5,162 matches
-
Concertul brandenburgic nr. 1), Boulez (Pli selon pli), Webern (Cantata nr. 2), Stockhausen (Gruppen), Globokar (Accord)<footnote Vezi Ibidem, p. 52. footnote>. Concepția acestei părți, precum și structura întregii lucrări - una concepută în cinci părți - reprezintă o spectaculoasă declarație de intenție postmodernă, precum și un strălucit exemplu al plauzibilității tehnicilor de citat și colaj, dar și a aplicabilității practice a acestora în calitate de concepție componistică și lucrare muzicală concretă. Berio însuși recurge la imaginea unui fluviu atunci când își comentează propria lucrare: „Există la Mahler
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
este cuvântul de legătură cu acele peste treizeci de producții cinematografice la care a scris muzica Alfred Schnittke. Iar contextul gândirii muzicale și particularitatea concepției îl prezintă pe acesta din urmă într-o lumină totalmente diferită de concepția atât de postmodernă a „documentarului peisagistic” al compozitorului italian. Specificul acestei diferențe poate înțeleasă în termenii unei comparații (metaforice) între rolul convențional al pasajelor de virtuozitate în Concertele pentru pian de Mozart și resemnificarea funcțională a virtuozității din retoric în tematic în Concertele
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
termen generic pentru întreaga concepție polistilistică a lui Alfred Schnittke este cuvântul recuperare, însă oricât de mult ar consuna acesta cu o tendință majoră a postmodernismului în general, semnificația termenului se situează în opoziție cu detașarea neimplicată a atitudinii recuperative postmoderne și se prezintă drept o recuperare implicată, printr-o asumare organică a trecutului. Dacă Luciano Berio prezintă un șir de imagini caracteristice ale tipologiilor stilistice, făcând-o într-un mod detașat și distanțat deopotrivă, prin însuși modul de selecție și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
sau competitorilor la un concurs inițiat de ,Vatra": Amantul/ amanta anului 2000. În epoca Marelui Vibrator, Alexandru Mușina se amuză și ne amuză teribil cu sublinierea mentalității premoderne a unor oameni, în fond, de un cuminte tradiționalism, amețiți cu serul postmodern. Sunt lucruri care se poartă, haine și atitudini trendy, dar care multora le vin într-un mod înduioșător. Provincia îngroașă tușele acestui contrast, dar nici Bucurescii culturali nu stau prea comod în scrisorile cu ghimpi ale eseistului editor, universitar și
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
un alt nivel și cu un alt orizont de referință - o regăsim și la... București. Doar că bieții bucureșteni sunt Ťoprimațiť & ignorați de parizieni, de newyorkezi. Degeaba se agită să le arate că și noi suntem textualiști, și noi scriem postmodern... ei (Ťcentraliiť) zâmbesc politicos și zic: ŤCe simpatic, ce interesant, există și un textualism român? E posibil și un postmodernism românesc? How nice.ť (...) Cum să-i concureze clujenii pe bucureșteni, când sistemul lor de referință, al clujenilor, sunt (maximum
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
dependența lor, complicitatea între discurs și putere sub condiționarea însușirii artei cuvântului. Subtitlul e detaliat în cele două mari acțiuni ale volumului. Cel dintâi, "Retorica sau puterea discursului", desfășoară o informație foarte bogată privind destinul și avatarurile retoricii până la paradigma postmodernă a discursului performant în politică, filosofie, literatură și deopotrivă în publicistică, propagandă vizuală, reclamă. Diversitatea domeniilor nu trădează nici legătura cu dialectica, nici unitatea mecanismelor de construire a discursului, mecanisme de ordin logic, ideatic, argumentativ și stilistic, înțelese ca norme
Retorică și politică by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10093_a_11418]
-
al literaturii române. Cum încărunțește o blondă. Povestiri din secolul trecut este o excelentă frescă a anilor de sfârșit ai comunismului românesc (combinație de Stalin și Caragiale, cum bine s-a spus) realizată prin prisma destinului unor femei. O replică postmodernă la Momentele și schițele lui Caragiale în care lumea nu mai este văzută prin ochii lui Mitică și ai amicilor săi de cafenea, ci prin cei ai unor la fel de memorabile purtătoare de fuste.
