3,510 matches
-
p. 186). Posedarea avuției nu este condamnată. Ba, se afirmă, bunăoară, că "bogăția poate păzi de prilejul de nefericiri" (340, 6), un punct de vedere se poate spune apropiat de cel utilitarist occidental. Nu acesta, însă, este scopul principal al posesiunii din partea celui avut, ci întrebuințarea ei pentru ușurarea celor necăjiți. Numeroase sînt sentențele care exprimă acest lucru, de pildă: "Dărnicia este virtutea celor bogați, bogăția este virtutea celor darnici" (331, 2); sau: "nu este mai mare păcat decît lăcomia, nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
degajării totale de orice dorință privitoare la viața materială, așa cum am văzut: "Sărăcia desăvîrșită este bogăția înțeleptului" (331, 12). Și nu este o detașare mai ales exterioară, ci una intimă, profundă, care s-ar putea compara cu detașarea de orice posesiune implicată în acel votum de sărăcie, observat de diversele ordine religioase catolice. Unica siguranță pentru înțelept rămîne, cum s-a arătat mai sus, legea morală și divină (dharma), singura care-l însoțește după moarte, pe cînd ceilalți prieteni se despart
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
partidul liberal englez a arătat totdeauna puțin gust și puțină aptitudine și astăzi, din contra, se vede că activitatea sa se concentrează toată asupra acestui punct. D-abia format, cabinetul trimite un ambasador extraordinar la Constantinopol; d-abia intrat în posesiunea biurourilor Externelor, lordul Granville telegrafiază o circulară către puteri; executarea Tractatului de la Berlin ocupă locul de onoare în discursul Coroanii la deschiderea sesiunii parlamentare și lupta, în discuția asupra adresei, se face numai cu privire la politica ministerială față cu Turcia. Explicarea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrările, că o nouă cestiune se va deschide îndată și că e tocmai timpul să semnalăm eventualitățile ei. La prima vedere pare că partida cea mai sigură de luat ar fi să se lase Grecia a se pune însăși în posesiunea teritoriilor ce i le-a adjudecat Europa. În fond însă aceasta nu e o soluțiune. Grecia, oricine ar putea să se teamă de aceasta, n-ar fi de forță de-a putea lupta contra Turciei și, în ziua în care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în detrimentul altor activități științifice și economice, cărora li se dedă teoretic si practic onorabilul Carada bunăoară. De ce d. Brătianu nu-și complectează odată cabinetul? Îi lipsesc oameni? Noi știm că d-nii Chițu, Giani, Fleva ș. a. atâta așteaptă, ca să intre în posesiunea unor portofolii cari li se cuvin de drept. Faimosul Serdaru, care și-a complectat studiile de economie politică în Rusciuc, n-ar refuza, după cum se zice, într-un mod absolut portofoliul finanțelor, mai cu seamă în vederea celor opt milioane ale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiind în stare a ști acea cerere, ne persifla că cerem zapis și chezășie; am dovedit, în fine, că știind cererea Rusiei, d. Brătianu a pus armata română la dispoziția comandantului imperial fără a cere din nou garantarea anume a posesiunii Basarabiei. Oare asta nu însemnează a merge în plin în apele politicei balcanice a unei singure puteri? Dar ce să mai dovedim? La Congresul din Berlin d. Brătianu n-a avut nici curajul de-a se opune, nici pe acela
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iar locuitorii ca posesori numai. Dar este oare așa? Documentele noastre vechi ne spun asemenea că "la început tot pământul țării era domnesc", precum Biblia zice că la-nceput totul era caos. În realitate însă toate acele varii titluri de posesiune nu ascund alt sâmbure decât acel al proprietății, sâmbure alterat de puterea statului, care, cu cât e mai primitiv, cu atât dorește a avea mai multe garanții în mână pentru a ținea strâns și în puterea sa pe individ și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrurilor, care s-ar fi putut introduce în Dobrogea ar fi fost aceea de-a declara pe toți acei beati Rossidentes, cu orice titluri ar fi fost, de proprietari ai locurilor pe cari le ocupă, făcîndu-se deosebire numai acolo unde posesiunea e adevărată, adecă unde proprietarul nu era pretinsul stat, ci o altă persoană juridică. Toate acestea le spuneam știind bine că nu se vor împlini, căci nu cunoaștem noi administrația noastră? Toate celelalte calea-valea, mai trec de bine de rău
