1,339 matches
-
și eu ceva speranțe în privința asta. Sper să se materializeze. - Mare tâmpenie cu blocarea asta a posturilor. - Este o formă “modernă” a iobăgiei. - Multe rele mai sunt în țara asta.... - Și cine știe cât vor mai fi... * Îndata ce a găsit o portiță să evadeze și Albert și-a înaintat demisia. A aflat cu aceasta ocazie că directorul instituției “avea gânduri mari cu el”. A luat-o ca pe un punct pus ironiei amare. Vreme de trei ani trăise un vis urât. A
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
Și-a adus deodat-aminte că în dulăpiorul ei În trăistuța colorată are strânși niscaiva lei. A tot numărat bănuții, dar aceeași socoteală I-a ieșit la adunare. Na și ce mare scofala? S-a-mbrăcat în mare grabă și prin nișă din portița A fugit tiptil, pe-ascuns, înspre fosta grădiniță. Era drumul ce ducea la aceeasi farmacie Unde mama cumpăra zilnic câte-o doctorie. A intrat vârtej pe ușă așteptând preț de o clipă, Dar văzând că farmacistul o privește doar în
CÂT COSTĂ UN MIRACOL? de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364809_a_366138]
-
doarmă. Dacă-i apucau noaptea în curte, dormeau fie în gârlici, adică la intrarea în pimniță, așa se spune pe la noi pivniței, fie su’ șop, adică acea parte a grajdului deschisă către curte și închisă în partea cealaltă cu o portiță prin care se intră în grădinița de zarzavat din spatele casei. Doar în nopțile foarte geroase de iarnă li se permitea să doarmă în grajd cu vitele, într-un colț, sub iesele, adică - ați ghicit! - iesle. În rest, stăteau în fața casei
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
controversat. Încă de pe vremea grecilor și romanilor, învățații și clericii condamnau obiceiul barbar, atribuindu-i origini neclare, păgâne. În anul 1567, Papa Pius al V-lea a interzis tradiționalele curse taurine duminicale, dar ingenioșii săi contemporani au găsit imediat o portiță de scăpare, programând spectacolele lunea și „inventând” astfel o nouă zi de sărbătoare. „Pe tot parcursul istoriei noastre, puține sunt lucrurile care au reușit să entuziasmeze și să fericească națiunea noastră în măsura în care a făcut-o această sărbătoare”, nota scriitorul José
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
de sistem și a unei îndelungate prohibiții, discriminatorii și selective care osificase până la inhibare, eliminare și dispariție “jocul”, altul decât cel admis sau impus. Nu nevoia de “prosteală” în sensul facil de deșucheală a lipsit generației mele - în fond găseai “portițe” și forme “neortodoxe” pentru a compensa lipsa unui cadru adecvat existent pe alte meleaguri ci “armarea” și totala lipsă de interes a guvernanților pentru o ofertă, racordată la necesități, solidă și neobedientă vreunei ideologii de partid sau de stat. Las
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
zi, se resemnase gândindu-se că totul s-a sfârșit, că nu fusese decât un vis frumos care se sfârșise acolo, odată cu ultimul acord muzical. Dar nu a fost așa. A căutat-o din nou. Când a strigat-o la portiță, nu avea nimic special îmbrăcat pe ea, doar hainele simple în care făcea treabă pe bătătură, îi era și rușine să iasă la el. Dar și-a făcut curaj rupând din grădiniță unul din trandafirii preferați ai mamei ei și
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
sărutările lui, buzele lui moi, mustața abia mijită care-i gâdila obrazul,mirosul lui cei îmbăta toate simțurile atunci când o strângea la piept. Toate astea îi furau somnul. Cât își dorise să nu se termine niciodată serile când stăteau la portiță pe băncuța flancată de tufele de lămâiță. Se vedea la bal în sat când toate fetele se duceau îmbrăcate care mai decare cu haine de fițe și "bijuuri" mai sofisticate. Ea prefera să strângă banii economisiți. Renovase bucătăria modernizând-o
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
urmă azi le las pe toate, Căci merg mamă la groapă. Azi toate fetele din sat Vin să-mpleteasc-a mea cunună Dar n-am s-o port mamă pe cap, Pe cruce ele-au să mi-o pună. Privește mamă la portiță, Auzi băieții cum mă strigă? Mult prea tăcut-a mea guriță Nicicând n-o să le mai răspundă. Te uită mamă, în grădină, E iarnă și-mpotriva firii, Cu mine parcă vrând să vină, Au înflorit toți trandafirii. Ții minte cum
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
