129,018 matches
-
Atitudinea PSD nu ne dă speranțe că intenționează cu adevărat să se metamorfozeze în partid care cultivă valorile europene, dimpotrivă. Liberalii par a fi într-o criză de identitate (de curând, un fruntaș al partidului vorbea la televiziunea națională de posibilitatea ca liberalii să devină creștin-democrați, ceea ce atestă criza de identitate). Creștin-Democrația încearcă azi să se formeze printr-o acțiune de structurare a unui partid modern, popular de factură europeană. În fața acestei tentative trebuie lăsate de-o parte orice sentimente și
Asasinarea lui Iulius Caesar by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13182_a_14507]
-
aș fi forțat să aleg între revelație și mister, aș opta pentru mister. Dezvăluirile ajută prea puțin: nu fac altceva decît să curme gîndurile ulterioare, în vreme ce misterul ne obligă la speculații. Scopul este să încurajezi imaginația, nu să-i reduci posibilitățile. (ed. cit., pp. 238-239) În 2004, Barry Gifford va reveni în România, pentru el o autostradă pierdută, dar de care este în chip misterios atras... La Teatrul Act se va monta în regia lui Alexandru Dabija Trilogia Camerei de Hotel
În căutarea tatălui pierdut by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13223_a_14548]
-
Martin și, asemenea lui, încă mulți sculptori din aceeași perioadă, se poate raporta la asemenea experiențe ca la un patrimoniu dobîndit și ca la o moștenire legitimă. Cucerit, în mod cert, de gesturile spectaculoase care l-au precedat, el are posibilitatea de a se manifesta multiplu, neconvențional și riguros în același timp,tocmai pentru că este degrevat de sarcina pioneratului, dar și eliberat de sub tirania nenumăratelor prejudecăți. Astfel, cel puțin trei tendințe estetice, care sunt, în același timp, tot atîtea modalități de
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
vie... L. M.: O reconstituire? Dar a reconstitui o viață? Nu m-aș prea încumeta la așa ceva! Este mai degrabă un puzzle, am reașezat unele elemente laolaltă, într-un colaj, fără să fac vreun comentariu... prefer să-i las privitorului posibilitatea de a-și forma o imagine și imaginea este de fiecare dată alta mai ales în cazul celor care au cunoscut-o pe Aglaja. Filmul a fost prezentat mai întîi la Zürich, într-o sală arhiplină; autoarea era celebră în
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
este deloc asigurată) din partea Statului român ar fi nu numai foarte binevenită, ci chiar necesară, indispensabilă. - Deci ați devenit romanist. - Da, romanist. Sînt profesor emerit de romanistică. Aveam o Catedră de literatură franceză și italiană, care, de asemenea, îmi dădea posibilitatea de a mă îndeletnici și cu România, fie și numai în calitate de cercetător. - Mi-aduc aminte că am citit un articol al dumneavoastră despre receptarea lui Mihai Eminescu peste Prut, în fosta R. S. S. Moldovenească. - După cum am amintit deja, materia mea
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
din Jena, datorită faptului că acolo există singura catedră de limba și literatura română din spațiul germanofon. - Am găsit la Heidelberg foarte multe reviste și cărți apărute în Occident și care, firește, în țară nu existau. Am avut, de asemenea, posibilitatea de a fotocopia foarte multe pagini și aceste fotocopii le-am adus acasă, la Iași. Sigur, mi-a fost frică să nu mi le confiște la graniță, erau lucruri interzise. Noroc că vameșii n-au putut face un control riguros
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
mai vechi sau mai noi din lumea scriitoricească, fișe de lectură, considerații despre proză, cîteva încercări de creație originală și, în final, unele impresii de călătorie. Ceea ce unește toate aceste însemnări aparent disparate este aerul de proză care le învăluie, posibilitatea ca ele să devină părți componente ale unui roman. Avem de-a face cu o carte care, dincolo de aspectele factuale, dă cititorului posibilitatea de a înțelege personalitatea scriitoricească a lui Constantin Țoiu, modul în care acesta privește și înțelege lumea
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
impresii de călătorie. Ceea ce unește toate aceste însemnări aparent disparate este aerul de proză care le învăluie, posibilitatea ca ele să devină părți componente ale unui roman. Avem de-a face cu o carte care, dincolo de aspectele factuale, dă cititorului posibilitatea de a înțelege personalitatea scriitoricească a lui Constantin Țoiu, modul în care acesta privește și înțelege lumea contemporană și felul în care transformă în literatură unele componente ale acesteia. Simpla selecție a faptelor, ideilor, fragmentelor din scrierile unor autori mai
