442 matches
-
un trișor, un escroc, un debutant, un pasionat, un sărăntoc, un urmărit, un interzis sau - de ce nu? - un om cinstit. El lucrează după câteva semne fizionomice, după câteva aparențe cărora domnul de Balzac le-a dat o extraordinară vigoare în portretistica sa voluptuoasă: părul - tunsoare sau chelie -, culoarea părului, pipa, decorațiile, nasul, sânii femeilor și uneori chiar domnul doamnei. Toate aceste observații se traduc într-un carnet prin semne cabalistice sau expresii sucite al căror cod e cunoscut doar de domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
orfelinatul în care este și ea internată. Este un prilej pe care scriitorul și l-a creat anume pentru a-i trece în revistă, cu dispreț, pe cei ce reprezintă protipendada de azi. Din nefericire, disprețul nu sublimează într-o portretistică cu valoare literară. Totul rămâne la nivelul unei filozofări ieftine, dar cu pretenții și al unei persiflări confuze, din care nu înțelegem decât că autorul se îneacă de indignare. Urmează „piesa de teatru“, în care aceleași personaje, nediferențiate prin limbaj
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Înfrânți În acea bătălie, dar ei Își păstrează umanitatea, nu olandezii. Artistul, explicase Bill Schneider cu toată seriozitatea, era un nobil javanez numit Raden Saleh. Omul călătorise În Olanda, studiase cu Kruseman și Schelfhout, excelase de timpuriu În peisaje și portretistică, care-i aduseseră faimă și-l făcuseră favorit al marelui duce de Saxa Coburg-Gotha, Ernst I, În palatul căruia trăise cinci ani, strecurându-se cu ușurință, după cât se pare, În mediul aristocratic din Dresda. Însă tot timpul ăsta a nutrit
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vorbească, să vorbească mult, chiar dacă nu spun nimic.“ Ele se desfășoară, toate, în ceața (niebla) simbolică ce dă numele romanului și care s-ar putea traduce prin estomparea contururilor fizice ale spațiului ficțional (un oraș nelocalizat), prin personaje fără relief portretistic, cum se obișnuia în romanul realist, și de multe ori lipsite și de consistență, dar ceața traduce mai ales imprecizia statutului ontologic, prin pendularea între real și vis, între hazard și destinul hărăzit, prin eludarea nivelului rațional de către actorii dramei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
domină în fiecare garnizoană unde este mutat, iar evocarea abordărilor feminine, ne îndeamnă să-l asemănăm cu Don Juan, iar descrierea seriilor de aventuri ne trimite la Bocacio. De unde și o lectură a posibilului cititor, reconfortantă, mai ales prin promovarea portretisticii ca stil, pe lângă talentul de peisagist social - nu agresiv, dar concludent abordat. Constantin Manoliu este și devine pe parcursul lecturii noastre un autor bonom, când vesel, când trist, când Don Juan, când familist, pe care îl urmărești cu interes în ipostazele
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93059]
-
Iancu (prețuit, ca și poetul Vinea, atît de „moderniști”, cît și de „tradiționaliști”), Perspessicius va face cîteva observații de finețe, recenzînd volumele de interviuri ale lui Felix Aderca (Mărturia unei generații): „Desenele lui Marcel Iancu merită o atenție specială. Dela portretistica lui Iser, desenul n‘a cunoscut un artist mai pur, un mai spiritualizat păienjeniș de linii, ca acela în care Marcel Iancu captează expresiile sufletești ale modelelor. Macerate de văpăi exterioare și supte de sînge, aceste măști trădează o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
timpul, și de autori mai puțin sau deloc avangardiști. Arghezi din Cimitirul Buna-Vestire și Tablete din Țara de Kuty. Eugéne Ionesco și l-a revendicat drept precursor, alături de I.L. Caragiale și Jonathan X. Uranus. Afinități tipologice au fost identificate în portretistica „balzaciană” a prozatorului G. Călinescu. „Urmuzianismul” va fi, apoi, valorificat estetic în proza metaficțională și post-călinesciană a Școlii de la Tîrgoviște (Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu), în unele texte ale „oniricilor” din anii ’60 (Leonid Dimov, Vintilă Ivănceanu, D.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fumismele lui Alfred Jarry și Charles Cros, stabilită în „Curs...” (și deja loc comun al receptării avangardiste), e corectă; percepția rămîne totuși a unor simple „farse”, fără un sens mai adînc. Este subliniat, apoi, divorțul dintre „stil” și „semnificație” („mișcarea portretistică e cea academică, însă cuprinsul e absurd”), simularea atitudinii clasice fiind - Bergson dixit - generatoare de comic („demnitatea stilistică, liniștea de mare prozator clasic, din care, firește, iese și comicul”). Preluînd informațiile oferite de Eliza Vorvoreanu despre geneza „paginilor bizare”, criticul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