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care albanejii, cari și ei, după esemplul celorlalte naționalități ale Imperiului, se consideră de o rasă proprie și tot așa de interesată ca și acelea, au privit-o în tot timpul de capitala Albaniei de Jos și la a cărei posesiune, cum se știe, ei țin cu atâta cerbicie? Nu este oare evident că, daca Înalta Poartă s-ar decide să sacrifice un oraș atât de important în toate privințele, aceasta ar avea de urmare niște complicațiuni serioase, prin cari poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe pământurilor lor; dar caracterul esențial al feudalității e natura proprietății, lipsa proprietății de mijloc și a celei mici. Proprietatea răzășască nu era mică, din contra, mare. Era o moșie mare care se dăduse nu unui individ, ci unui neam. Posesiunea acestui teritoriu se subîmpărțea din timp în timp după numărul membrilor neamului. Cea mare se păstra indiviză și, pentru a nu se micșora puterea politică a familiei, se moștenea în cele mai multe cazuri de cătră unul singur, mulțumindu-se ceilalți copii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel austriac de cursul fluviului în sus de Galați? Austria își întemeiază, pretențiile pe suveranitatea ce-o are asupra Porților de Fier, care i-a fost atribuită în mai multe rânduri de cătră, Congresul de la Berlin; dar Rusia poate invoca posesiunea uneia din gurele Dunării, a brațului Chiliei, și asta cântărește desigur cât Porțile de Fier. Ceea ce-i adevărat în toate acestea și ceea ce trebuie să ținem minte e că Austro-Ungaria reclamă un privilegiu foarte mare, asupra căruia Tractatul din Berlin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principelui României că, făcîndu-și așa-zicînd bilanțul, vine să întrebe pe Austro-Ungaria și pe Germania dacă ar putea conta pe protecțiunea lor în momentul decisiv? Sânt sceptici cărora nu le poți scoate din cap ideea că planurile Austro-Ungariei sânt ațintite la posesiunea Salonicului. Ei argumentează că ocupațiunea Bosniei, a Herțegovinei și a bucății din districtul Novi-Bazar este o achizițiune îndoioasă în gradul suprem și se poate esplica numai cu privire la o întindere mai departe a ocupațiunii. Acești sceptici, din gura cărora, într-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ea are un ideal, pentru că scopul ei predominează orice ambiție de persoană sau de partid. Ea are un orizon pentru că s-așază la înălțimea interesului național pentru a vedea și judeca toate. Politica de partid n-are scop, propriu-vorbind, căci posesiunea puterii, pe care ea o urmărește esclusiv, nu e decât un mijloc pentru orice politică demnă de acest nume. Ea nu are orizon pentru că vede și judecă toate numai din punctul de vedere al conservării personale. Ei, nu este aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
însă ea și-ar fi reluat toate drepturile prin mijlocul unor convențiuni particulare, obținute sau impuse României, Serbiei și Bulgariei. Astfel, după ce ar fi esclus pe toți ceilalți de la parcursul dintre Galați și Porțile de Fier, ea ar fi reluat posesiunea fluviului, de astă dată fără a întîmpina nici o concurență. Cât despre libertatea comercială a Principatelor dunărene, e credem de prisos de-a mai zice ce-ar fi devenit ea. Astfel, după ce ar fi înlăturat orice concurență comercială și orice supraveghere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum să facă ca cuvântul stabilitate să semnifice: jafuri, hoții, bici, impozite ruinătoare pentru cetățeni și sleitoare sorginților averii publice, ruinarea sătenilor pîn-a cerși pe stradele orașelor, uciderea comerțului ș-a născândei noastre industrii, și darea statului român în deplina posesiune a Germano-Ungariei, prin Porțile de Fier, prin căile ferate și prin convențiunea comercială. Cunoscut fiind c-aceasta este ceea ce partida ordinei, sub direcțiunea ministrului Catargi, numește stabilitate, să spunem acum publicului și ceea ce ea plămădește de câtva timp. Toți mușteriii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și ceea ce ea plămădește de câtva timp. Toți mușteriii de ministere din această partidă și-au regulat pozițiunea în modul următor: Austro-Ungaria a dat naștere acestui minister. El s-a angajat, precum însuși a mărturisit-o, să-i dea în posesiune România pe cale economică. O parte din aceste angajamente le-a îndeplinit, mai adăugând, pentru mai buna asigurare a străinilor, ruinarea și demoralizarea națiunii. Nu mai rămân acum de îndeplinit decît: Darea căii ferate în posesiunea Austriei. Votarea convențiunii de comerț
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-o, să-i dea în posesiune România pe cale economică. O parte din aceste angajamente le-a îndeplinit, mai adăugând, pentru mai buna asigurare a străinilor, ruinarea și demoralizarea națiunii. Nu mai rămân acum de îndeplinit decît: Darea căii ferate în posesiunea Austriei. Votarea convențiunii de comerț; și se știe de toți că aceasta este prima și ultima lucrare a Camerii ce vine. Odată ce se va îndeplini și această lucrare, nobilii de toată mâna și de toate provenințele - cari compun actuala bandă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