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
Muzică postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității Oleg Garaz 1. Muzică postmodernă: schița unui "portret-robot" Întrebarea este una aparent simplă: există oare o muzică specific postmodernă, una în care preceptele ideologice ale postmodernismului și-ar găsi o realizare deplină<footnote O
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Muzică postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității Oleg Garaz 1. Muzică postmodernă: schița unui "portret-robot" Întrebarea este una aparent simplă: există oare o muzică specific postmodernă, una în care preceptele ideologice ale postmodernismului și-ar găsi o realizare deplină<footnote O listă reprezentativă în acest sens o oferă cercetătoarea franceză Béatrice Ramaut-Chevassus
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Muzică postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității Oleg Garaz 1. Muzică postmodernă: schița unui "portret-robot" Întrebarea este una aparent simplă: există oare o muzică specific postmodernă, una în care preceptele ideologice ale postmodernismului și-ar găsi o realizare deplină<footnote O listă reprezentativă în acest sens o oferă cercetătoarea franceză Béatrice Ramaut-Chevassus în cartea intitulată “Musique et postmodernité” (Presses Universitaires de France, seria “Que sais-je?”, 1998
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
istoriei (pag. 9) și sfârșitul metanarațiunilor (pag. 10) și (2) o nouă atitudine față de trecut (pag. 11), un gust pentru eclectism (pag. 13) și o cerere pentru comunicabilitate (pag. 15). Monografia se prezintă drept o excelentă analiză a fenomenului muzical postmodern, îmbinând într-un mod exemplar prezentarea ideologiei postmoderne, reflectarea diferențiată a spectrului de concepții componistice specifice perioadei și analiză detaliată a unei serii de lucrări representative pentru relația terminologica prezentată în titlul cărții. Diferența concepției noastre rezidă într-o atitudine
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
și (2) o nouă atitudine față de trecut (pag. 11), un gust pentru eclectism (pag. 13) și o cerere pentru comunicabilitate (pag. 15). Monografia se prezintă drept o excelentă analiză a fenomenului muzical postmodern, îmbinând într-un mod exemplar prezentarea ideologiei postmoderne, reflectarea diferențiată a spectrului de concepții componistice specifice perioadei și analiză detaliată a unei serii de lucrări representative pentru relația terminologica prezentată în titlul cărții. Diferența concepției noastre rezidă într-o atitudine mai puțin “enciclopedica” și cu o miză mai
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
austro-german sau Impresionismului francez. În fiecare caz concret este vorba despre un ansamblu de precepte ideologice-estetice care se legitimează printr-un ansamblu corespunzător de lucrări muzicale reprezentative. Astfel, intrebarea de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
de mai sus presupune și o listă repertoriala a a muzicii postmoderne, cu titluri de lucrări și, evident, cu nume de compozitori și interpreți. Pentru început ne putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
putem întreba împreună cu muzicologul canadian Friedemann Sallis: "Și muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des premiers à esquisser un concept de musique postmoderne", Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
muzica... există oare o muzică postmodernă? Unii cred că da", iar în trimiterea la subsol notează: "Utilizând termenul «post avant-garde», David Cope a fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des premiers à esquisser un concept de musique postmoderne", Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive de Luigi Nono, în: Circuit: musiques contemporaines, vol
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
fost unul dintre primii care a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des premiers à esquisser un concept de musique postmoderne", Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive de Luigi Nono, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 11, nr. 1, 2000, pag. 71. În a patra trimitere de la pagina 71 autorul articolului prezintă o listă cu lucrări în care este
