835 matches
-
Harvard Business Review, vol. 64, nr. 2, pp. 143-149. Porter, M.E. (1980), Competitive Strategy: Techniques for Analyzing Industries and Competitors, Free Press, New York, NY șed. rom.: Strategie concurențială. Manual de supraviețuire și creștere a firmelor în condițiile economiei de piațăț. Porter, M.E. (1985), Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance, Free Press, New York, NY. Stratégor (1988), Stratégie, structure, décision, identité, Inter Éditions, Paris. 5. Analiza lanțului valoriitc "5. Analiza lanțului valorii" 5.1.Contextul teoretic al analizei lanțului valoriitc "5.1
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
presupune realizarea unei comparații cu un concurent. În mod evident, analiza este bazată pe conceptul de lanț al valorii, adus în prim-planul teoriei managementului strategic în 1985 de cartea Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance a lui Michael Porter, devenită apoi bestseller. Ulterior, referirile la acest concept și la modelul asociat creat de Porter s-au înmulțit rapid, ca și studiile ce i-au fost dedicate. La momentul prezent majoritatea manualelor îi dedică un subcapitol cu referiri la modelul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de lanț al valorii, adus în prim-planul teoriei managementului strategic în 1985 de cartea Competitive Advantage: Creating and Sustaining Superior Performance a lui Michael Porter, devenită apoi bestseller. Ulterior, referirile la acest concept și la modelul asociat creat de Porter s-au înmulțit rapid, ca și studiile ce i-au fost dedicate. La momentul prezent majoritatea manualelor îi dedică un subcapitol cu referiri la modelul Porter și explicații actualizate de ultimele cercetări. Meritul lui Porter este că teoria dezvoltată de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
devenită apoi bestseller. Ulterior, referirile la acest concept și la modelul asociat creat de Porter s-au înmulțit rapid, ca și studiile ce i-au fost dedicate. La momentul prezent majoritatea manualelor îi dedică un subcapitol cu referiri la modelul Porter și explicații actualizate de ultimele cercetări. Meritul lui Porter este că teoria dezvoltată de el, pe care o asociază cu un model original, subliniază legătura dintre poziția concurențială a unei firme și modul în care aceasta creează produsul. Teoria își
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
la modelul asociat creat de Porter s-au înmulțit rapid, ca și studiile ce i-au fost dedicate. La momentul prezent majoritatea manualelor îi dedică un subcapitol cu referiri la modelul Porter și explicații actualizate de ultimele cercetări. Meritul lui Porter este că teoria dezvoltată de el, pe care o asociază cu un model original, subliniază legătura dintre poziția concurențială a unei firme și modul în care aceasta creează produsul. Teoria își are originile apropiate în idei similare, cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dintre poziția concurențială a unei firme și modul în care aceasta creează produsul. Teoria își are originile apropiate în idei similare, cum ar fi cea de sistem al afacerii (engl. business system), dezvoltată de alți autori sau consultanți citați de Porter (1985), dar și cea de sistem de costuri sau calculație a costurilor, fără a scăpa din vedere faptul că descompunerea în funcțiuni sau activități a procesului unei întreprinderi a fost relevată cu mult timp înainte de unul dintre părinții managementului, Henry
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în exterior sau a realiza chiar ea o anumită activitate. Unele manuale de management strategic (Allaire și Fîrșirotu, 1998) dezvoltă chiar o discuție specială dedicată costurilor și impactului lor asupra diferitelor opțiuni strategice, fără a o raporta la modelul lui Porter. În practică, descompunerea unui proces de producție a îmbrăcat o formă tangibilă, concretizată în atribuirea activităților ce concurau la realizarea unui produs unor entități organizaționale diferite, și o formă intangibilă, prin atribuirea unor elemente de cost activităților respective. Calculația costurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
model, lanțul de activități se descompune în următoarele elemente, care pot conține subactivitățile din figura 5.2: • tehnologia; • concepția produsului; • fabricația; • marketingul; • distribuția; • service-ul. Figura 5.2 Preluând în mod creator aceste preocupări și realizări existente în anii ’80, Porter le sistematizează într-un instrument de uz managerial pe care îl numește lanț al valorii. Denumirea subliniază faptul că procesul de producție este descompus într-un set de activități relevante din punctul de vedere al valorii create, valoare pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diferențierea. Valoarea creată este produsul dintre preț și cantitatea vândută, incluzând costul total al realizării produselor și profitul. În realizarea acestei construcții conceptuale se presupune că se dorește maximizarea valorii create. Conceptul diferă de cel de valoare adăugată, considerată de Porter neadecvată, pentru că diminuează interesul alegerii celor mai avantajoase combinații din punctul de vedere al costurilor de achiziție. Originalitatea modelului de descompunere a activităților generatoare de valoare constă în combinarea a două moduri de grupare a acestora: activități primare, care contribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