spre „soarele ei” - atât o transformase revederea boierului care îi întra în curtea casei. Făcându-i plecăciuni, dar privindu-l fix în ochi, i-a zis cu o voce de soprano lejeră. - Urcați, boier dumneavoastră în prispă și, deschizându-i portița de la pridvor, adăugă: tocmai pregătisem ca să mâncăm, așa că... să nu vă fie cu supărare dacă vă rugăm să binevoiți a cinstiți o țuiculiță de prună și să gustați din bucatele noastre. Năică, repede!... aleargă și scoate o țuiculița, de-aia
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
toată lumea să îl vadă ... Pe cel mai umilit popor! RECUNOAȘTERE POLITICĂ INTERNAȚIONALĂ Circul de la Parlament E-un adevărat tezaur, Marele eveniment Va primi „Ursul de Aur”! LEGI PENTRU UN PARLAMENT CURAT După-un nou regulament S-a găsit și o portiță, Vor intra în Parlament ...Doar copii de grădiniță! LA GRĂTARE DE 1 MAI După mici, berea-i plăcere - Obicei de pe la noi - Și petrecăreți, măi vere, Lasă-n urmă doar gunoi! APARIȚIE PE MALUL SOMEȘULUI Pe-o alee de prin Cluj
2015 CU GENŢIGRAME de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352529_a_353858]
-
țină secret după ce îndurase chinuri cumplite, departe de dorințele lacome ale procuratorului Ponțiu Pilat. Nu dormise toată noaptea care trecuse pentru că știa că avea să moară de cea mai cruntă moarte posibilă. Răstignirea. Și dintr-o dată i se oferise o portiță de scăpare nesperată iar speranțele sale se legau acum de ceea ce el reușise cu multă greutate și sacrificiu să țină secret, chiar dacă știuse că șansele să se mai folosească de lucrul acele fuseseră practic inexistente până cu puțin timp mai
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
Mi-e dor, mamă, să mă săruți pe frunte; Să-mi spui, cum știi doar tu, lucruri mărunte; Mi-e dor de ochii tăi senini, albaștri, De vorba ta blajină de sihaștri. Mi-e dor să m-aștepți seara la portiță; Eu să mai vin fluierând pe uliță. Mi-e dor să-ți mai fac un nod la năframă, Să te mai văd trebăluind, of, mamă! Mi-e dor să mai merg cu tata la coasă, Prin iarbă, desculț, când roua
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
aud colindul, Ce coboară derdelușul. Miracolul privindu-l Și cetele de îngeri. În noaptea de magie, Nămeții îi fac loc, chiar dacă-a fost urgie... În vale-n casa albă i-așteaptă iar măicuța Viscolul nu-i oprește. Se-ndreaptă spre portița Copilăriei. Colindele se-adună, minunea se-mplinește În prag de casă. E seara de Ajun și Domnul o vestește. Elisabeta IOSIF Decembrie, 2012 Referință Bibliografică: Elisabeta IOSIF Ajun de Crăciun / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 723, Anul
ELISABETA IOSIF AJUN DE CRĂCIUN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351575_a_352904]
-
MAI PERICULOASĂ FUNDĂTURĂ ISTORICĂ. Adevărul este că nu știm „unde ne găsim în istorie”, „ce se întâmplă cu noi”, de am ajuns în acest hal de distrugere și decădere, și „încotro mergem”. În fața noastră nu se deschide nici o cale, nici o portiță, nu se întrevede nici o luminiță, habar nu avem ce se întâmplă cu noi și încotro mergem. Putem să ne găsim într-o situația mai grea sau putem să dispărem ! Suntem un Popor orb rătăcind în pustiu ! ACEASTA ESTE FUNDĂTURA ISTORICĂ
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
-i un firișor De lumină-ngălbenită și cu praf amestecată; Mult necaz are morarul că se supără pe roată. Iar când apa clocotește și-mi iese din stăvilar, Roata-aleargă fără preget, că sare bietul morar Și ridică, plin de ciudă, o portiță de lemn veche; Roata mersu-ncetinește, și plăcut sună în ureche, Că s-aud boabele-n moară ronțăind la măcinat... - Neică, schimbă sacul! Treci la rând, am terminat. Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
privirea măslinie. Timpul a trecut ,colindătorii se auzeau în vecini, ca din treacăt le-a spus lumânărilor:,,Mulțumesc"!... Înfiorată de gândul ei se îmbujoră, dar știa că nimeni nu o poate auzi că vorbește, cu... două lumânări. Se duse spre portița casei târâind piciorele pe zăpada proaspăt căzută, verifica să fie deschisă, căci așa trebuie să primești colindătorii ... Nu se putea! Venise !... Era o iluzie?... Sau era chiar el, cel pe care de mult timp îl ascunsese undeva într-un loc
DOUĂ LUMÂNĂRI... de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351125_a_352454]
-
