl iubea foarte mult. Își primea întotdeauna musafirii în mod deosebit, pregătea tot felul de delicatese. Amintiri frumoase am despre pictorița Viorica Bălan, am fost colege la Scoala populară de artă mulți ani, ea a predat pictură și eu sculptură. Cursurile durau trei ani și programa era asemănătoare cu cea de la facultate. Am organizat împreună numeroase expoziții ale elevilor. Viorica era instruită, știa italiană și franceză iar la cursurile
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de la Podul Înalt - ghips,relief (dim:2,25x0,80m) și Maternitate(dim:0,80x1,10m). Expoziție de artă plastică Expune lucrarea 1907 - relief, gips (dim: 2,50x0,80m). Iași, Muzeul Unirii Expoziție comemorativa Ștefan cel Mare. Se încadrează la Scoala populară de artă, din Iași că profesoară de sculptură, unde își desfășoară activitatea, împreună cu Viorica Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
cu proiectul de monument Dacii - ghips patinat (dim.1,20x1m). 1979 Iași, Sala Victoria Anuală 79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie Expune o lucrare în bronz, Sărbătoare Iași, Cupola Expoziție de artă plastică 1980 Își încheie activitatea de profesor la Scoala populară de artă din Iași. Lucrează la atelierul din strada Armeana. Iași, Sala Victoria Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Expune portretul Monica - ghips. 1981 Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arte decorative Iași, Muzeul de Artă Imaginea omului
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Am cunoscut-o foarte bine pe doamna Cămăruț, o femeie blajina care îl iubea foarte mult. Își primea întotdeauna musafirii în mod deosebit, pregătea tot felul de delicatese. Amintiri frumoase am despre pictorița Viorica Bălan, am fost colege la Scoala populară de artă mulți ani, ea a predat pictură și eu sculptură. Cursurile durau trei ani și programa era asemănătoare cu cea de la facultate. Am organizat împreună numeroase expoziții ale elevilor. Viorica era instruită, știa italiană și franceză iar la cursurile
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de la Podul Înalt - ghips,relief (dim:2,25x0,80m) și Maternitate(dim:0,80x1,10m). Expoziție de artă plastică Expune lucrarea 1907 - relief, gips (dim: 2,50x0,80m). Iași, Muzeul Unirii Expoziție comemorativa Ștefan cel Mare. Se încadrează la Scoala populară de artă, din Iași că profesoară de sculptură, unde își desfășoară activitatea, împreună cu Viorica Bălan. Organizează cu elevii școlii numeroase expoziții și tabere de vară. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 15 13
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
cu proiectul de monument Dacii - ghips patinat (dim.1,20x1m). 1979 Iași, Sala Victoria Anuală 79 - pictură, sculptură, grafică, tapiserie Expune o lucrare în bronz, Sărbătoare Iași, Cupola Expoziție de artă plastică 1980 Își încheie activitatea de profesor la Scoala populară de artă din Iași. Lucrează la atelierul din strada Armeana. Iași, Sala Victoria Anuală 1980 - Expoziție de artă plastică. Expune portretul Monica - ghips. 1981 Iași, Sala Victoria Expoziție de pictură, sculptură, grafică, arte decorative Iași, Muzeul de Artă Imaginea omului
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și adevărului. Sper ca cititorul să găsească în paginile acestei scrieri, dincolo de scenele de ficțiune imperios cerute de o scriitură literară, adevăruri ce trebuie să troneze într-o lume civilizată, și care se cer a fi mereu deasupra vicisitudinilor care populează vremea și vremurile în care trăim.
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3124]
-
des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
documentele scrise, de rezervorul etnic nesecat, care a fost provincia românească Transilvania. CAPITOLUL V CARACTERISTICI GEODEMOGRAFICE 5. 1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI Actuala cifră de 18189 locuitori atinsă în 2003, reprezintă rezultatul unui proces istoric îndelungat în urma căruia a fost populată regiunea, cu trăsături specifice întregului spațiu carpatic și subcarpatic al Munteniei, puternic influențată de cadrul economic și social s-a orientat pe linia unei evoluții generale permanent ascendente. Datele din sec. al XIX-lea de care dispunem (1835 și 1899
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
diferită de-a lungul diferitelor perioade istorice și până astăzi. aă Deplasările definitive Mișcările de populație care generau mari curenți transcarpatici în sec XVIII prin pasurile munților, au avut în regiunea văii Prahovei o amploare deosebită. Chiar orașul a fost populat în urma unei astfel de deplasări a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numărul jeturilor și tipurile de construcții care sunt echipate cu hidranți interioriă precum și debitul pentru instalații speciale (Qisă se adoptă conform STAS 1478-90. Notă: 1 - Valorile prezentate în acest tabel se aplică și în cazul cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zonă neconstruită; în acest caz SN(iă reprezintă numărul de locuitori pentru fiecare cartier. 2 - Debitul pentru incendiu exterior, Qie și numărul de incendii simultane, n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determină pe
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
aplică și în cazul cartierelor izolate, separate de centrul populat printr-o zonă neconstruită; în acest caz SN(iă reprezintă numărul de locuitori pentru fiecare cartier. 2 - Debitul pentru incendiu exterior, Qie și numărul de incendii simultane, n, pentru centrele populate cu peste un milion de locuitori se determină pe bază de studii speciale. 3 - Localizarea incendiilor simultane, în perimetrul luat în calcul la dimensionarea rețelelor de distribuție se face astfel încât un incendiu teoretic - să revină unei suprafețe locuite de cel
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
alt „personaj”, tocmai datorită modelului existent în mintea sa, pe al cărui contur pare să se muleze adesea ființa vie din fața lui? Poate că obișnuința de a trăi în imaginar îl face să proiecteze o altă Teodoră, pe un fundal populat de umbre „artistice”, din pictură sau literatură, înnobilând-o, înălțând-o, pentru a-și intensifica voluptatea căderii, în acest fel, „în robia farmecului ei”. De astădată a mers prea departe! A „fantazat” prea mult! Dacă i-ar povesti și ei
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și sânge, de doruri și vise ce i se aprind în ochi la fiecare revedere. Întâlnirile lor sunt ca niște sărbători, zile de petrecere abstrase din timpul concret al obligațiilor de serviciu, când amândoi se lasă duși în spațiul comun populat cu fantasmele simțurilor și cu gândurile ce ființează numai și numai pentru celălalt. P.H.L. relatează totul cu detașare, captivat, aproape înduioșat de „sublimul slăbiciunilor omenești”, cum caracterizează la un moment tot ce trăiește cuplul de personaje din paginile sale. La
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]