1,519 matches
-
traumatic personal în dezvoltarea simptomatologiei STS în funcție de tipul de traumă suferită. Ea constată că în cazul eșantionului alcătuit din 100 de psihoterapeuți, doar cei care suferiseră experiențe traumatice în copilărie prezentau un nivel crescut de simptome specifice sindromului de stres posttraumatic. Nelson-Gardell și Harris (2003) au aprofundat și mai mult această distincție, separând participanții în funcție de tipul de traumă suferit în copilărie. Au constatat că specialiștii care prezentau riscul cel mai crescut erau cei care suferiseră abuz sau neglijare emoțională. Cei mai
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
terapeuților care lucrează cu supraviețuitori ai abuzurilor sexuale. Au constatat că particpanții care aveau un procentaj mai mare de victime în sarcinile de lucru prezentau credințe mai afectate despre sine și despre ceilalți, mai multe simptome ale tulburării de stres posttraumatic, și un nivel mai ridicat de traumatizare vicariantă auto-raportată. Expunerea cumulativă se referă la numărul de luni sau ani petrecuti în slujba clienților ce au suferit traume sau numărul de ore de lucru petrecut cu victime de-a lungul carierei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
similare. Gomez & Rutledge (2009) au constatat că asistenții medicali din secția de urgențe prezintă un risc semnificativ mai mare de a manifesta stres traumatic secundar comparativ cu asistenții sociali (33% vs. 15%). Mealer et al. (2007) au comparat intensitatea simptomatologiei posttraumatice manifestată de asistenții medicali din secțiile de terapie intensivă și medicină generală. Prima categorie a obținut scoruri semnificativ superioare. Subiecții din ambele specializări prezintă un risc mai mare de anxietate și depresie comparativ cu managerii din industria de sănătate. Aceste
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
la care sunt expuși și impactul suferinței pe care o asistă. Scorurile obținute de cadrele medicale din România sunt mai ridicate decât cele prezentate în studiile ce se referă la personalul din domeniul sănătății mentale, psihoterapeuți specializați pe problematica stresului posttraumatic (Pearlman & MacIan, 1995; Ghahramanlou & Brodbeck, 2000). Ultima dintre aceste cercetări s-a realizat cu un eșantion de psihoterapeuți ce tratau victime ale agresiunilor sexuale, adeseori venind în ajutorul acestora imediat după incidentul traumatic în secția de urgențe. Totuși, cadrele medicale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
sănătății mentale. De asemenea, aceasta variabilă a fost operaționalizată în diferite feluri, astfel încât raportarea la rezultatele altor cercetări este dificilă. O abordare similară în constatarea istoricului traumatic personal a evidentiat că 60% dintr-un eșantion de terapeuți specializați pe stres posttraumatic și 68,4% dintre participanții la o conferință pe tema traumei raportau a fi suferit ei înșiși în trecut un eveniment traumatic (Pearlman & MacIan, 1995). Alte studii exemplifică diferite tipuri de traumă și cer subiecților să aleagă între acestea abuzul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
De-a lungul anilor cei care intră în contact sistematic cu victime ale evenimentelor traumatice, încercând să le vină în ajutor, adună un număr mare de amintiri traumatice, de posibile amenințări și deznodăminte nefericite. La fel, ca și în stresul posttraumatic, se produc schimbări neurofiziologice și psihologice care trebuie prevenite și îngrijite. Procentul de pacienți traumatizați îngrijiți într-o săptămână se asociază cu un nivel mai ridicat al simptomelor intruzive și al distresului total în cazul asistenților medicali. Aceste rezultate sunt
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Bratt M.M., Broome M., Kelber S. & Lostocco L. (2000). Influence of stress and nursing leadership on job satisfaction of paediatric intensive care unit nurses. American Journal of Critical Care 9, 307-317. Breslau N, Kessler R.C., Chilcoad H.D. (1998) Trauma and posttraumatic stress disorder in the community: The 1996 Detroit Area Survey of Trauma. Arch Gen Psychiatry. Briere, J. N. & Elliott, D. M. (1994) Immediate and long term impacts of child sexual abuse. Future of Children, 4(2), 54-69. Buchanan, T., Johnson
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Children, 4(2), 54-69. Buchanan, T., Johnson, J. A. & Goldberg, L. R. (2005). Implementing a five-factor personality inventory for use on the Internet. European Journal of Psychological Assessment, 21, 115-127. Cadell, S., Regehr, C. & Hemsworth, D. (2003) Factors contributing to posttraumatic growth. A proposed structural equation model. American Journal of Orthopsychiatry, 73(3), 279-287. Caplan, R. P. (1994) Stress, anxiety, and depression in hospital consultants, general practitioners, and senior health service managers. BMJ: 309: 1261-1263. Carver, C. S., Scheier, M. F.
