1,723 matches
-
Răzvan Mihai Năstase În postfața volumului de povestiri Collected Stories, apărut în 2001 și tradus în premieră și în România la Editura Polirom anul trecut, Saul Bellow își expunea limpede crezul literar cu privire la cum ar trebui să se scrie proză: „Un înțelept japonez al cărui
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
proză, polemici, antologie de Corina Bernic și Ernest Wichner; traduceri de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga, Alexandru Al. Șahighian; prefață de Ernest Wichner, postață de Corina Bernic, Iași, Polirom, 2013, 216 p. Este îndreptățită Corina Bernic să deplângă, în postfața acestei antologii, confuzia care se face frecvent la noi atunci când vine vorba despre (foștii) tineri poeți germani din România. Contrar unei impresii aproape generale, scrie aceasta, Grupul de Acțiune Banat nu se identifică, istoricește, cu semnatarii cunoscutului volum colectiv Vânt
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
mea, în partea mea morală. Vă îmbrățișez, Tudor Arghezi Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1) + 650 pagini (2). 2. Sunt bibliografiate și adnotate 487 de epistole. Se cuvine să precizez că este inclusă și o scrisoare a lui Tudor Arghezi către Mihai Beniuc
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
precum se vede iarăși în finalul dominat de râsul lui d’Altavilla, pe marginea pariului pierdut de Amerigo Vespucci. Prezența lui Amerigo Vespucci indică, de altfel, o transmisie către SUA (în viitorul îndepărtat) a spiritului florentin, după cum se afirmă în postfață: „Fără îndoială, puțini oameni din zilele noastre intuiesc inefabila dar profunda legătură între America și Florența; printr-o lege misterioasă a istoriei, frumusețea evanescentă a Simonettei Vespucci este evocată de fiecare dată când se intonează imnul american” (p. 377). O
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
din 1956, în scrisorile trimise în acel an). O asemenea autocenzură drastică se mai poate observa și în volumul de scrisori trimise de Ioana Em. Petrescu, din SUA, publicate în volumul postum, Molestarea fluturilor interzisă: scrisori americane, 1981-1983. Ediție alcătuită, postfață și note de Ioana Bot, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998. Detalii aparent nesemnificative (lipsa unor medicamente, a unor aparate electronice, a filmelor pentru developat fotografiile, a hainelor de calitate, a locuințelor, a televiziunii etc.) refac imaginea unei țări comunizate
Mircea Zaciu: Scrisori către Octavian Șchiau by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/3296_a_4621]
-
privesc cu prudență ipoteza avansată de Daniel Cristea-Enache conform căreia Mortido ar fi urmarea unui gest demonstrativ de natură tehnică. Nu acesta pare să fie „războiul” lui Nimigean. În 2003, când apărea prima ediție a romanului, Liviu Antonesei recomanda, în postfață, pentru o bună înțelegere a cărții, mai multe lecturi, în mai multe grile interpretative. E o indicație importantă mai ales prin conotațiile ei. Căci definește, practic, esența acestei cărți, care e una fundamental poetică. Propriu, vorbind, acțiunea nu prea contează
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
genealogia și biografia lui Ion Mincu, în vol.idem, Cu gândul la lumea de altădată, București, Editura Albatros, 2005, pp.12-17. 3 Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri, vol.I partea I, ediție și postfață de Stelian Neagoe, București, Editura Humanitas, 1991, p.50. 4 Ibidem, p.50, nota 1. 5 Despre această familie, vezi Mihai Sorin Rădulescu, Boieri din Putna: Gâțeștii, în "Ziarul de duminică", nr.16 (298), 28 aprilie 2006, p.4; supl
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
M. Brândză erau profesori la Seminarul Pedagogic din București. 11. Alexandru Posescu (1903-1990), profesor de Filosofie. În anul 1935 era la catedra de Enciclopedia Filosofiei al cărei titular era filosoful P.P. Negulescu. 12. Pericle Martinescu - Adolescenții de la Brașov. Cu o postfață a autorului București, Editura Adevărul, 1936, 400 pagini. 13. George Oprescu (1881-1969), istoric și critic de artă. Profesor de Istoria Artei la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București.