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
a schițat conceptul muzicii postmoderne "<footnote "Et la musique... existe-t-il une musique postmoderne? Certains pensent que oui" și "Utilizant le terme «post avant-garde», David Cope fut un des premiers à esquisser un concept de musique postmoderne", Friedemann Sallis, Le paradoxe postmoderne et l'oeuvre tardive de Luigi Nono, în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 11, nr. 1, 2000, pag. 71. În a patra trimitere de la pagina 71 autorul articolului prezintă o listă cu lucrări în care este implicată această accepțiune: D. COPE
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
thème de... une conférence), în: Contrechamps, nr. 3, 1984, în: P. ALBÉRA (s. la dir. de), Avant-garde et tradition, Lausanne, L'Âge d'homme; K. POTTER, Robert Ashley and Post-Modernist Opera, Operă, vol. 38, 1987; J. BEVERLEY, The Ideology of Postmodern Music and Left Politics, Critical Quarterly, vol. 31, nr. 1, 1989; McCLARY, Terminal Prestige: The Case of Avant-Garde Music Composition, Cultural Critique, vol. 12, 1989, precum și Feminine Endings: Music, Gender and Sexuality, Minneapolis, University of Minnesota Press, 1991; J. J.
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
DUFORT et J. M. FAUQUET (s. la dir. de), La musique depuis 1945. Matériau, esthétique et perception, 1996; S. Connor, Postmodernist Culture: An Introduction to Theories of the Contemporary, Oxford, Blackwell, 1997; C. FLOROS, György Ligeti - Jenseits von Avantgarde und Postmoderne, Vienne, Lafite, 1996, U. MOSCH (s. la dir. de), Wolfgang Rihm ausgesprochen, Schriften und Gespräche, vol. 1, Winterthur, Amadeus, 1997; N. NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
MOSCH (s. la dir. de), Wolfgang Rihm ausgesprochen, Schriften und Gespräche, vol. 1, Winterthur, Amadeus, 1997; N. NEHRING, Popular Music, Gender and Postmodernism, Austin, University of Texas Press, 1997; S. SIM (s. la dir. de), The Routledge Critical Dictionary of Postmodern Thought, New York, Routledge, 1998. footnote>. În acest sens, este vorba despre o "specie" particulară a practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
practicilor muzicale contemporane care răspund și corespund acelui set de însușiri și valori pe care le determină, așa cum a rostit-o în studiul său Lyotard, focalizându-se pe mutația în domeniul cunoașterii suportată de către societățile postindustriale<footnote Jean-François Lyotard, The Postmodern Condition: A Report on Knowledge (Theory and history of literature) (vol. 10), University of Minnesota Press, Minneapolis, 1984. footnote>. Această idee poate servi în calitate de o primă aproximare. Este de remarcat aici termenul „post-avangarde” care poate fi interpretat atât că situare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
signifie en allemand «couper») Schnittke, donc, moissonne, récolte et attache ensemble leș musiques qui'il a fauchées", John Rea, Postmodernité "que me veux-tu", în: Circuit: musiques contemporaines, vol. 8, nr. 1, 1997, p. 57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
57. footnote>. Un posibil portret-robot al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere a modernismului sau o continuare a acestuia, ci (una care) păstrează ambele aspecte; (2) este, la un anumit nivel și într-un anume fel, ironică; (3) nu respectă delimitările
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
al muzicii postmoderne îl putem asambla pornind, spre exemplu, de la cunoscută lista a compozitorului și muzicologului american Jonathan D. Kramer, unde sunt enumerate 14 calități ale muzicii care își asumă într-un mod organic ideologia postmodernă. În opinia lui, muzica postmodernă: (1) nu este o simplă repudiere a modernismului sau o continuare a acestuia, ci (una care) păstrează ambele aspecte; (2) este, la un anumit nivel și într-un anume fel, ironică; (3) nu respectă delimitările între sonoritățile și procedurile trecutului
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]