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
London: Sage Publication Embriaco N, Azoulay E, Barrau K, Kentish N, Pochard F, Loundou A, Papazian L. (2007) High level of burnout in intensivists: prevalence and associated factors. Am J Respir Crit Care Med;175:686-692. Epstein, R. S. (1989) Posttraumatic stress disorder: A review of diagnostic and treatment issues, Psychiatric Annals, B(10): 556-563. Erdur, B., Ergin, A., Turkcuer, I., Parlak, I., Ergin, N., Boz, B. (2006) A study of depression and anxiety among doctors working in emergency units in
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
1433-1441. Figley, C. R. (2002) Theory-driven and research-informed brief treatments. In C. R. Figley (ed.). Brief Treatments for the traumatized (pp. 3-28). Westport, CT: Greenwood Press. Figley, C. R. (series ed.). (2002) Treating compassion fatigue. New York: Brunner-Routledge. Foa, E. B. & Riggs, D. S. (1993) Posttraumatic stress disorder in rape victims. In J. Oldham, M. B. Riba & A. Tasman (eds.), American Psychiatric Press Review of Psychiatry (vol. 12, pp. 273-303). Washington, DC: American Psychiatric Press. Follette, V. M., Polusny, M. M. & Milbeck, K. (1994) Mental health
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
nursing. AORN J. 68: 642-7. Schwartzberg, S. S. & Janoff-Bulman, R. (1991) Grief and the search for meaning: Exploring the assumptive worlds of bereaved college students. Journal of Social and Clinical Psychology, 10, 270-288. Shalev, A.Y. (1997) Discussion: Treatment of prolonged posttraumatic stress disorder Learning from experience. Journal of Traumatic Stress, 10(3), 415-422. Shanafelt TD, Bradley KA, Wipf JE, Back AL (2002) Burnout and Self-Reported Patient Care in an Internal Medicine Residency Program. Ann Intern Med. 136(5):358-367. Shaw,W
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
and critique of category systems for classifying ways of burnout. Psychological Bulletin, 129 (2): 216-269. Smucker, M. R., Dancu, C. V., Foa, E. B. & Niederee, J. L. (1995) Imagery rescripting: A new treatment for survivors of childhood sexual abuse suffering from posttraumatic stress. Journal of Cognitive Psychotherapy: An International Quarterly, 9(1), 3-17. Spector, P. (1982) Behavior in organizations as a function of an employer's locus of control. Psychological Bulletin, 91, 482-497. Stamm, B. H. (1997) Work-related secondary traumatic stress. PTSD
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
grief work" work?. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 59, 479-482. Suchman A., Markakis K., Beckman H., Frankel R. (1997) A model of empathic communication in the medical interview. JAMA; 277:678-82. Tedeschi, R. G. & Calhoun, L. G. (1996) The Posttraumatic Growth Inventory: Measuring the positive legacy of trauma. Journal of Traumatic Stress, 9, 455-472. Tellegen, A. (1985) Structure of mood and personality and their relevance to assessing anxiety, with an emphasis on self-report. In A. H. Tuma & J. D. Maser
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
113-114, 117-118, 120, 123-124, 127, 129-139, 141-143, 147-151, 153-156, 158, 161-162, 164, 167-168, 172-178, 180-185, 187-189 paradox / 17, 30, 129, 140, 184, 188 personalitate / 22-24, 46, 52, 83-84, 86-91, 95, 105, 108, 131, 138, 147, 152, 163, 175, 177-179, 187 posttraumatic / 14-15, 17, 19-20, 23-25, 27-28, 30-31, 36, 41, 43, 47-49, 51, 53, 59, 62-65, 77, 79, 104, 107-108, 119, 121, 153-154, 157, 162 profesional / 17-18, 29, 31, 36-38, 43-46, 48, 55, 60-61, 65, 70, 72-73, 76, 80-81, 84-86, 89, 91-92
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
75, 88-92, 99, 107-110, 112-114, 116, 118, 124-127, 138, 147, 151-152, 156, 163, 165, 167-168, 187 stres traumatic secundar / 13, 15-18, 27-32, 35-43, 45, 47, 53, 62-65, 75, 77, 81-82, 107-108, 112, 114-118, 120, 122-129, 147, 149-169, 171-177, 180-188 stres posttraumatic / 14-15, 17, 19-20, 23-25, 28-31, 36, 41, 43, 47-49, 51, 53, 59, 62-65, 77, 79, 104, 107-108, 119, 121, 153-154, 157, 162 studenți / 87, 89, 107, 111, 141, 171-180, 187-188 T terapie intensivă / 89, 147, 151-155, 181 traumă / 13-17, 19
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
then there have been theories and models that try to explain its mechanisms. For a better understanding the second chapter summarises these theories. The summary of explanatory models is completed by the presentation of neighbouring concepts in the third chapter. Posttraumatic stress disorder, vicarious trauma, burnout are some of the most important concepts that overlap and differ trying to contain the complex phenomenon of professional stress. Secondary traumatic stress and posttraumatic stress have identical symptoms except that in STS the traumatic
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
by the presentation of neighbouring concepts in the third chapter. Posttraumatic stress disorder, vicarious trauma, burnout are some of the most important concepts that overlap and differ trying to contain the complex phenomenon of professional stress. Secondary traumatic stress and posttraumatic stress have identical symptoms except that in STS the traumatic event is not directly lived by the person. Vicarious trauma is defined as the transformation of the specialist's interior experience as a result of empathic engagement to the survivors
