1,721 matches
-
spielen nicht Theater!, Timișoara, 1977; Marin Preda, Der Ausgewiesene, Timișoara, 1974; Ilie Cârciu, Das übermütige Fischlein, București, 1975; Franz Liebhard. Ein Schriftstellerleben, îngr. Nikolaus Berwanger, Timișoara, 1979; G. Călinescu, Honigmond, Timișoara, 1981; Historische Novellen aus der rumänischen Literatur, îngr. și postfață Lucian Hanu, București, 1981; Constantin Țoiu, Die Galerie mit wildem Wein, București, 1987 (în colaborare cu Helga Reiter); Mircea Vaida-Voievod, Lucian Blaga. Ein rumänischer Dichter und die deutsche Literatur, Zürich-New York, 1992; Hans Diplich, Viața călugăriței Patricia Zimmermann, Timișoara, 1997
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
râs. Până la ieșirea din comună, mașina a fost urmărită cu privirea de sute de țărani de prin toate satele. Aceștia stăteau pe marginea șoselei, încremeniți într-o respectuoasă nedumerire. E primărița! Au luat-o. Oare unde o duc? SFÂRȘIT 219 POSTFAȚĂ Am parcurs această carte cu marea curiozitate de a descoperi esența fiecărei pagini în care autoarea a reușit să transmită într-un mod cu totul remarcabil trăirea intensă a unei epoci despre care majoritatea celor care au trăit-o și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din Germania ............................................... ..... 172 „Știe tot satul unde ați fost aseară!” ................................. 176 Vizita președintelui ............................................... .......... 178 O propunere șocantă ............................................... ........ 185 Oameni simpli și curați la suflet ...................................... 190 Maria ghicitoarea ............................................... ............. 191 Abandonate ............................................... ...................... 194 Congresul foamei ............................................... ............. 197 Capitolul IV. Bietul om sub vremi ................................... 206 Postfață (Geta Modiga) ............................................... ...... 219 DE ACELAȘI AUTOR: De la poezie la rugăciune (poezie religioasă) Editura Sfera, Bârlad, 2008 (reeditată în 2010) Daruri (poezie) Editura Cronica, Iași, 2009 Raiul în care am fost (proză scurtă) - Sfera, Bârlad, 2011 Izvorul îndepărtat (poezie religioasă) - Pim
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Se mai spunea că de Andrei, îmbla la doisprezece noaptea Așchiuță (Aghiuță), necuratul. Toți fugeau prin casă de dânsul. Se înfricau. Nu umblau nopțile. Se zice că din ziua de Andrei începe a se mări ziua! Autori populari din Republica Moldova (postfață) Pe vremuri, începutul iernii era marcat de sărbătoarea Sfântului Andrei, sărbătoare numită de altfel și „Cap de iarnă”. Pentru majoritatea sărbătorilor de altădată, seara și noaptea ajunului Sfântului Andrei, din 29 spre 30 noiembrie, erau extrem de importante, la fel de importantă practic
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
II-a, volum îngrijit de Victor Spinei, București, 1993, p. 146. • Ioan Bogdan, Analiza critică a câtorva notițe despre introducerea liturghiei slave la români, în „Convorbiri Literare“ (București), 23, 1889, p. 316. • Apud Petre P. Panaitescu, Interpretări românești, ediția II, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei și Maria Magdalena Székely, București, 1994, p. 226. • Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Gh. Guțu, cu o notă asupra ediției de D. M. Pippidi, București, 1973, p. 350-351, 370-373 (în continuare: Cantemir
