1,576 matches
-
un titan al creativității. La fel, ați fi surprinși, poate, să ascultați cursurile lui Mircea Cărtărescu: foarte structurate, foarte docte (dar presărate cu anecdote inteligente), solicitând multă concentrare prin turul de erudiție și de informație. Nu, nu propune scriere creativă postmodernistă, nu citează extatic din propriile cărți și nici nu anulează nonconformist distanța față de studenții lui, deși e cald și respectuos. E, la o adică, profesor. E trist că unii profesori și unii părinți își sabotează propriii copii, neajutându-i să
Minciuna pe care le-o spunem copiilor noștri () [Corola-blog/BlogPost/338494_a_339823]
-
cum în ultimul veac și jumătate se tot crede, în mod greșit, în muzica occidentală și nu numai. Acel dincolo e un loc al spiritului. Iar spiritul poate fi bun sau rău, toate culturile lumii știu asta, mai puțin modernitatea postmodernistă. Din păcate, extrem de rari sunt cei care chiar fac diferența: mai precis, numai o persoană educată spiritual poate discerne diferența dintre o stare de extaz sau beatitudine care ține de sfințenie, de adevăr, de Realitatea ultimă, și o stare care
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
Saul Bellow: Darul lui Humboldt de Mirela Teodorescu Saul Bellow este exponentul fazei de tranziție între generația modernistă - clasicii modernismului - Hemingway, Faulkner, Steinbeck, Dos Passos, și cea a postmoderniștilor: Pynchon, Barth, Coover, Federman etc. Dacă ar fi să-i lipim o etichetă - simplificatoare ca orice etichetă - s-ar putea spune că Saul Bellow - cel licențiat în sociologie și antropologie, profesor la diverse universități americane, printre care, cea din urmă
Saul Bellow: Darul lui Humboldt, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339539_a_340868]
-
coordonată de Cristian Livescu, Ed. Crigarux, 2008, în Antologia sonetului românesc, coordonată de Radu Cârneci, Editura Muzeul Literaturii Române,București, 2007-2009. Când este întrebat, spune că se consideră un romantic autentic, în mare măsură neoclasic, puțin modernist și mai puțin postmodernist, care se simte confortabil numai în apele dulcelui stil clasic. Referință Bibliografică: Mihai Merticaru / Mihai Merticaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 182, Anul I, 01 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Merticaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
prin cultul pietrelor prețioase; este simbolistă, prin corespondențele între planul sufletesc și cel exterior, prin predilecția pentru nuanțele cromatice, prin alternanța imaginilor vizuale cu cele auditive, prin folosirea sugestiei; este clasică, prin structură, observabilă în compoziție și în echilibru; este postmodernistă, prin stările de spirit complementare, „aflate în același timp în relații de ruptură, de continuitate și de întrepătrundere.” (J. JOYCE) Poetul, ca nimeni altul, a simțit acum decadența, pentru că El, truditorul Cuvântului, veghează ca Poezia să nu cadă în capcana
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
secol, e necesar să privești această panoramă ca printr-un ochean întors, adică de la cel mai tânăr autor, Adela Greceanu, la Mircea Ivănescu, care a decedat decurând.Poeții tineri ai acestui început de secol, au învățat, practic, de la post-textualiști (nouăzeciști ), postmoderniști, textualiști ( optzeciștii), manieriști, experimentaliști ( șaizeciștii), în frunte cu Angel Dumbrăveanu, Marin Sorescu, etc. O privire de ansamblu asupra influențelor poetice de la sfârșitul veacului trecut și începutul acestui secol este necesară pentru a stabili cele cinci metode distinct de analiză comparativă
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
sigură de a rata adevărata poezie. În antiteză cu „vocile” mai-sus amintite, prin tot ceea ce scrie (și nu numai prin poezie, ci și prin numeroasele sale intervenții publicistice ori jurnalistice), Georgeta Resteman dovedește forța unui creator valoros, incoruptibil în fața valurilor postmoderniste, păstrându-și intactă dorința de a transmite, de a genera stări pozitive, de a ilumina spiritul. În concluzie, prezenta lucrare are toate ingredientele necesare unei reușite și, cu siguranță, va fi apreciată ca atare, creând premisele „adăugării” în panteonul literaturii
PLEDOARIE PENTRU MULTIPLELE FUNCŢII ALE IUBIRII de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340595_a_341924]
-
din discursul domnului profesor si critic literar Paul Aretzu, ceva care mi-a bucurat inima. Domnia sa vorbind despre poezia mea spunea că este un pic inactuală, este o poezie de tip modernist, ori astăzi se scrie o poezie antimodernistă numită postmodernistă ce deconstruiește poezia. În opinia dumnealui poezia mea este una care construiește și continuă tradiția poeziei neomoderniste a șaizeciștilor. http://www.youtube.com/watch?v=wWpZ806DK2s Referință Bibliografică: Ana Maria Bocai / Ana Maria Bocai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ANA MARIA BOCAI de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341230_a_342559]
-