Întregiri la biografia lui Tașcu Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5302_a_6627]
-
2002) și a apărut sub semnătura unui anume (inventat, probabil, Andor Vass). După „demascările” din Personae, cinstit era să vină șansa revanșei: autorul și-a confecționat sieși o mască, un heteronim aproape minor (și în tot cazul minoritar). Cu o postfață aparținându-i chiar lui Mușina, în care autorul e lăudat cu argumente complice (numele lui Pessoa e invocat fără să fie numaidecât necesar, în legătură cu o sintagmă oarecare), Dermata a reprezentat nu numai un gest de fair play, dar și o
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
Kappes Kappes Kokolores Kaisers Kaiserreich Kapores”, alta răstoarnă delirant replicile și sensurile întâlnirii unui oficial german cu Horia Sima - „Domnule Comandant, sunteți un gogoman”, sau creează o lume pe dos, răsucind ororile prezentului - „Mică poveste despre mărinimie și blândețe”. În postfață, Ioana Pârvulescu recunoaște că „Povestea iscusitului hoț din Constantinopol”, este unul dintre cele mai frumoase basme culte. Însă eu m-am îndrăgostit de alte două narațiuni: Povestea cașalotului de aur, ce anunță parcă peripețiile ce-l așteaptă pe Felix Kanmacher
Descântec fabulos despre o Românie pierdută by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3491_a_4816]
-
Mircea A. Diaconu Cele două volume de versuri publicate de Liviu Georgescu în 2012 (Katanamorfoze, Editura Brumar, postfață de Al. Cistelecan, și Ziua de dinainte, Editura Paralela 45, postfață de Mircea Martin), ca și aparițiile frecvente în presa literară, relevă o nevoie stringentă a poetului, care trăiește la New York, de a fi viu în peisajul literar românesc. E
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
Universitatea Ludwig Maximilian din München (sub titlul Die Geschichtstheologie des heiligen Bonaventura). La numai opt ani după prima ediție în limba română a Itinerariului, în traducerea profesorului Gheorghe Vlăduțescu (Bonaventura, Itinerariul minții spre Dumnezeu, traducere din limba latină, note și postfața de Gh. Vlăduțescu, Editura Științifică, 1994), care deschidea Bibliotecă de filosofie Medievalia, în 2012 a apărut o nouă traducere în Biblioteca medievală a Editurii Polirom, datorată unei tinere doctorande de la Universitatea din Iași, Florina-Rodica Hariga, sub îndrumarea profesorului Alexander Baumgarten
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
Sorin Lavric Constantin Noica, Povestiri despre om, cu o scrisoare a lui Emil Cioran ca postfață, Editura Humanitas, București, 2013, 308 pag. Nu e ușor de spus cînd anume a început Hegel să scrie altfel, lepădîndu-se de uzanța expresiilor consacrate și trecînd la un protocol propriu, de jargon împins pînă la limita obscurității. Undeva în jurul lui
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
doctoral și dosarul documentar - el nu e totuși nici o sinteză compactă. Parte dintre textele componente au apărut în România literară la rubrica de „cronică a edițiilor”, între 2004-2008, unele studii despre Arghezi și Lovinescu au fost publicate ca prefețe sau postfețe, iar un Breviar de sadovenologie are caracter inedit, ca și anumite secvențe despre Rebreanu. Cei patru „mari” amintiți (Sadoveanu, Rebreanu, Lovinescu, Arghezi) sunt distribuți pe primul „etaj canonic” al cărții - de maximă stabilitate - în capitole cu caracter de nuclee micromonografice
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
Theodorescu, avînd drept bonus un dosar despre Dan Botta și Lucian Blaga, angrenați într-un scandal de plagiat ideatic ce era să-i implice într-un duel, dar și cu cîteva controverse asociate legate de contactele lor cu Mișcarea Legionară. Postfața (Șantierele mele de istorie literară) trasează mizele aceste cărți. Că unii autori nu prea aveau ce căuta pe anumite „trepte” ierarhice - e o discuție prea oțioasă ca să o deschid. Important rămîne echilibrul aproape ideal între critic și istoricul literar ce
Istoricul literar, canonul și politicul by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3786_a_5111]
-
și prietenești... Marin Preda Note • Originalele celor două epistole, inedite, se află la Biblioteca Națională a României - București. Manuscrisele 35.193 și 35.500. 1 Marin Preda - Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu. Convorbiri despre Marin Preda. Cu o postfață de Eugen Simion. București, Editura Albatros, 1998, 380 pagini. [Scrisorile lui Marin Preda sunt publicate în paginile 11-94]. 1 bis Marin Preda - Scrisori către Aurora. [Argument de Aurora Cornu.] București, Editura Albatros, 2001, 152 pagini + iconografie și facsimile. 2 Geo