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 9192. • P. P. Panaitescu, op. cit., p. 123. • Mihai Răzvan Ungureanu, Surse nefolosite pentru istoria Moldovei, în AIIX, XXXI, 1994, p. 54. • Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, București, 1975, p. 16. • N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, postfață și bibliografie de Dan Simonescu, prefață de Dan Zamfirescu, București, 1980, p. 251-252. Jumătatea de veac XVII în Moldova înseamnă, de fapt, domnia lui Vasile Lupu, cu premisele și urmările ei, iar în Țara Românească aceea a lui Matei Basarab
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu perioada anterioară. grecești erau angrenate profund în viața economică și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
război mondial, vol. I, traducere de Any și Virgil Florea, cu un cuvânt înainte de Florin Constantiniu, București, Editura SAECULUM I.O., 1996, p. 143. • A.J.P. Taylor, Originile celui de-al doilea război mondial, traducere și note de Lucian Leuștean, postfață de I. Ciupercă, Iași, Polirom, 1999, p. 159. Germania a recunoscut însă independența Slovaciei, iar succesorul lui Beneš în funcția de președinte al Cehoslovaciei, Hácha, lipsit de orice sprijin, a cerut să fie primit de Hitler. La Berlin însă, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1973, Jurnal și Epistolar, I-IX, introd. Liviu Rusu, București, 1975-1989 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru), Opere, I-IV, introd. Eugen Todoran, București, 1978-1988 (în colaborare cu Georgeta Rădulescu-Dulgheru); Richard Wagner, Olandezul zburător, tr. St. O. Iosif, pref. George Bălan, postfața edit., București, 1968; Arthur Schopenhauer, Aforisme asupra înțelepciunii în viață, tr. Titu Maiorescu, pref. Liviu Rusu, București, 1969. Repere bibliografice: Edgar Papu, În jurul lui Schopenhauer, RL, 1969, 39; Nicolae Manolescu, „Tânărul Maiorescu”, RL, 1974, 26; Șerban Cioculescu, „Tânărul Maiorescu”, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
printre leproși, pref. D-rul Ygrec, București, [1929]; Orașul măcelului, pref. A. L. Zissu, București, [1944]; ed. București, 1990; ed., pref. Z. Ornea, București, 1997; Hârca piratului. Peisaje dunărene, București, 1957; [Proză și versuri], ALR, 137-145; Reportajele mele. 1927-1938, îngr. și postfață Lisette Daniel-Brunea, București, 1979; Memoria reportajului, îngr. Lisette Daniel-Brunea, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 1985. Traduceri: Lion Feuchtwanger, Războiul evreilor, București, 1945; R. L. Stevenson, Comoara din insulă, București, 1954; Paul-Louis Courier, Pamflete, pref. trad., București, 1960; André Stil, Prăbușirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
ca și fericirea individuală a oamenilor În cursul fiecărui an calendaristic, am plăcerea de a primi mai multe volume în pregătire, în forma lor brută, cu o unică invitație din partea autorilor sau editorilor: anume, să scriu o prefață - sau o postfață, după caz. Nimic nu poate fi mai onorant. Autorii, la rându-le, nu seamănă unul cu altul. Majoritatea sunt profesioniști ai Istoriei, dar în egală măsură sunt și ziariști sau literați. Ba chiar mi s-a întâmplat să prefațez un
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