activităților de susținere trebuie adaptate procesului concret de analizat. De exemplu, activitatea de marketing poate fi bine diferențiată față de cea de vânzări. Acest fapt face să nu se mai recunoască în practică decât rareori imaginea propriu-zisă, originală, a modelului lui Porter. Ideea de „sandwich bidirecțional” rămâne utilă, ca și cea a unei descompuneri orientate spre managementul procesului. Pentru a avea eficacitate, Porter sugerează ca analiza să fie focalizată pe o unitate strategică de afaceri, pe o divizie sau pe o unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
vânzări. Acest fapt face să nu se mai recunoască în practică decât rareori imaginea propriu-zisă, originală, a modelului lui Porter. Ideea de „sandwich bidirecțional” rămâne utilă, ca și cea a unei descompuneri orientate spre managementul procesului. Pentru a avea eficacitate, Porter sugerează ca analiza să fie focalizată pe o unitate strategică de afaceri, pe o divizie sau pe o unitate organizațională ce generează un produs (serviciu) căruia i se asociază valoare. Se presupune a priori că scopul unei afaceri este de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
că există o corelație pozitivă între aceasta și avantajul concurențial. Din aceste elemente se deduce că între conținutul activităților cu aceleași etichete, dar aparținând unor produse concrete diferite, asemănarea este întâmplătoare. Activităților semnificative ce rezultă în urma descompunerii realizate cu modelul Porter sau cu un alt model li se atribuie o cotă procentuală din costurile înregistrate sau din valoarea activelor utilizate. În cazul costurilor, suma dintre procentele acestora și rata profitului reprezintă 100%. Dinamica comparată pentru costuri și active a acestor cote
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
tehnic familiarizat atât cu tehnicile de calculație a costurilor, cât mai ales cu descompunerea tehnică a procesului de producție. O operație de o complexitate similară este cea de repartizare a elementelor de capital tehnic pentru fiecare activitate identificată, după cum recomandă Porter. Rezultatele obținute au relevanță operațională dacă, în plus, se au în vedere și corecții de natură statistică. Cantitatea de resurse necesare unui astfel de proces de analiză face ca utilizarea sa să fie posibilă doar în cadrul marilor firme cu produse
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
valoare propriu, nu a tuturor acestora. Rezultă că prin acest tip de analiză trebuie detectate verigile care pot crea avantaje competiționale inimitabile și decisive, de natură să compenseze dezavantajele create de alte verigi. Legat de strategia pentru care se optează, Porter (1985), apoi și mulți alți autori, între care Thompson și Strickland (1995), opinează că o firmă adoptă comportamente diferite de abordare a lanțului valorii, în funcție de tipul de avantaj competițional pe care îl urmărește: cost redus sau diferențiere. În cazul în
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
diminuarea costurilor totale, firma va alege combinația de activități adecvată scopului, externalizând activitățile cu costuri dezavantajoase și îmbunătățind activitățile proprii focalizate pe economii. Conexiunea cu teoria costurilor de tranzacție este directă, chiar dacă pentru manageri e mai comodă o abordare tip Porter. În cazul în care avantajul competițional este asociat diferențierii și îmbunătățirea valorii implică creșterea venitului datorată unui preț superior acceptat de cumpărător, firma va accepta deliberat costuri superioare celor ale concurenților, pentru activitățile considerate responsabile de generarea atributelor percepute ca
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
O tratare mai detaliată pentru uz didactic o fac Ambrosini, Johnson și Scholes (1998) sau Hax și Majluf (1996). Sinteza analizei constă, de regulă, în specificarea acestor activități în caroiajul specific al reprezentării grafice a lanțului (cel mai adesea, forma Porter). Sunt rare exemplele didactice, între care se numără cele oferite chiar de Porter în cartea sa, care cuantifică costuri asociate produsului sau capitalul tehnic aferent, chiar dacă acestea sunt fictive. Motivele sunt cele care rezultă din observațiile anterioare privind dificultățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
1998) sau Hax și Majluf (1996). Sinteza analizei constă, de regulă, în specificarea acestor activități în caroiajul specific al reprezentării grafice a lanțului (cel mai adesea, forma Porter). Sunt rare exemplele didactice, între care se numără cele oferite chiar de Porter în cartea sa, care cuantifică costuri asociate produsului sau capitalul tehnic aferent, chiar dacă acestea sunt fictive. Motivele sunt cele care rezultă din observațiile anterioare privind dificultățile de aplicare pe teren a analizei. 5.1.3.Particularități de utilizare a analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