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
în evidență cu ajutorul electroencefalografiei. În repaus, electroencefalograma (EEG) sportivilor are aspectul electroencefalogramei adultului normal, traseul având ritm alfa dominant sau subdominant cu frecvența de 9-12 c/s (Demeter, 1967), cu excepția unor ramuri sportive, unde sportivii pot prezenta aspecte de patologie posttraumatică datorate practicării sportului respectiv (este și situația unor sporturi de luptă). Specificul sporturilor de luptă impune implicarea intensă a sistemului nervos central, care trebuie să gestioneze cu promptitudine procesele de excitație și inhibiție. În timpul efortului intens, se constată apariția undelor
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
repede frânând și trecând pe banda de urgență (asemeni căilor nervoase rapide), pentru ca apoi (la fel ca în cazul funcției lente a hormonilor) să ni se înmoaie picioarele și să avem o senzație de vomă... Așa se explică faimosul șoc posttraumatic ce apare după un pericol... Pentru mai multe detalii Fraisse, P., „Les émotions”, în P. Fraisse și J. Piaget (ed.), Traité de psychologie expérimentale, PUF, Paris, 1965. Mormède, P., „Les hormones des émotions”, Les Emotions, Science et Vie, nr. 168
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în situația respectivă, precum și celor apropiați acestora, reclamând declanșarea de urgență a unei considerabile reacții de adaptare. Unele reacții adaptative de acest gen marchează, prin amploarea și consecințele lor, întreaga viață, ducând la instalarea formei severe a sindromului de stres posttraumatic, (PTS - post traumatic stress disorderă. Exemplificare (Bărbat, 2001, p.90Ă Dacă luăm în discuție factorii de stres în cazul bolnavilor de cancer, o analiză detaliată în acest sens ne face atenți asupra a cinci mari categorii de stresuri efective: 1
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Durerea cronică poate fi continuă sau repetitivă și intermitentă având dimensiuni fiziologice și psihosociale complexe. Durerea acută poate determina respirația superficială sacadată, retenția secrețiilor în afecțiunile bronho-pulmonare și o întârziere a reluării peristaltismului gastric și intestinal în perioada postoperatorie sau posttraumatică. VII.3.3. TEORIA CUNOAȘTERII SENZORIALE ȘI EXRASENZORIALE ÎN EVALUAREA DURERIIBOALĂ În ceea ce privește modalitatea, prin care bolnavul percepe și relatează durerea pe parcursul anamnezei concomitente examenului pe aparate și sisteme se recomandă a opta pentru o evaluare cât mai simplă și rapidă
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de halucinație de celelalte este o atitudine parțial critică, bolnavul având unele dubii privind realitatea lor, încercând uneori să verifice autenticitatea lor. Halucinațiile apar frecvent în tulburările psihice majore-psihoze delirante, delirant-halucinatorii, psihoze toxice, infecțioase, posttraumatice, psihoze de involuție, stări demențiale etc. Pe lângă acestea sunt descrise și alte forme de halucinații, care nu întotdeauna au o semnificație net patologică, dar însoțesc adesea o tulburare psihică, motiv pentru care majoritatea psihiatrilor le încadrează în categoria halucinațiilor. Acestea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
uneori cu note de violență și agresivitate, fie asupra propriei persoane, fie asupra celor din jur. Frecvent, ea apare brusc sau după altercații minore. Agitația psihomotorie se întâlnește atât în patologia organică (boli organice de diferite etiologii, infecții, intoxicații, stări posttraumatice etc.), cât și în boli psihice. Din punct de vedere psihiatric, se disting patru forme principale clinice de agitație psihomotorie: 1) Agitația psihomotorie maniacală caracteristică stărilor de excitație psihică din manie, manifestată prin tendința nestăpânită de mișcare amplă exuberantă, pe
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihogenă (sau afectogenă, după unii autori) beneficiază pe lângă terapie farmacologică, de psihoterapie sub diferite forme, cu foarte bune rezultate. Agitația psihomotorie este destul de frecvent întâlnită în multe alte boli psihice, dintre care amintim: psihoze delirante acute, demențe (presenilă, senilă, vasculară, posttraumatică, alcoolică), depresia de involuție, tulburarea organică de personalitate, atacul de panică. Hipobulia constă în diminuarea activității voluntare. Intensitatea hipobuliei este variabilă, de la forme ușoare până la stări profunde de inhibiție, nerăspunzând la stimulii verbali și fizici. Această stare se numește stupoare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
with unexplained chest pain", BMC Public Health, vol. 8, nr. 165, Editura BioMed Central, London, 2008. Fairbank, J.A., Hansen, D.J. & Fitterling, J.M., "Patterns of appraisal and coping across different stressor conditions among former prisoners of war with and without posttraumatic stress disorder", în Journal of Consulting & Clinical Psychology, 59, 1991, pp. 274-281. Fals-Stewart, W., Marks, A.P. & Schafer, J., "A comparison of behavioral group therapy and individual behavior therapy in treating obsessive/compulsive disorder", în Journal of Nervous & Mental Disease, 181
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]