scade din valoarea de ansamblu a operei. ,,Artistic, romanul acesta suferă de simetria prea subliniată a situațiilor, conducând la impresia că tot ce autorul expune ca momente de viață și atitudini umane scenarizează, de fapt, o idee.” 1, scria, în postfața unei ediții a operei, Gabriel Dimisianu. Arhitectura simetrică are însă și câteva consecințe pozitive în crearea imaginii complete a operei. Întrebarea firească ar fi de ce a ales autorul această modalitate de construcție bazată pe o inversiune temporală și pe introducerea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
monahului de la Rohia, P. se împăcase cu lumea, cu suferințele, cu Dumnezeu. SCRIERI: Gogol în literatura română. 1860-1960, București, 1960; Eterna întoarcere, pref. Doina Uricariu, București, 1996; ed. (Ofrande), București, 2002. Ediții: Ion Pillat, Poezii [Opere], I, introd. Adrian Anghelescu, postfața edit., București, 1983, Opere, vol. II, București, 1985, vol. III, introd. Monica Pillat, București, 1986, vol. IV, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1988, vol. V, pref. Mircea Martin, București, 1993, vol. VI, postfața edit., București, 1994, vol. VII, București, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
Pillat, Poezii [Opere], I, introd. Adrian Anghelescu, postfața edit., București, 1983, Opere, vol. II, București, 1985, vol. III, introd. Monica Pillat, București, 1986, vol. IV, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1988, vol. V, pref. Mircea Martin, București, 1993, vol. VI, postfața edit., București, 1994, vol. VII, București, 1998, Opere, I-V, București, 2000-2003. Repere bibliografice: Ornea, Actualitatea, 140-144; Z. Ornea, O evocare tulburătoare, RL, 1996, 36; Barbu Cioculescu, Războiul cărților, tristețea memoriei, CNP, 1996, 8; Barbu Cioculescu, Reîntoarcerile Corneliei Pillat, VR
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288817_a_290146]
-
și ca un roman cu cifru, o sugestie în acest sens fiind oferită de prefață, care, dincolo de fantazările erudite pe teme lingvistico-mitologice, conține și un avertisment către cititor. După mai bine de un deceniu de la publicarea studiului Poetica legendei ca postfață la culegerea de Legende populare românești (1983), A. reia, în volumul Legenda (1995), preocuparea de a defini această categorie a literaturii populare și de a o situa cât mai exact prin raportare la legendele altor popoare, la alte forme ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
literare. SCRIERI: Portretul literar, București, 1985; Calpuzanii, București, 1987; ed. 2, București, 1999; Legenda, București, 1995; Mitul și literatura, București, 1995; Petre Georgescu Delafras, București, 1999. Culegeri: Folclor din Dâmbovița, București, 1981 (în colaborare cu Octav Păun); Legende populare românești, postfața edit., București, 1983 (în colaborare cu Octav Păun); Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Octav Păun). Repere bibliografice: Al. Călinescu, Un studiu despre portretul literar, CRC, 1985, 32; Adrian Marino, Portret și autoportret, TR, 1986, 48
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
care am optat pentru prima variantă. Bibliografie Adams, Robert, Merrihew, Leibniz: Determinist, Theist, Idealist, Oxford University Press, New York, 1994. Allen, R. E., The Ontological Argument, Philosophical Review, vol. 70, nr. 1, 1961. Anselm din Canterbury, Monologion, traducerea cu note și postfață de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998. Anselm din Canterbury, Proslogion, traducere de Gheorghe Vlăduțescu, Editura Științifică, București, 1997. Aquino, Thoma de, Summa theologiae. Despre Dumnezeu, traducere de Găleșanu Paul și Sterpu Gheorghe, Editura Științifică, București, 2000. Asmus, V.F.
