709 matches
-
întotdeauna foarte puțini față de cei destinați de exemplu industriei militare. De asemenea, și bugetele domeniilor asociate cu grija și îngrijireaxe "„îngrijire" în care lucrau și lucrează mai mult femeile (educația și sănătatea) au fost „cenușărese ale bugetului” și nici în postcomunism nu și-au schimbat poziția (n. M.M.). Marxxe "„Marx,Karl" și Engelsxe "„Engels,Friedrich" nu au anticipat faptul că potențialul revoluției proletare în capitalismxe "„capitalism" va fi subminat de politici liberale care vor interzice exploatarea muncii copiilor, vor acorda concedii
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
unor drepturi individuale are mereu un potențial negativ. Rămân însă valoroase criticile referitoare la atomismul individualist al liberalismului, precum și accentul asupra problematicii identității și pe rolul comunității proxime în configurarea acesteia. PARTEA A TREIATC "PARTEA A TREIA" Comunism, postcomunismtc "Comunism, postcomunism" CAPITOLUL VITC "CAPITOLUL VI" Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stattc "Comunismul \: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat" 1. Există un feminism comunist?tc "1. Există un feminism comunist ?" O posibilă curiozitate pe care o pot manifesta cititoarele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
membrilor societății. Pe un asemenea fond, comunismul trebuie tratat nuanțat. Așa cum, în perioada când mai părea încă viabil, aparatul de propagandă îl prezenta drept o soluție mesianică, indiferent de conflictul între lozincile sale și realitatea dramatică ascunsă în spatele lor, în postcomunism a fost selectată predilect doar fața diabolică a acestuia. Formulele dihotomice nu acoperă marele deșert gri dintre cei doi poli și, mai ales, faptul că el s-a făcut cu oameni reali care au trebuit să trăiască și să se
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și patronajul politic, este încurajat de propaganda populistă, încurajează o tiranie a majorității, caritatea și clientelismulxe "„clientelism" (vezi considerațiile lui Vincentxe "„Vincent,Andrew", 1992, p. 56). Procesul de liberalizare este condiționat de cel de decolectivizare (vezi Verderyxe "„Verdery,Katherine", 1996). Postcomunismul 22 reprezintă pentru mulți oameni o schimbare dramatică. Ne adaptăm spontan la schimbările în bine, dar greula cele care ne cer efort de reînvățare (vezi Quinton, 1993, pp. 245-246). Este de înțeles că cei mai mulți oameni vor mijloace materiale pentru o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
constituțională comparată, Giovanni Sartori Mitul statului, Ernst Cassirer Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Postcomunismul¸Leslie Holmes Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com; www.euroinst
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
cele care cresc tirajul și audiența. Mediul academic este într-o oarecare măsură preocupat de evoluția relațiilor de gen din România, dar aceste zbuciumuri nu ajung la nivelul cetățeanului sau al cetățenei muncitoare în fabrică. În acest peisaj cenușiu al postcomunismului, politicul are șansa să fie un deschizător de drumuri și un model în eliminarea reziduurilor patriarhale. Ca principal for de dezbatere al problemelor țării, Parlamentul, reprezentanții cetățenilor și ai cetățenelor sunt datori să acționeze ca o avangardă a societății românești
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
active social și profesional, și nu doar „familistele” (Miroiu, 2004, p. 278). Ceea ce agravează situația din punctul nostru de vedere este absența unei diferențieri ideologice clare, prin care s-ar putea face și această distincție între feminismul victimist, caracteristică a postcomunismului, și feminismul autoafirmării, ca dovadă a modernizării acestei țări. O maturizare a partidelor politice ar putea fi soluția acestei nebulozități ideologice, iar evoluțiile ultimilor ani arată că partidele românești se dezvoltă încet-încet și doar pentru unele dintre ele contează principiile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico‐ scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într‐un fel de proces al postcomunismului. ● Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii ‐ 1875‐ 2005. ● Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874‐ 2006. ● Hușul în presa vremii - de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869‐2006. ● Bârladul în presa vremurilor, De la revista „Păreri” - la ziarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