decisive cu lanțuri ale valorii ce aparțin altor organizații. 5.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei lanțului valoriitc "5.2. Ghid de acțiune pentru utilizarea analizei lanțului valorii" Având în vedere elementele discutate anterior prin raportare la modelul lui Porter, analiza lanțului valorii parcurge următoarele etape principale. 1. Descompunerea procesului în activități specifice generatoare de valoare: se descompune procesul firmei (organizației) în activități specifice produsului studiat, urmărindu-se identificarea celor generatoare de valoare. Identificarea se face cu ajutorul specialiștilor proprii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
procesului într-un set de activități specifice permite conturarea unei imagini care să ghideze realizarea unor economii. Acestea se vor face prin redimensionarea sau externalizarea activităților generatoare de costuri ce sunt sau dau impresia că sunt prea mari. Utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma Vitaminaxtc "Utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma Vitaminax" Firma Vitaminax operează în industria farmaceutică, aspirând, prin una dintre unitățile sale de afaceri, la poziția de lider pentru vitaminele de uz uman
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
imagini care să ghideze realizarea unor economii. Acestea se vor face prin redimensionarea sau externalizarea activităților generatoare de costuri ce sunt sau dau impresia că sunt prea mari. Utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma Vitaminaxtc "Utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma Vitaminax" Firma Vitaminax operează în industria farmaceutică, aspirând, prin una dintre unitățile sale de afaceri, la poziția de lider pentru vitaminele de uz uman. Deși deține a treia poziție pe piața națională, unde realizează
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
subcontractarea unor teme de cercetare. Se va apela la universități, respectiv la firmele specializate. În momentul în care se vor contura produse de succes, firma va prelua activitățile de omologare și marketizare a acestora. „Imaginile de sinteză” ale utilizării modelului Porter sunt reprezentate în figurile 5.4 și 5.5. Acestora li se pot adăuga imagini care să schematizeze o detaliere mai avansată a activităților generatoare de valoare. Comentarii privind utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma General Electrictc
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a acestora. „Imaginile de sinteză” ale utilizării modelului Porter sunt reprezentate în figurile 5.4 și 5.5. Acestora li se pot adăuga imagini care să schematizeze o detaliere mai avansată a activităților generatoare de valoare. Comentarii privind utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma General Electrictc "Comentarii privind utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma General Electric" Pentru că acest tip de analiză este deosebit de laborios și necesită un spațiu tipografic de zeci de pagini, chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
5.4 și 5.5. Acestora li se pot adăuga imagini care să schematizeze o detaliere mai avansată a activităților generatoare de valoare. Comentarii privind utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma General Electrictc "Comentarii privind utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii pentru firma General Electric" Pentru că acest tip de analiză este deosebit de laborios și necesită un spațiu tipografic de zeci de pagini, chiar și cărțile ce detaliază utilizarea acestui instrument sunt relativ succinte. Analiza lanțului valorii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mare firmă cunoscută este focalizată doar pe un număr de elemente semnificative. Acestea redau aproape în exclusivitate doar elemente calitative. Pentru argumentarea afirmațiilor, este comentat modul în care Hax și Majluf (1996), într-o lucrare zisă „practică”, exemplifică utilizarea modelului Porter al analizei lanțului valorii în cazul firmei General Electric, ce numără mai multe zeci de mii de angajați implicați în mai multe zeci de afaceri principale. Analiza este focalizată pe sursele unei strategii de diferențiere susținute de firmă la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
exemplu, autoturisme - utilizând sandwich-ul de costuri. Folosiți datele existente în literatura de specialitate. Încercați să faceți același tip de comparație privind două IMM-uri, dar bazându-vă pe observații directe. 3. Realizați descompunerea procesului de producere a vinului, utilizând modelul Porter. 4. Care sunt activitățile critice în realizarea unui ziar cotidian? Dar a unuia săptămânal? Cum explicați eventualele diferențe? 5. Identificați câteva elemente de cost asociate diferitelor activități descompuse după sistemul indicat, pentru o firmă cunoscută care: • distribuie carburanți; • realizează și
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]