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
9. 56 Daniel A. Dombrowski, Rethinking the Ontological Argument, Cambridge University Press, New York, 2006, p. 10. 57 Alexander Baumgarten, Sfântul Anselm și conceptul ierarhiei, Editura Polirom, București, 2003, p. 41. 58 Sf. Anselm din Canterbury, Monologion, traducerea cu note și postfață de Alexander Baumgarten, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1998, p. 7. 59 Idem, p. 12. 60 Etienne Gilson, Filosofia în Evul Mediu, traducere de Ileana Stănescu, Editura Humanitas, București, 1995, p. 227. 61 Sf. Anselm din Canterbury, op. cit., pp. 16-18. 62
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Adu-ți aminte. Scrisoare către un prieten din copilărie, București, 1953; Florile pământului, București, 1954; Sarea-i dulce, București, 1955; Însemnările și amintirile unui ziarist, I-II, București, 1955; Cefe de taur, București, 1956; Iarbă, București, 1957; Poeme simple (1923-1943), postfață Sorin Arghir, București, 1957; Rădăcinile sunt amare, I-V, București, 1958-1959; ed. (Vântul și ploaia), I-III, București, 1969; Clopote și struguri, București,1960; Printre stele, București, 1960; Carul de foc, București, 1960; Darie, București, 1960; Costandina, pref. Aurel Baranga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
rațiunii..., București, 1973; Poeme cu lună, București, 1974; Uruma, București, 1974; Viață, poezie, proză!... Confesiunile lui Darie, îngr. Cornel Popescu și Ștefan Stancu Mitroi, pref. Cornel Popescu, București, 1975; Poeme cu lună, postfață Mariana Ionescu, București, 1986; Versuri, îngr. și postfață Aureliu Goci, București, 2002; 101 poezii, îngr. Florin Costinescu, București, 2003. Antologii: Ora copiilor, cu ilustrații de Dem, București, [1931] (în colaborare cu Ioan Rovența); Antologia poeților tineri, cu 55 chipuri de Margareta Sterian, postfață Ion Pillat, București, 1934. Traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Trei scrieri despre educație, E.D.P., București. Nicolescu, V., 1980, „Universul pedagogiei regândit: Constantin Narly”, prefață la C. Narly, Texte pedagogice (antologie), E.D.P., București. OCDE, 1987, Les adultes en l’enseignement supérieur. Păun, Emil, 1980, „Concepția sociopedagogică a lui E. Durkheim”, postfață la Émile Durkheim, Educație și sociologie, E.D.P., București. Păun, Emil, 1982, Sociopedagogie școlară, E.D.P., București. Păun, Emil, 1983, „Educația și dezvoltarea socială”, în Domenii ale pedagogiei, E.D.P., București. Petrescu, I.C., 1929, Școala și viața, Editura Casa Școalelor, București. Petrescu, I.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
configurative, Într-un fel de asimptotă teoretică, astfel Încât la infinit toate construcțiile (pe care le voi numi „lumi imaginare” sau „lumi posibile”) să coincidă. Soluția este oferită, crede Culianu, de gândirea magică. O foarte interesantă observație a lui Patapievici, din postfața cărții, pune În legătură mutația de imaginar cu modificarea epistemică: Nu s-a subliniat niciodată Îndeajuns faptul că suportul acestei teorii a schimbării istorice este nu atât schimbarea de imaginar ș...ț, cât Înlocuirea cunoașterii fantastice și a subiectului epistemic
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ce rost are să mai citim literatura? (Editura Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord. Ion Pop (vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998; vol. II-IV, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj, 1999-2003). Prefețe sau postfețe la Ion Agârbiceanu, Amintirile (Editura Cartimpex, Cluj, 1998); Mircea Nedelciu, Proza scurtă (Editura Compania, București, 2003); Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile (Institutul Cultural Român, București, 2005); Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie (Editura Compania, București, 2005); Petre Barbu, Blazare
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
exprimare exactă, la obiect, concisă, care facilitează lectura. După 1975, mai multe proze din volumele sale au fost scenarizate și prezentate la Radio și Televiziune. SCRIERI: Patru cravate, postfață Petre Ghiață, București, 1970; Experții veseli, București, 1972; Voiaj de nuntă, postfață D. Micu, București, 1975; Ninsoare de iulie, București, 1979. Repere bibliografice: D. Micu, „Ninsoare de iulie”, „Scânteia tineretului”, 1979, 11 537; Scrisoare de la Nicolae Dimitriu. 1980, ADLTR, D-37; Petre Strihan, Un umorist: Nicolae Dimitriu, RL, 1982, 27. C.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
care nu există?" Ca autor al traducerilor, aș prefera să încep cu răspunsul la cea de-a doua întrebare, pentru a lăsa loc și timp de nunațare răspunsului la cea dintâi (pentru care, de fapt, voi scrie sub formă de postfață un mic eseu referitor la acest autor atât de straniu). Limba lui Schwab se ia la trântă cu limba germană, îi scoate limba și în același timp, se supune umilă și fără nici un fel de obiecții unor personaje care trăiesc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]