computer. Mai știu că a avut ceva probleme cu display-ul, care îi arăta, din când în când, fantomatic, ca o misterioasă întâmplare cibernetică, galeria secretarilor de partid ai Republicii Moldova, secretari care se înghesuiau să ne conducă destinele și în postcomunism. Maestrul 1-a preferat, fără ezitare, pe cel care ajunsese cel mai sus în ierarhia puterii, a mizat pe învingător și este convins că ne vom ridica din sărăcie și nevoi. Să dea Dumnezeu să i se împlinească profeția... Noiembrie
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și a redus incidentele criminale"75. Ceea ce sugerează, ca și în cazul unor opinenți din România, că afirmația se referă mai puțin la ceea ce a fost de fapt atunci și mai mult la starea de instabilitate economică și socială din postcomunism. Totuși, politica externă albaneză nu a fost mereu atât de izolaționistă pe cât pretindea propaganda internă, concesiile fiind motivate de serioase mize financiare. Mai exact, liderii albanezi și-au vândut destul de scump bunăvoința, căci până la marea ruptură de Uniunea Sovietică, aceasta
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Nimic din acestea nu o singularizează, și cele două perioade politice au putut fi analizate ca sistem de partide prin paradigma celor patru clivaje. Aceasta este valabilă chiar și în cazul alegerilor libere de după război. Este interesant de constatat că "postcomunismul" se dovedește a fi, în ceea ce privește partidele politice, de aceeași factură ca și mișcarea de Eliberare din 1944: anumite partide supraviețuiesc, altele dispar și renasc în formațiuni care ocupă aceeași latură a clivajului. Din punct de vedere teoretic, clivajele rezultate din
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
postmodernitate / 33 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării / 37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1.2.2. Revoluția ca formă de schimbare socială / 42 1.3. Schimbarea socială: transformări în România postcomunistă / 46 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc / 46 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care scade" (Stăniloae și Noica) vezi Bădescu, 1997:26-8. Asociat apare ideea că modernitatea și postmodernitatea sunt captive senzualismului și pozitivismului, sunt perioade de ratare a omului ca unitate interioară. Denumită de unii tranziție 3 și postranziție iar de alții postcomunism 4, situația actuală a societății românești este, în măsură considerabilă, rezultanta a două procese majore: ruperea de proiectul social egalitarist prin revoluția din decembrie 1989 și fenomenul globalizării. Nu credem că se poate afirma cu certitudine și, în consecință, nu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că scopul acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă. 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc Postcomunismul românesc nu e ferit de cel din alte state est-europene. Poate doar faptul că a durat mai mult până am ajuns la statutul actual 17 face ca situația să pară oarecum diferită. Altfel, procesele de reformă au fost
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
acestei incursiuni este doar de a aduce lumină asupra tabloului în care vom analiza identitatea socioculturală (la tinerii români); cu alte cuvinte, imaginea pe care o construim va fi departe de a fi completă. 1.3.1. Cărările postcomunismului românesc Postcomunismul românesc nu e ferit de cel din alte state est-europene. Poate doar faptul că a durat mai mult până am ajuns la statutul actual 17 face ca situația să pară oarecum diferită. Altfel, procesele de reformă au fost fundamentale, ca
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
protest ale sindicatelor, cele mai active fiind cele din sectoarele vitale pentru economie minerit, energetie, transporturi ș.a. Din anumite puncte de vedere inflație ridicată, șomaj crescut, insecuritate economică accentuată ș.a. -, prima decadă de după revoluție poate fi numită "perioada neagră a postcomunismului". În tot acest interval, România a avut parte de unele din cele mai slabe performanțe în reformarea sistemului economic din regiune. Acest lucru se vede, de exemplu, din nivelul investițiilor externe directe. Ele au fost pentru anii '90 sub 7
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