artistice pretutindeni în jur, de la ofertele culturale urbane până la modul în care noi înșine privim cotidianul aparent banal. De acord, iarăși. Punctul în care ne putem distanța de viziunea reformatorilor este acela în care ne amintim că nu poți fi postmodernist dacă nu cunoști și celelalte vârste ale unei culturi. Astăzi, artiștii adoră colajul, fragmentarul, jocul cu registrele. Dar artiștii aceștia știu din ce să facă un colaj! Ei au o vastă, justă cunoaștere a fenomenului literar și cultural. În schimb
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
le surclasăm în rafinament. Rămâi la marile texte, pentru că altfel copiii nu le mai cunosc și ne trezim cu o generație scoasă de pe marile bulevarde ale cunoașterii și băgată pe ulițe. Copilul nu înțelege că i se propune o literatură postmodernistă, de intertextualitate (pentru că nu se duce la textele fundamentale, originare, programa nu îl mai trimite la ele) Revenind la postmoderniști, aș aminti cartea lui Florin Bican, propusă în auxiliarul de a V-a și scrisă cu talent, Aventurile cailor năzdrăvani
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
generație scoasă de pe marile bulevarde ale cunoașterii și băgată pe ulițe. Copilul nu înțelege că i se propune o literatură postmodernistă, de intertextualitate (pentru că nu se duce la textele fundamentale, originare, programa nu îl mai trimite la ele) Revenind la postmoderniști, aș aminti cartea lui Florin Bican, propusă în auxiliarul de a V-a și scrisă cu talent, Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși. Ea este un astfel de colaj din marile basme românești, în cheie ludică, parodică. Întreb: cum
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
a V-a și scrisă cu talent, Aventurile cailor năzdrăvani rememorate de ei înșiși. Ea este un astfel de colaj din marile basme românești, în cheie ludică, parodică. Întreb: cum să pui în fața unui copil de a cincea un text postmodernist cu referințe la Povestea lui Harap-Alb, de pildă, și să nu-l mai trimiți la textul sursă? În spatele programei de română se mai poate observa o tendință. Filologii au această caracteristică: după ce au citit vârfurile unei literaturi, fac un fel
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
ta spre tânăra generație. Rămâi la marile texte, pentru că altfel copiii nu le mai cunosc și ne trezim cu o generație scoasă de pe marile bulevarde ale cunoașterii și băgată pe ulițe. Copilul nu înțelege că i se propune o literatură postmodernistă, de intertextualitate (pentru că nu se duce la textele fundamentale, originare, programa nu îl mai trimite la ele). În plus, copilul (și poate nici măcar părinții) nu mai află adevărul: nu i se aduc în față decât puține texte de primă mână
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
nu poate egala un original. A face literatură înseamnă a da cuvintelor cea mai bună valență pe care o pot primi ele, mergând până la a le face docile, gumoase sub geniul unui autor (Nichita Stănescu, inventând „necuvintele”, sau Eminescu, Creangă, postmodernistul Șerban Foarță etc). Considerațiile filologice ar fi prea multe, de aceea le părăsesc. Nu ar lipsi nici argumentul apartenenței identitare. Ne reamintim că asta nu e o culpă în Uniunea Europeană, clădită sub mottoul „unitate în diversitate” și sub filosofia păstrării
o nouă reformă a manualului de literatură, făcută în tăcere () [Corola-blog/BlogPost/337895_a_339224]
-
muntele. Cristian Barbosu este autorul volumelor „Ce vrea Dumnezeu să știu despre viața de familie”, „Cele zece porunci”, „Habacuc”. Nevoia de Absolut Subliniind mutațiile ce au avut loc în gândirea oamenilor pe parcursul ultimei perioade de timp, Cristian Barbosu menționa: „Filosofia postmodernistă a pătruns subtil în toate ramurile vieții, influențând pe nesimțite atât creierul cât și inima, ba uneori, și sufletul, creând o nouă etică, un nou sistem de valori, ba chiar și o nouă formă de spiritualitate, privată însă de absoluturi
O CARTE SEMNATA CRISTIAN BARBOSU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344229_a_345558]
-
câteva ode ocazionale, închinate unor celebrități locale ori unor vrednice învățătoare, cu ocazia pensionării acestora; ecourile din Coșbuc sunt mai adânci și mai interesante. Nu este vorba - ne grăbim s-o spunem - de pastișe literare ci de replici moderne sau postmoderniste la poezia tradițională coșbuciană: avem și la Veronica Oșorheian o Nuntă țărănească cu momentele ritualice, dar și cu plăcerea rostirii unor cuvinte și expresii locale și cu o versificare sprințar -umoristică, amintind de Topârceanu; avem o Răsplată care ar putea
CRONICA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344356_a_345685]
-
a apărut la București, la Editura „Destine” (2015). O carte în alb și negru de la un capăt până la celălalt, în care predomină albul, deloc întâmplător, spre a ilustra laitmotivul (timp alb) al tuturor poemelor cuprinse în ea. Este o poezie postmodernistă, nu chiar la îndemâna oricui, plină nu numai de neologisme, ci și de referiri la mitologia greacă ori nordică, de filosofie și simbolistică esoterică. Cu ample conotații, dificil de decriptat, poezia Mihaelei Oancea nu seamănă cu nimic din ce am citit
