830 matches
-
ARTĂ „Dacă te sperii și abandonezi lupta, ești un Învins, Dacă perseverezi și nu reușești, cel puțin ai gustat deliciile luptei și te-ai pregătit pentru următoarea bătălie. Dacă ai Învins, atunci ai o mare satisfacție a strădaniei Îndeplinite.” - G. Porter Cariera este o succesiune de activități și poziții profesionale pe care o persoană le atinge, ca și atitudinile, cunoștințele și comportamentele sociale, care se dezvoltă de-a lungul timpului. Cariera presupune interacțiunea Între factorii organizaționali și individuali. Percepția postului, ca
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
care era situația drepturilor omului în România, cu referiri la libertatea de emigrare, la drepturile religioase, politice și etnice, precum și la accesul la biblii și restaurarea lăcașurilor de cult2431. La Cameră, congresmenii Konnyu și Lantos, reprezentanți ai Californiei și John Porter, din Illinois, au înaintat, de asemenea, o moțiune, pe data de 27 septembrie. Aceasta prevedea suspendarea Clauzei României pînă cînd Bucureștiul va fi recunoscut și apărat drepturile fundamentale ale omului 2432. Cei ce susțineau Clauza pentru România nu erau siguri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Caroline, and Henry, Jacques, Non-Tariff Trade Barriers as a Problem in International Development: A Study in Two Parts. n.p., The Canadian Economic Policy Committee, 1972 Pethybridge, Roger (ed.), The Development of the Communist Bloc, Heath and Company, Boston, DC, 1965 Porter, Ivor, Operation Autonomous: With S.O.E in Wartime Romania, Chatto and Windus, London, 1989 President Nicolae Ceaușescu's State Visit to the U.S.A., April 12-17, 1978, Meridiane, București, 1978 Public Papers of the Presidents of the United States
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Iuliana Geran, 515 Piquet Howard, 43; 579 Pînzaru, Petre, 40 Podhoretz, Norman, 448 Pohne, Marcel, 127 Pollack, M., 419; 453; 567 Pompidou, Georges, 288 Popescu, Avril, 9; 16; 127; 394 Popișteanu, Cristian, 40 Popper, Jacob, 430 Porajan, D., 398, 569 Porter, Ivor, 33, 574 Porter, John, 523 Pregelj, V.N., 210; 319; 320; 324; 297; 419; 442; 444; 486; 493; 496; 579 Preoteasa, Paula, 470 Pressler, Larry, 507; 511; 517; 546 Price, Melvin, 447; 571 Pungan, Vasile, 354; 484; 489 Puia, I.
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Howard, 43; 579 Pînzaru, Petre, 40 Podhoretz, Norman, 448 Pohne, Marcel, 127 Pollack, M., 419; 453; 567 Pompidou, Georges, 288 Popescu, Avril, 9; 16; 127; 394 Popișteanu, Cristian, 40 Popper, Jacob, 430 Porajan, D., 398, 569 Porter, Ivor, 33, 574 Porter, John, 523 Pregelj, V.N., 210; 319; 320; 324; 297; 419; 442; 444; 486; 493; 496; 579 Preoteasa, Paula, 470 Pressler, Larry, 507; 511; 517; 546 Price, Melvin, 447; 571 Pungan, Vasile, 354; 484; 489 Puia, I., 14 Quinlan, Paul, 18
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Fischer-Galați, The New Romania: From People's Democracy to Socialist Republic, The MIT Press Cambridge, MA, 1967, pp. 19-20. Pentru informații suplimentare despre rolul Americii în capitularea României, vezi Operation Autonomous: with S.O.E. în Wartime Romania, de Ivor Porter, Chatto and Windus, Londra, 1989. 146Document politic, Treatment of enemy and liberated states, Part C, The satellite states: Hungary, Rumania and Bulgaria, July 5 1944, p. 1, 3-4, dosarul 2, cutia 4, documentele Harry Howard, Biblioteca HST. 147Reprezentantul american era
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în raport cu realitatea desemnată, îi atribuie o motivație socială. Aceasta permite, printre altele, fiecărei limbi de a avea raportări diferite la realitate și de a structura diferit conținutul elementelor ei. Astfel, de exemplu, în unele situații, românescul a duce și francezul porter pot fi echivalate, însă porter se folosește numai cu obiecte ce pot însoți o mișcare, adică numai cu lucruri, nu și cu persoane, în vreme ce a duce din română se poate aplica și la lucruri și la ființe. Această particularizare a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o motivație socială. Aceasta permite, printre altele, fiecărei limbi de a avea raportări diferite la realitate și de a structura diferit conținutul elementelor ei. Astfel, de exemplu, în unele situații, românescul a duce și francezul porter pot fi echivalate, însă porter se folosește numai cu obiecte ce pot însoți o mișcare, adică numai cu lucruri, nu și cu persoane, în vreme ce a duce din română se poate aplica și la lucruri și la ființe. Această particularizare a posibilităților de desemnare este semnificația
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