situație decât cea a blocurilor care par că stau să cadă, fără încălzire și apă curentă, fără uși și fără geamuri, dar cu antene parabolice? Este evident că, din punct de vedere al resurselor de tip structural, schimbarea socială din postcomunism a adus, mai încet sau mai repede, mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai ușor, un "mai bine". Rămâne să vedem în continuare ce s-a întâmplat la nivelul resurselor morale. 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
postcomunism a adus, mai încet sau mai repede, mai devreme sau mai târziu, mai greu sau mai ușor, un "mai bine". Rămâne să vedem în continuare ce s-a întâmplat la nivelul resurselor morale. 1.3.2. Călători pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" Revoluția nu a generat modificări numai la nivelul resurselor structurale (instituții, infrastructură ș.a.), ci și la nivelul resurselor morale. Optimismul, încrederea, satisfacția față de viață sunt indicatori ai "sănătății psihice" nu doar la nivel individual, ci
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
optimist sau pesimist? Cine sunt cei care trăiesc mai degrabă în spațiul pesimismului sau în acela al optimismului? Acestea sunt întrebările la care încercăm să găsim câteva răspunsuri în cele ce urmează. Scopul general însă rămâne de a creiona imaginea postcomunismului pe dimensiunea "soft", în relație cu elementele de tip structural, de genul celor abordate mai sus. Atât simțul comun, cât și specialiștii plasează sursele atitudinilor pesimiste sau optimiste fie la nivel individual, fie la nivel structural. În cele ce urmează
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să aibă atitudini pesimiste sunt mai vulnerabili și mai expuși anomiei sau riscurilor asociate schimbărilor postcomuniste: pierderea siguranței locului de muncă (ce până la Revoluție era garantat pe viață), șomaj, sărăcie, boală ș.a. Aceștia provin de fapt din categoriile subprivilegiate ale postcomunismului (oameni slab educați, pasivi, orientați spre trecut, cu o viziune paternalistă asupra statului ș.a.) sunt masiv expuși la reforme, iar orientarea lor pesimistă e comprehensibilă. Pe lângă toate rezultatele și explicațiile găsite în acest studiu de caz, suntem conștienți de faptul
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Editura Științifică și Enciclopedică. Vlăsceanu, Lazăr (2007), Sociologie și modernitate: tranziții spre modernitatea reflexivă, Iași, Polirom. Voicu, Bogdan & Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II: Resursele, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2005), Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor sociale în
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Rusu, Horațiu (ed.) (2003), Globalization, European Integration, and Social Development in European Postcommunist Societies, Sibiu, Psihomedia. Voicu, Bogdan (2005a), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. I: Schimbarea socială și acțiunile indivizilor, Iași, Expert Projects. Voicu, Bogdan (2005b), Penuria pseudo-modernă a postcomunismului românesc, vol. II: Resursele, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2005), Ce fel de bunăstare își doresc românii? Despre legitimitatea politicilor sociale în România, Iași, Expert Projects. Voicu, Mălina (2006), "Valori și comportamente religioase în spațiul urban românesc: o abordare longitudinală
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Pandorei; ea a fost necesară fără îndoială pentru a hrăni spațiile mentale obosite ale populațiilor din arealul roșu, dar pentru cercetătorul schimbărilor sociale, din punct de vedere al utilității analitice, poate fi o capcană cu iz axiologic. 4 Conceptul de postcomunism nu este mai puțin ideologizat; e utilizat mai mult în câmpul analizelor dedicate țărilor fostului bloc comunist (vezi de exemplu McFaul, 2005) și are asociată aceeași teleologie a trecerii de la dictatură la democrație. 5 (eng.: agency); "acțiune" deși în general
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
răspunde nevoii de operativitate, în contextul multiplicării, complexității și interconectivității problemelor cărora guvernele trebuie să le facă față. Totuși, în cazul democrației românești încă tinere, Parlamentul a fost de multe ori doar o anexă a Guvernului. În prima decadă a postcomunismului, avalanșa de ordonanțe guvernamentale a pervertit funcția legislativă și a transformat Parlamentul într-un organism de avizare a actelor emise de guvern. Lucrurile au fost aduse pe un făgaș firesc în urma revizuririi Constituției din 2003, când instituția ordonanțelor a fost
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]