filozofic — e „sofistic”; „Pîlnia și Stamate” e o „bufonerie lucrată lucid, parodiind descripția cadrului în romanele curente și făcînd o serie de calambururi de esență sofistică prin duplicitatea de sens a cuvintelor”. „Absurditatea cea mai izbutită” este „Ismail și Turnavitu”, „portretistică solemn academică și parodie a obișnuințelor burgheze, în care se face mereu confuzie între cele trei regnuri, animal, vegetal și mineral”. În fine, prin lentila estetică modernistă a autorului „Cursului de poezie” producțiile urmuziene se văd ca niște simulacre ludice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anarhic infiltrat discret, subversiv și ironic într-un organism rigid și „oficial”. De astă dată, vîrstnicul comediant își readucea în atenție amicul sinucis, folosindu-se de o strategie „la pachet”, adaptată rigorilor epocii. Sub masca bufonă a memorialisticii și a portretisticii bonome, el reproduce fabula „Cronicari” alături de fragmente ample din „Algazy & Grümmer”, „Pîlnia și Stamate”, „Ismail și Turnavitu”, reia cîteva pasaje din articolele interbelice de susținere a lui Urmuz, iar către finalul cărții citează integral propria-i piesă nonconformistă, Capul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
acele tehnici au apărut cu timpul și mi se pare că nu poate fi ceva mai relevant decât neputința unor pictori precum Pisanello și Dürer de a sesiza realitatea sălbăticiei - și asta În ciuda hotărârii lor, ce răzbate, de pildă, În portretistica umană, de a privi natura drept În față. Nici nu Încape Îndoială că acești doi observatori atenți și excelenți desenatori ar fi reușit s-o redea din punct de vedere tehnic; și totuși, au fost Împiedicați de cine știe ce orbire mentală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Mihail Kogălniceanu” Vaslui, întocmit de prof. Octav Mărculescu pentru perioada 1935-1940, cu o „Schiță istorică a Vasluiului”, operă care nu numai că nu-i pomenită, dar nici autorul nu i menționat în Dicționar, deși este un condei important în localitate. Portretistica realizată de I.V. Cataramă (p.91) în Anuarul 1935-1946, la rubrica „Parada dascălilor” este un model de literatură în domeniu, mai ales în ce privește „fotografierea” „apreciaților Th. Tomida, Al. Bălănescu, prof. Ionescu, dar meritul lui nu i menționat nici în m
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Harap-Alb își împlinește destinul, își încheie un moment al vieții absolut necesar unui împărat, căsătoria. În urma întâlnirii cu fiecare dintre uriași, prin botezul adamic, are loc un efect de recunoaștere și de denumire în funcție de atribute și aspect, ce surprinde talentul portretistic al lui Creangă și relaționarea între eul manifest și eul non manifest. În ciuda inconștientei neofite a protagonsistului, ce ignoră utilitatea adjuvanților și îi tratează cu indiferență („Doamne ferește de omul nebun, că tarei de jălit, sărmanul!”), el asimilează si amplifică valențele
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
favorabile pentru materializarea lor. Cele pomenite mai sus au fost realizate la nivelul de variante intermediare și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
a aflat în raporturi de compatibilitate profesională: „Haralamb Vasiliu”, bust ce se află la Universitatea de Agronomie, matematicianul „Octav Mayer”, la Universitatea „Al.I. Cuza”, bustul chimistului „Ion Curievici”, la Facultatea de Chimie și altele. Elementul comun al acestor reprezentări portretistice este preocuparea cu care artista a avut în vedere respectarea datelor expresive și de caracter ale fiecărui personaj,urmărind închegarea unor imagini plastice cuprinzătoare, dar sintetice, care vin în întâmpinarea privitorului provenit din medii și categorii cu nivelul diferențiat de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
patru personaje principale - autorul e personaj secundar, martor, corector al memoriei celorlalți, în notele din subsolul paginilor - vorbește la persoana întâi și-și are adevărul propriu. Aceleași fapte, atitudini și reacții sunt privite din unghiuri diferite. Camil Petrescu excelează în portretistica feminină, prin voluptoasa Doamnă T. și prin Emilia, în "Patul lui Procust". Tipurile feminine sunt total contrastante. Prin relativizare se creează mai multe versiuni ale acealuiași personaj, de vreme ce acțiunea romanului se petrece în conștiința personajelor. Doamna T. este numele enigmatic