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
critice ale lui Dumitru Micu privitoare la următorii poeți: Tudor Arghezi, Lucian Blaga și Ion Pillat]. 3. Dumitru Micu - Opera lui Tudor Arghezi. Eseu despre vârstele interioare. [București], Editura pentru Literatură, 1965, 423 pagini. 4. Tudor Arghezi - Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București, Editura Minerva, 1971, 310 pagini. (Arcade). Eseul la care face trimitere Dinu Pillat - Arghezi, poet nereligios, una dintre cele mai convingătoare înțelegeri și interpretări a poeziei filosofice a Magului de la Mărțișor, a
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
pentru Literatură, 1964, p. 351. 2. Liviu Rebreanu a fost director al Teatrului Național din București în anii 1928-1930 și 1940-1944. 3. Romulus Cioflec - Cupa Domeniilor. Comedie în trei acte. Ediție îngrijită și tabel cronologic de Luminița Cornea. Cu o postfață de Doru Munteanu. Sfântu Gheorghe, Editura Angvistia, 2012, 126 pagini. 4. Ionel Teodoreanu era membru în comitetul de lectură al Teatrului Național. 5. Ion Șahighian (1897-1965), regizor și profesor la Universitatea din București. 6. Velmir Maximilian (1882-1959), actor și memorialist
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
virtual în care ne luăm angajamentele cele mai dificile și mai stricte, fiindcă nu avem nici o șansă să ne sustragem de la ele: angajamentele față de noi înșine.” Da, poezia înseamnă și asta. Am citit cu atenție prefața lui Wichner, ca și postfața Corinei Bernic, și nu am întâlnit deloc sintagma „autonomia esteticului”, deși textele celor prezenți aici nu de talent literar duc lipsă. Totuși, dincolo de dorința de a „acționa” a poeților germani, dincoace de recomandările Noii Stângi germane din epocă (textele literare
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
Fondane, Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului. Traducere din limba franceză de Ion Pop și Ioan Pop-Curșeu Ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin. Studiu introductiv și sinopsis al receptării de Mircea Martin. Prefață de Monique Jutrin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, București, Editura Art, 2013, 616 pag. Despre calitățile propriuzis editoriale ale acestui al paisprezecelea volum din Operele lui Fondane a scris deja elocvent Răzvan Voncu în cronica sa. Nu mă voi referi la ele
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
Răzvan Voncu în cronica sa. Nu mă voi referi la ele decât accidental, oricât de mare ar fi tentația de a pune în echilibru toate textele de escortă (incluzând un studiu introductiv, un sinopsis al receptării, o prefață și două postfețe). E destul să zic că, dacă va continua așa, seria aceasta de autor va deveni, odată încheiată, un model de seriozitate filologică. Deocamdată să consemnăm evenimentul: din 1947, când a apărut în Franța, acest studiu n-a mai beneficiat de
Linia Fondane? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3135_a_4460]
-
Gheorghe Grigurcu Oprimă impresie, izbitoare, pe care o avem în fața poeziei lui Nicolae Coande este inconformismul său. Unul programatic, violent, fără rest. Dacă ne întrebăm precum autorul postfeței culegerii aici comentate, Mircea A. Diaconu, ce șanse mai are poetul să-și recîștige „condiția originară”, nu putem a nu avea în vedere natura individualizată spre care aspiră orice plăsmuire poeticească, „trădarea” sa față de tot ce o precede. Depinde cît
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
Fondane - Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului, traducere din limba franceză de Ion Pop și Ioan Pop-Curșeu, ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin, studiu introductiv și sinopsis al receptării de Mircea Martin, prefață de Monique Jutrin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, Editura Art, București, 2013, 614 pag. Oricât de surprinzătoare, decizia editorilor de a publica, după volumul I al ediției critice Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, volumul al XIV-lea în locul celui de-al II-lea
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
fost gândit aparatul critic care însoțește ediția, perfecționismul lui Mircea Martin (editor și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o îndelungată familiarizare
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o îndelungată familiarizare cu textul editat. Nu-mi stă în fire să împart epitete, dar
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]