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
efective în teren și, mai ales, multă strădanie pentru integrarea în viața științifică europeană (proiecte, programe, burse, publicații și activități de teren cu parteneri străini), ba mai mult, o continuă mediere între estul și vestul european științific, prin oferirea unei posibilități de implicare a Basarabiei moldovenești și ucrainiene. Iar peste toate, a planat susținutul și marele efort de obținere de fonduri, care să permită menținerea ritmicității împlinirilor. Apariția unei mișcări crescânde într-un sistem frământat de convulsii nu poate naște, în
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
Și încă o dată! Toată lumea! Nu se-aude! Odată cu mine: huuu! Bravo! Și-acum refrenu’!” Textul dintre ghilimele nu vrea să sugereze ceva, ci o spun clar: am reprodus țipetele aproape disperate ale unor vedetuțe cu apucături de vedete și cu posibilități manifestate printr-un amatorism jalnic. Dar, despre aceasta, poate cu altă ocazie... În legătură cu înregistrarea spectacolului folcloric de la Sibiu „ Deschide ușa, creștine!”, trebuie să mai spun că, probabil, Maica Domnului, văzându-și chipul reprodus pe fundalul scenei, n-ar mai fi
„Deschide ușa, creștine!” (cu atenție!) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13250_a_14575]
-
estetice, că istoria îl poate deforma în chipul cel mai păgubitor, scriind în felul următor despre generația ’60 „zisă a lui Nichita Stănescu”: „Îi lipsește însă spațiul indispensabil de manevră pentru declararea opțiunilor și idealurilor estetice, îi lipsește mai ales posibilitatea unui dialog cu epoca prin propriile ei reviste și publicații și alcătuirea de grupări după afinități spirituale. Astfel de generații sînt obligate să ia forma vasului pe care li-l oferă istoria”. După cum se vădește de acord cu o aserțiune
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
viitori șomeri; c) pensionari și d) cerșetori (plus muncitorii la negru fără nici un Dumnezeu, și majoritatea demnitarilor fără de legea aceasta); locuințe (sordide), zone împădurite (transformate în deșerturi prin defrișări), găinării, flagranturi, clădiri-monumente (gata să se dărâme), incesturi, legi (stufoase cu posibilități nelimitate de interpretare), armate de cerșetori, delapidări, pederastie (după abrogarea Art. 200 din C. P.!), atacuri armate, protecție socială (mă crezi tâmpit?), mineri asfixiați, greve, fratriciduri; arestări-eliberări-arestări, participanți la Revoluția din ’89 (ascunși sub pat, iar acum cu funcții importante
Ora de bilanț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13272_a_14597]
-
că va spune adversarul, tribun al plebei, al cărui obraz - spunea el - ar trebui să roșească, având în vedere cauza apărată. Disperat că nu are efect nici unul dintre argumente, Cato aruncă asupra adunării bărbaților un ultim, grav motiv de îngrijorare, posibilitatea anulării totale a autorității lor și căderea în sclavia femeilor, care cer noi și noi drepturi: „Credeți că până la urmă nu vor reuși să vi le smulgă pe toate și chiar să fie egale cu bărbații? Îndată ce vor începe să
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
e agățată decît o singură fotografie: grupul său reunit în cerc. În programul Tragediei lui Carmen redescoperim interpreții dispuși în cerc. În Australia, aceeași imagine se impune, cercul, mereu cercul. În Africa, mărturisește Brook, ceea ce a căutat a fost tocmai posibilitatea de a face teatru pornind “de la acest punct zero pe care îl constituie un grup de oameni dispuși în cerc”. Cercul favorizează concentrarea acțiunii dramatice, el reduce lumea pentru a o elibera apoi. Teatrul lui Brook vrea să fie simplu
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
fost depuse într-o cutie sigilată, aflată în custodia unui avocat. Analizez, de asemenea, în cazul în care, în cel mai scurt timp, nu vor retracta cele spuse, prezentându-mi scuze publice și indicând adresa la care pot fi găsiți, posibilitatea de a-i da în judecată pentru daunele morale pe care mi le-a prilejuit insultătoarea lor afirmație c-aș fi folosit în textul meu un citat fabricat.