MIHAELA OANCEA (“SOLZII NEGRI AI TIMPULUI ALB” – EDITURA “DESTINE” – BUCUREȘTI, 2015) de DORINA STOICA în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342866_a_344195]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > FASCINAȚIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL Autor: Elena Negoiță Publicat în: Ediția nr. 1666 din 24 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă te-ai plictisit, cititorule, de tehnicile narative postmoderniste și de tumultul cotidianului, îți propun spre lectură o carte, care te va plimba pe tărâmurile medievale ale Moldovei. Apărut în 2013, la Editura Vicovia, romanul „Teofana” al lui Ion Lupu îți va deschide un univers ficțional, care te va
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
Studiul de față consemnează, în parte, una din cele trei științe, care se ocupă de literatură- istoria literaturii. Alături de alte articole scrise în acest domeniu, îmi propun să deschid o nouă latură în evoluția literaturi române, axându-mă pe perioada postmodernistă, atât de mult în vogă la ora actuală, și elementele căreia care ne fac, uneori, să ne contrazicem. Țin să accentuez, că între Istoria literară și Istoria literaturii mă situez, însă am ales anume Istoria literară, pentru că voi analiza transformarea
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
literari, aceasta fiind considerabilă pentru posmodernitate. Deși scriitorii 80 au folosit primii acest termen, deși tot ei au avut conștiința, că aparțin generației postmoderne. Ulterior, alți critici au folosit un firesc decupaj de a exclude conștiința teoretică de sine pentru postmoderniști, iar, pe de altă parte, scriitoriii anilor 70, recuperând miturile și oniricul, vădind o maturitate sporită a spiritului creator.“... Chiar dacă generația ’60 n-a folosit niciodată termenul, ceea ce indică doar faptul că ea n-a avut conștiința că aparține epocii
ÎNTRE ONIRISM ŞI METALITERATURĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378292_a_379621]
-
sau poate la ortoped, că mi s-au înmuiat picioarele de alpinist și merg ca un patruped așteptând o fărâmă de păsat; sau te-ai gândit la internist, că ficatul mi s-a mărit, de când mă ghiftui cu vrăjeli de postmodernist; sigur te-ai gândit la psihatrie, cu-atâta nebunie, nu-i exclus să fi făcut vreo nevroză sau psihoză... voi merge pe rând la fiecare, dar, mai întâi, voi face încercare la doctorul de cord, să-mi deschidă inima, să
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
mi, la;sau poate la ortoped,că mi s-au înmuiat picioarele de alpinistși merg ca un patruped așteptând o fărâmă de păsat;sau te-ai gândit la internist,că ficatul mi s-a mărit,de când mă ghiftui cu vrăjelide postmodernist;sigur te-ai gândit la psihatrie,cu-atâta nebunie, nu-i exclussă fi făcut vreo nevroză sau psihoză...voi merge pe rând la fiecare,dar, mai întâi,voi face încercare la doctorul de cord,să-mi deschidă inima,să-mi
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
acum celelalte cărți de poezie ale autorului, o continuare a provocărilor realității evocatoare liricii sale, în stilul său foarte personal. Blânda sa comunicare lirică vine cu o tonalitate numai a lui, o rostire inconfundabilă. I s-a spus că este postmodernist, optzecist, melancolic depresiv, sau un bun înțelegător al transcendenței. No comment, pentru că Paul Blaj poate fi citit în o mie de feluri și funcția subiectivă a interpretării relevă diferit. Dar Paul Blaj este el singur cu autenticul poeziei sale de
PAUL BLAJ- BELGIA, DROGHERII ȘI AVARII ÎN PLOAIE( ULTIMELE POEME ANTUME) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379081_a_380410]
-
planuri contrastante: unul rarefiat, cosmic, în cuvinte diafane, “valuri mișcătoare”, “sulițele zilei-lumină”, “nimfele”, “dans ritualic”, și planul cotidian, aspru, pământesc, demn de sarcasm. Finalul poeziei se încadrează cu o sintagmă realistă, în cel de-al doilea plan, folosind un limbaj postmodernist: “apoi își pune la încărcat steluța de la cercel pentru ziua de mâine”. În placheta “lacrimi cu trenă”, poeta aduce nostalgiile copilăriei pe lângă “caleașca bunicului” prin “meandrele vieții”. Un“tren cu amintiri” călătorește în inefabil, aici vocabularul se îmblânzește, sunt “încondeieri
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
original gata format, care emite versurile de maniera valorii lor de întrebuințare și nu a valorii lor absolute ca artă, poți afla acel obiect de consum literar, rar realizat chiar de postmodernism, chiar de poeții consacrați în domeniu. Un poet postmodernist deplin se găsește greu, date fiind teoretizările acestui curent ( în pondere Mircea Cărtărescu, la noi, i-a trasat caracteristicile, i-a delimitat cerințele, problematica și strategiile). Nicolai Tăicuțu cultivă această metodă de scriere utilizând experiențele cotidiene, autoreferențialitatea, ironia și autoironia
NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA” de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379124_a_380453]