o modalitate eficientă de optimizare a producției și consumului, iar acest raționament poate fi considerat drept punct de pornire în orice polemică privitoare la importanța comerțului exterior pentru creșterea economică. O perspectivă nouă în cercetare este introdusă de Michael E. Porter prin intermediul lucrării sale "The Competitive Advantage of Nations", autorul explicând specializarea internațională în funcție de avantajele comparative naturale sau create prin exploatarea imperfecțiunilor pieței cu scopul de a încerca să prezinte starea optimă care poate satisface atât interesele particulare cât și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și calitate) în diferite sectoare"2, realizând astfel o mutație a problematicii cercetării din sfera macroeconomică spre laturile mezo și microeconomice. 1 A. Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Ed. Universitas, Chișinău, 1992, pp. 305-306 2 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 18 În funcție de realitățile economico-sociale specifice fiecărei perioade teoriile despre comerțul exterior și importanța lui în cadrul procesului de creștere economică au cunoscut o evoluție sinuoasă, în ultimele decenii manifestându
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
repere teoretice" sunt prezentate concepțiile clasică și neoclasică despre comerț și dezvoltare, principalele teorii alternative (tehnologică, a economiilor de scară, a produselor diferențiate, a comerțului intra-industrial), un accent deosebit fiind acordat teoriei avantajului național competitiv, introdusă de Michael E. Porter. Principala diferențiere introdusă de autor față de teoriile anterioare constă în faptul că avantajele competitive nu au drept sursă numai producția și costurile aferente (teoria avantajului comparativ), ci întreaga paletă de activități economice care îi determină pe cumpărători să aleagă și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
din țările partenere o plajă mai variată de bunuri, și conferă acestora "posibilitatea suplimentară de a alege". 1.4. Teoria avantajului național competitiv O perspectivă nouă în cercetare este indusă de apariția teoriei avantajului național competitiv elaborată de Michael E. Porter 20, care plecând de la inecuația economică: resurse limitate ≤ nevoi nelimitate, încearcă să prezinte starea optimă care poate satisface interesele particulare cât și pe cele generale la un moment dat, explicând specializarea internațională în funcție de avantajele comparative naturale sau create prin exploatarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
unei anumite țări care permit firmelor lor să construiască și să mențină avantaje competitive (concurențiale: de cost și de calitate) în diferite sectoare"21. Diferențierea prin cost apare acolo unde tehnologiile de producție au o răspândire mai largă, 20 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 21 M. Porter, Op. cit., p. 18 obținerea în acest caz a unei calități deosebite fiind puțin probabilă, în timp ce diferențierea prin calitate este însoțită de costuri mari, care se constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
concurențiale: de cost și de calitate) în diferite sectoare"21. Diferențierea prin cost apare acolo unde tehnologiile de producție au o răspândire mai largă, 20 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 21 M. Porter, Op. cit., p. 18 obținerea în acest caz a unei calități deosebite fiind puțin probabilă, în timp ce diferențierea prin calitate este însoțită de costuri mari, care se constituie în recompense consistente ale creativității și unicității. Deoarece cele două avantaje riscă să se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
producție, care a început să ocupe un loc important odată cu apariția modelului H-O. De cele mai multe ori însă, lipsa și nu înzestrarea cu factori de producție este cea care generează stimulentele necesare pentru înnoire, progres 22 "value chain" și dinamism. Porter prezintă factorii de producție într-un mod mai detaliat decât teoria clasică și anume: resursele umane, resursele fizice, resursele de cunoștințe (științifice, tehnice, economice), resursele de capital și infrastructura. Calitatea diferită a acestor factori face diferențierea între diferite țări sau
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de producție și desfacere spre sectoarele cele mai largi de consum, datorită oportunităților pe care le oferă sau în funcție de preferințele consumatorilor. Avantajul competitiv va fi favorizat, numai în cazul în care aceste particularități interne sunt similare sau anticipează 23 M. Porter, Op. cit., p. 86 cerințele externe 24. Dimensiunea mare a pieței interne poate fi un punct forte în specializarea internațională, generând economii de scară. De asemenea, este important ca firmele să fie confruntate cu o cerere în continuă schimbare, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
fie confruntate cu o cerere în continuă schimbare, acest lucru reprezentând în același timp și un factor stimulativ de bază al procesului creator. ȘANSA MEDIUL CONCURENȚIAL INTERN DOTAREA CU FACTORI DE PRODUCȚIE CARACTERISTICILE CERERII INTERNE LEGĂTURILE DINTRE RAMURI GUVERN Sursa: Porter M., The Competitive Advantage of Nations, MacMillan, China, 1990, p. 127 Figura 1.3. Determinanții avantajului național competitiv III. Legăturile dintre ramuri sau sectoare ale economiei au o semnificație deosebită deoarece o ramură industrială nu-și poate realiza prin activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