în Rusia. Contraofensiva Armatei Roșii a fost nimicitoare pentru armatele germane, italiene, române și ungurești. Germanii au pierdut 450.000 de combatanți la Stalingrad iar Ungaria aproape 150.000 la Voronej pe Don. Din acel moment conducătorii Ungariei au căutat portițe de ieșire din război, dar să nu piardă teritoriile câștigate prin arbitraje. Serviciile speciale și diplomația ungurească au căutat, cu asiduitate și reușit, să se apropie de Moscova prin legăturile comuniste rămase de la Bela Kun, prin fabricarea unor falși comuniști
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
că, la fel ca-n orice poveste, Vântul, supărat pe Moș Crăciun, suflă “ca nebun / Bate peste așezare / Troienind orice cărare. Nu mai vede acuma moșul / Caselor unde li-i coșul, / Niciun drum, nici luminițe / Nu-i nici urmă de portițe. -Vântule, de ce ești rău / Și te pui in drumul meu ? / Dacă eu nu voi ajunge, / Bunii copilași vor plânge”. Patricia Lidia are o “Rugăciune către Sfântul Mina” - mucenicul, care ajută oamenii în necazuri și în caz de boală. Valeria Tamaș
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
si inferioare. Dar asta presupune, mai întâi de toate, ca masa de viețuitoare, cuvântătoare și necuvântătoare, să participe la dezbaterea acelor norme ce urmează a se aplica tuturor, în mod uniform, fără excepție. Poate numai așa se pot elimina acele portițe ori „găselnițe” prin care pătrunde intervenția fățișă ori bine mascată, dar cu atât mai mult dăunătoare, a unor "târâtoare" de vârf ale ierarhiilor stabilite de culorile neamurilor acestora. Poate numai așa se stăvilesc anumite apucături ce aparțin de o tactică
DIN NOU DESPRE DREPTUL LA VIAŢĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356397_a_357726]
-
făcând avere, Vom fi bătrâni fără putere. Dulci primăveri, în somnul iernii, Vor strânge-n lacrimi colțul pernii Și cine-atunci o să ne-alinte? Poate... aducerile-aminte!? Părinți suntem și nu ne pasă De cei bătrâni singuri acasă; Cum iese mama la portiță: „De când te-aștept, să vii, Gheorghiță!” Vor crește și copiii noștri, La fel vor crește și ai voștri; I-om cicăli cu telefonul Și vor veni, când va vrea Domnul! Referință Bibliografică: Otava ierbii schimbă fânul / George Safir : Confluențe Literare
OTAVA IERBII SCHIMBĂ FÂNUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356015_a_357344]
-
O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n cărare... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
O zărește pe Flaorea) Să cadă pe el năpasta, Să nu-l aștepte nevasta, Cum mă așteaptă pe mine... Și la Cristos mi se-nchină. FLOAREA: Doamne!... Luna fău-o mare, Să lumineze-n cărare ... Soțu-n gropi să nu îmi cadă, Portița noaptea să-o (prelung) vadă!. (rugător) Fântânile să găsească ... Să bea apă, să-l trezească. GHEORGHE: (declamativ)Dumnezeu, ruga i-ascultă!... Dar apă nu beau prea multă. Cum să beau? Să ruginesc!... Păi, nu vreau să scârțâiesc. Câinii dacă-i
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
își întoarce subtil fața înspre tine prin cei pe care ți-i scoate în cale: George și Samantha, Mary și Ray și alte câteva familii care și-au făcut loc în sufletul și viața mea de-aici, deschizându-mi o portiță prin care să pot lăsa să plece departe de mine disperarea ce-mi da târcoale... Experiența trăită în insula Afroditei poate n-ar fi fost suficient de interesantă și dragă sufletului meu dacă n-aș fi cunoscut o familie, pe cât
PRIETENII MEI CIPRIOŢI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355307_a_356636]
-
împreună, că ceasuri întregi am stat fascinat de prezența ta, că sufletul meu a tremurat de nenumărate ori la auzul glasului tău și că în ultima vreme tot ce era aici, marea și valurile, și răsăritul soarelui, și apusul, și portița vilei, și apele minerale, și nopțile cu stele, erai tu și aceasta din prima zi și atât de mult, încât tot ce știam, că te-am cunoscut și m-am bucurat, toate acestea mi se păreau atât de firești, încât
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
îi bătea atât de tare, încât mi-era și frica să nu-i spargă pieptul...L-am ținut în palme, alintat, ocrotit, mângâiat, până s-a liniștit...închidea ochișorii a somn dulce și liniștit...Într-un târziu, am deschis geamul...portița lui spre libertate...Și am deschis și palmele... Dar...uimire...Suflețelul prins în "inchisoarea"palmelor mele, nu mai vroia să plece...stătea liniștit...și mă privea...cu o privire atât de blândă...caldă...și recunoscătoare...Într-un târziu...s-a
...DE UNDE VINE FERICIREA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355481_a_356810]