picioarele comitelui Andrassy. În ziua de 29 iuniu 1866, Camera a făcut cel mai mare act de autonomie, a dat țării Constituțiunea. În ziua de 29 iuniu 1875, Camera a votat actul prin care se dă d-lui Andrassy în posesiune comerțul țării, industria țării, Dunărea cu țărmurile ei, orașele și satele țării, vămile, și chiar dreptul țării de-a legifera. În zilele de 29 și 30 iuniu 1866, națiunea toată s-a înveșmîntat în haine de serbare și din inimă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărății limitrofe. Acest stat despre care e vorba de a-l reconstitui, și care-a existat altădată sub numele de Dacia, va putea cuprinde Moldova, Țara Românească și Basarabia sub guvernul unui monarh creștin, aparținând ritului ce domnește în aceste posesiuni și asupra calităților personale și a devotamentului căruia cele două Curți imperiale să se poată întemeia pe deplin. E bine de-a se stabili totodată că noul stat, al cărui suveran va fi ereditar, trebuie să rămâie cu totul neatârnat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vom veni puțin la actele acelea ale d-lui baron cari au drept obiectiv buna noastră vecină, Bulgaria. Am dori să știm în ce portofoliu prăfuit al Ministerului de Externe s-a ascuns fortul Arab-Tabiei? Marile puteri ne-au recunoscut posesiunea acelui colț de cetate spre a domina strategic Silistra, spre a zădărnici caracterul deloc întărit al acestui oraș și spre a-l face să înceteze de-a fi o eventuală piedică a liberei navigații pe Dunăre. În timpul din urmă în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceasta, întrebarea e pentru România ca și pentru Serbia în discuțiile comerciale de-a ști în partea cui vor să se dea dintre cele două mari state cari-și dispută influența, în regiunile balcanice până când ele se vor încăiera pentru posesiunea rămășițelor Imperiului otoman. Nu știm dacă România în împrotivirile ei la cererile Austriei e încurajată or nu de sfaturile Rusiei și nu-i putem refuza dreptul de-a-și căuta unde-i place patronajul care-i pare mai propriu de a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la Stambul; dar cererea lui fu respinsă. Atins de aceasta, chemă pe albaneji la arme și luă repede pozițiile de la graniță: Podgorița, Spuci și Șabliac. Apoi pătrunse biruitor prin Muntenegrul întreg până la Nicsici și Colașin, pe cari le incorporă cu posesiunile sale, Mahmud Pașa se-ntoarse la Scutari, după ce lăsase în locurile cucerite, între cari Gusinie și Plava, autorități albaneze - sau mai bine zicând autorități turcești de naționalitate albaneză. Aci se sfârși răbdarea Porții. Ea ceru categoric de la Mahmud să restabilească
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unei astfel de măsuri, deși drumurile „mari” erau socotite, de asemenea, ,,gospod”. Așa, bunăoară, în martie 1818, un boier a oprit trecerea chiar „pe drumul mare din dreptul moșiei sale”. În legătură cu dreptul de proprietate feudală trebuie pus și dreptul de posesiune a podurilor, drept din care a rezultat una din rămășițele tipic feudale: brudina. Podurile erau construite în târgurile și orașele libere de către nazâria podurilor. În afara lor, podurile erau construite fie de către stat, fie de către feudalii laici sau clerici pe proprietățile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care depindea însăși existența ei ca stat multinațional. Stadiul dezvoltării ei economice și sociale era inferior aceluia al puterilor occidentale. În asemenea condițiuni, produsele austriece nu puteau concura, pe piețele Apusului, cu cele ale Franței sau ale Angliei. De aceea, posesiunile Imperiului Otoman căpătaseră pentru comerțul austriac o importanță deosebită, iar Dunărea devenise o cale de comunicație predominant austriacă. În cadrul general al intereselor ei în Orient erau înglobate și Principatele Române, asupra cărora Austria își avea de multă vreme îndreptată atenția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ale Moldovei și, în special, la Iași, bunurile imobiliare, inclusiv și îndeosebi parcelele de teren din moșiile orașelor și „dughenile” erau angrenate la mijlocul veacului trecut într-o mare măsură în circulația mărfurilor. Așadar, aveau loc transferuri masive de proprietăți și posesiuni de la o categorie socială, adesea boieri și mănăstiri, către alta - negustori și meșteșugari înstăriți. În orașe, ierarhia socială începea să fie apreciată nu după tipicuri feudale, ci după criterii materiale. Diviziunea socială a muncii făcea mari progrese. Avea loc o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]