au o semnificație deosebită deoarece o ramură industrială nu-și poate realiza prin activitatea proprie toate condițiile necesare pentru a putea intra cu succes pe piețele externe. În general, o ramură industrială stabilește două tipuri de relații semnificative 24 M. Porter, Op. cit., p. 91 cu privire la avantajul ei concurențial cu celelalte industrii, pe de o parte folosirea în comun a anumitor activități specifice lanțului valorii (o rețea de desfacere) și pe de altă parte ca un element intermediar în procesul de producție
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu o concurență foarte puternică (de ex. industria software în SUA, industria de automobile în Japonia, Germania, Franța, Italia etc.). Acest lucru îi determină să descopere noi elemente de succes în activitatea lor. Ansamblul celor patru determinanți ai teoriei lui Porter, prezentați anterior, se află într-o relație directă cu doi factori principali: șansa (orice eveniment care implică discontinuități sau șocuri în economie, descoperiri științifice și tehnologice deosebite, rezultatele politicii internaționale, care nu depind de activitatea firmelor, dar se pot transforma
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economie sau absența acesteia, cât mai ales în ce măsură caracteristicile naționale ale economiei permit procesul de deplasare spre acele categorii superioare ale avantajelor competitive, prin și pentru utilizarea resurselor naționale într-un mod mai productiv. Sistemul determinanților introdus de Michael E. Porter permite tratarea unitară a problemelor competitivității firmelor și a dezvoltării economice. Determinanții avantajului național competitiv sunt în principiu aceiași pentru toate economiile și de asemenea maniera de raportare la problemele concurențiale și la sistemul de valori este asemănătoare, chiar în
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
devine realizabilă evidențierea pentru un anumit moment a trăsăturilor comune industriilor unei țări care compun un model definitoriu al avantajului național competitiv. În acest sens, autorul separă în cadrul evoluției unei anumite țări patru stadii principale ale dezvoltării 25: 25 M. Porter, Op. cit., p. 545 1. Dezvoltarea bazată pe factori de producție (factor-driven), caracterizată prin anumite aspecte ca: în determinarea nivelului competitivității acționează doar factorii de producție; sursa avantajului național o constituie factorii de bază; competiția se bazează pe preț, mărfurile fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
inovații sau Țările arabe care stagnează într-o bunăstare destul de ridicată în stadiul 1, beneficiind de resurse naturale importante). AVANS DECLIN Dezvoltarea bazată pe factori de producție Dezvoltarea bazată pe investiții Dezvoltarea bazată pe inovații Dezvoltarea bazată pe prosperitate Sursa: Porter M., The Competitive Advantage of Nations, MacMillan, China, 1990, p. 546 Figura 1.4. Stadiile evolutive ale dezvoltării economice competitive Un alt aspect important îl reprezintă coexistența în interiorul aceluiași stadiu a unor țări cu nivele de dezvoltare diferite (aici se
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
volumului exporturilor nu a determinat automat și o îmbunătățire a performanțelor comerțului exterior, deoarece "chiar și în cadrul grupei de mașini și echipamente, România exportă în fapt doar subcomponente, părți și accesorii, adică produse intensive tot în muncă"31. 30 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 282 31 L. Voinea, Economie regională, Ed. Sylvi, București, 2002, p. 15 0,25% 0,20% 0,15% 0,10% 0,05% 0,00% Sursa: prelucrat după Unctad
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1990 a condus la modificări de esență în sfera comerțului exterior al țării noastre, care s-au repercutat în mod firesc și printr-o serie de modificări structurale care au avut loc în cadrul economiei naționale. Eliminarea graduală a 25 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 544 restricțiilor cantitative și dezvoltarea treptată a unui cadru instituțional eficient a determinat o largă deschidere spre exterior a economiei românești, reflectată prin majorarea ponderii deținute de exporturile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Economică, Pitești, 2001 79. Nurkse R., Patterns of Trade and Development, Alonquist&Wiksell, Stockholm, 1959 80. Perroux Fr., L'economie du XX eme siecle, PUF, Paris, 1969 81. Pohoață I., Doctrine economice universale, Fundația Academică "Gh. Zane", Iași, 1993 82. Porter E. M., The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990 83. Pralea S., Restructurări în diviziunea mondială a muncii și comerțul internațional, Universitatea "Al. I. Cuza" Iași, 1988 84. Pralea S., Politici și reglementări în comerțul internațional, Ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]