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
limbile care au dispărut și care vor veni. Pe scurt, tot ce e omenește exprimabil și în toate limbile pământului. Inclusiv catalogul adevărat al Bibliotecii, dar și miile și miile de cataloage false. M. F. Lefèbvre nu crede însă în posibilitatea existenței unui asemenea catalog. Demonstrația lui este strălucită: „Să presupunem că volumele sunt aranjate în felul următor: mai întâi, toate lucrările a căror primă literă e A, apoi cele a căror primă literă e B etc. În grupa lucrărilor A
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
americani nu poate fi adevăratul Saddam Hussein. N-ar fi de mirare ca unii dintre ei, cei mai fanatici, să nu accepte că acesta e adevăratul Saddam, chiar și atunci cînd vor fi convinși că el e. Nu excludem nici posibilitatea ca vreuna dintre sosiile sale să fie scoasă la iveală pentru a lansa noi comunicate la rezistență * Pentru a sparge acest cerc vicios va trebui ca americanii să-l scoată la vedere pe Saddam Hussein, ras tuns și frezat, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
cît și prefectul au refuzat să discute cu ziariștii participanți la acest marș. Adică asta e grija partidului de guvernământ? Că s-au amestecat și politicieni în acest marș de protest?! În aceeași zi, premierul Năstase a declarat că examinează posibilitatea de a da în judecată ziarele care au anunțat că a avut o întîlnire secretă cu șeful PRM. Dl Năstase n-a spus însă nici un cuvînt despre ziaristul timișorean bătut cu sălbăticie cu două zile înainte. La fel cum premierul
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
izomorfe. Fără a se plasa în descendența spontană a unui model generic, dar și fără a reanima, prin citat cultural, o anume formă muzeificată, Brâncuși sugerează, într-o perspectivă eliberată atît de pragmatismul reprezentării cît și de bovarismul construcției imaginare, posibilitatea unei alte lecturi a sculpturii, mult mai apropiată de un anumit spațiu al inocenței. Cel de-al doilea front de luptă deschis împotriva sculpturii tradiționale, cel care ar corespunde aspirației postbizantine din opera lui Paciurea, este, și în concepția lui
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
opinii pe care ea mi le-a (re)suscitat. Scopurile declarate ale d-lui Pomogáts în alcătuirea acestei culegeri sunt de a etala cu sinceritate, id est fără a eluda punctele nevralgice, problematica relațiilor româno-maghiare și apoi de a identifica „posibilitățile și metodele prin care se poate înfăptui o reală reconciliere maghiaro-română.” Subliniind rolul și răspunderea pe care intelectualitatea central-europeană le-au avut și le au în ameliorarea relațiilor interetnice ale locului, d-sa reconstituie cu minuție precedentele cooperării româno-maghiare, dar
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
sieși e simțită ca un echivalent mai economic și mai elegant al sintagmelor el însuși /ea însăși. Se remarcă de altfel în texte ușurința de folosire a ambelor pronume reflexive (de acuzativ și de dativ), în construcție cu același verb: „posibilitatea să se dezvăluie sieși” (earad.ro/horoscop); „el nu se poate aplica sieși, dupa cum spune Kant” (fil.unibuc.ro); „se arată pe sine sieși” (geocities.com). Surpriza este de a descoperi în texte nu numai persistența formei sieși, ci
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
sieși” (orizontliterar.ro); „plierea spațiului asupra sieși” (stiintasitehnica.ro); „tehnica acționeaza asupra naturii, așa cum natura acționează asupra sieși” (rezistenta.marxist.com). Confuzia este desigur favorizată de identitatea formelor cazuale de genitiv-dativ la substantiv și, la unele pronume, poate și de posibilitatea de a construi prepoziția asupra cu un dativ posesiv. Ciudata construcție face parte din categoria pe care Al. Graur o numea „a greșelilor făcute de oameni culți”; căutarea în Internet a furnizat 11 exemple de apariție a sa: nu în
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
ale scriitorilor consacrați și ale debutanților de talent, situația stă cu totul altfel. Sunt unii, în orice caz, nu prea numeroși, care fac sacrificiul să-și publice plachetele, romanele, în regie proprie, suportând întreaga cheltuială. Dar majoritatea nu au această posibilitate și se străduiesc să ajungă pe listele de subvenții ale Ministerului Culturii, în speranța că sumele respective le vor asigura apariția. Speranță deșartă, pentru că subvențiile se micșorează de la an la an (fără să țină seama de inflație) și se mai
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
Claudel, prin inducție, în timp ce demonii, mult mai vizibili, acționează prin seducție. Îngerul e obligat să-și iubească “clientul” (cuvîntul și ghilimelele aparțin autorului), oricît de ticălos ar fi acesta și să fie martirul greșelilor nenumărate ale omului, iar una dintre posibilitățile omului de a concretiza, chiar în cazul dușmanilor, cerința biblică “Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, este a iubi în celălalt îngerul lui, a vedea îngerul de lîngă dușman. (Portretul schițat aici cu mari aproximări este mult mai
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
biblică “Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți”, este a iubi în celălalt îngerul lui, a vedea îngerul de lîngă dușman. (Portretul schițat aici cu mari aproximări este mult mai complex în cartea lui Andrei Pleșu, unde cititorul are posibilitatea să descopere și dezbaterile legate de fiecare afirmație.) Puntea stilistică Andrei Pleșu este un scriitor cu o acută conștiință a comunicării. Discursul său vine întotdeauna în întîmpinarea celuilalt, conține un dialog implicit. De data aceasta interlocutorul este prezent în text
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]