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
favorabile pentru materializarea lor. Cele pomenite mai sus au fost realizate la nivelul de variante intermediare și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
și în materiale care au permis expunerea că lucrări independente în expoziții anuale, cu precizarea că ele erau proiecte care vizau o finalitate publică. Portretistica în creația Doamnei Lucreția Dumitrașcu-Filioreanu ocupă un loc important. Artista nu a căutat, în reprezentările portretistice, formule plastice de interpretare numaidecât avangardiste. Ea a rămas fidelă modelului, urmărind caracterul și expresia fiecărei personalități pe care o reprezenta. Subliniază trăsăturile prin accentuarea planurilor având în vedere importantă luminii că vehicul al expresivității prin punerea în valoare a
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
a aflat în raporturi de compatibilitate profesională: „Haralamb Vasiliu”, bust ce se află la Universitatea de Agronomie, matematicianul „Octav Mayer”, la Universitatea „Al.I. Cuza”, bustul chimistului „Ion Curievici”, la Facultatea de Chimie și altele. Elementul comun al acestor reprezentări portretistice este preocuparea cu care artista a avut în vedere respectarea datelor expresive și de caracter ale fiecărui personaj,urmărind închegarea unor imagini plastice cuprinzătoare, dar sintetice, care vin în întâmpinarea privitorului provenit din medii și categorii cu nivelul diferențiat de
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de milioane dintre ei lucrează în industria "diversimentului". Sînt angajați de ceilalți, care nu posedă capacitatea de a se distra singuri și fac tot ce li se cere: de la mimarea morții!!! și înghițirea de obiecte tăioase pînă la sex și portretistică. Știrile despre lumea lor nebună sînt prezentate pe mii de canale video de femele care sînt plătite și operate periodic. Zîmbind mereu, ele citesc - pentru că oricum n-ar fi în stare să țină minte mare lucru - ce nenorociri s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
primele dagherotipuri post-mortem au fost făcute în Franța, acest gen de fotografie a cunoscut cea mai mare popularitate în Statele Unite. Dezvoltarea tehnicii fotografice nu face decât să democratizeze o practică veche de trei secole, și ea concentrată în jurul "fețelor" morții. Portretistica mortuară, inclusă ulterior în ritualul privat al doliului, și-a consolidat tradiția în Occident începând cu secolul al XV-lea, fiind specifică modurilor prin care burghezia căuta să-și afirme statutul. Ea coexistă cu tradiția portretului comemorativ, prezentând figuri remarcabile
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nezdruncinat. Privind la un astfel de aranjament spațial, se poate observa intuitiv că poziția centrală este unica aflată în repaus în timp ce toate celelalte tind în câte o direcție. În bisericile bizantine, imaginea dominantă a stăpânului divin ocupă centrul absidei. În portretistică, un papă sau un împărat este deseori reprezentat într-o postură centrală. Mai general încă, atunci când portretul cuiva îl prezintă în mijlocul zonei încadrate, îl vedem detașat de vicisitudinile cronicii vieții sale, singur cu propriul eu și propriile gânduri. Un sentiment
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Mura câmpului". Atitudinea mamei capătă semnificația unui protest împotriva unei morți nedrepte și premature. Portretul ciobanului moldovean este prezentat prin intermediul stilului direct și este realizat printr-un paralelism enumerativ constituit din comparații metaforice de o rară forță expresivă. Această descriere portretistică este tot o parte lirică și accentuează atmosfera lirică generală și tragismul. Liricul se îmbină în această parte cu dramaticului atât ca intensitate a sentimentelor, cât și ca tehnică de compoziție, căci elementul dramatic apare sub forma acestui presupus dialog
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
căzătoare și a nuntirii cu natura și și-ar da seama de adevăr. Lirismul covârșitor din acest ultim episod este susținut stilistic prin folosirea din abundență a diminutivelor "ciobănel", ''fețișoarâ". "mustăcioară", "perișor", "ochișori', "măicuță", "drăguță", a comparațiilor metaforice clin descrierea portretistică a ciobanului, prin reluarea alegoriei moarte-nuntă, în final, și prin folosirea unei seni de gerunzii în rimă: "lăcrimând", "alergând", "intrebând". "zicând' care sugerează un lung geamă! dureros. Sentimentele și /zbuciumul sufletesc ale baciului moldovean exprimate în această parte finală rămân
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]