1,360 matches
-
călătoriei, fie ea și o simplă parcurgere semnifică întru spirit poteca destinului uman și rostul definitoriu al ființei omenești de a se proiecta explorator dincolo de imedialitate. Acest aspect al mersului și purtării de sine prin secvențialitatea pașilor consecutivi, poate fi postulat aici drept un amănunt, un detaliu retras în insesizabil. Or, cel lipsit de putința mersului prin zăbovirea sa prelungă în efortul înaintării deține capacitatea de surprindere și aprofundare a unui asemenea detaliu. În viața noastră de zi cu zi deschidem
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
cazul depășirii lor nu implică renunțarea la amprenta și formele pe care ei le impun cunoașterii. Astfel, într-un asemenea context, eu mă cunosc pe mine prin numele și statutul ce mi-au fost impuse dintru început de către imperativele sociale postulate ca repere mundane. Saltul peste această pecete spre propria interioritate nu implică aici o rupere primordială, o dezrădăcinare de această emblemă. Spectrul ei mă urmărește constant și în mijlocul demersului de a mă sonda spre profunzimea mea abisală. Chiar atunci când sesizez
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dovedește, cel mai adesea negativă, lipsită de veracitatea unei iubiri care iese în întâmpinare, îmbrățișează consolator și sacrifică. Ochiul din ce în ce mai pătrunzător observă cu intesitatea unei clarități ascendente spiritualitatea coruptă ce palpită din adâncurile lăuntrice ale celorlalți. Și cu cât falsitatea postulată de aceștia la suprafața inter-relaționării se dorește a fi mai convingătoare, cu atât privirea ce a dobândit forță de persuasiune prin experiența calvarurilor sufletești surpinde mai evident fundamentele convertite de mult la negativitate ale conștiințelor ce își joacă rolul unor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
aici speranța în realitatea unei armonii infailibile, de ne-atins pentru spectrul negativităților telurice și incompatibilă cu tentațiile coruptibile ale relativităților profane. Această ordine ce include imanentul învăluindu-l din ascuns dă sens și semnificație suferinței de natură spirituală, o postulează drept un act, o experiență maximală extremă prin intensitate dar care nu se consumă în zadar. Intuirea unei asemenea armonii absolute drept chip și formă de prezență vie a transcendenței dăruiește conștiinței elanul nebănuit al saltului peste propria suferință. Astfel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
unei armoni transcendente. Iar cel ce îndură suferințele cauzate și susținute de motivații spirituale sesizează, plecând dinspre propria experiență ontică, constanta binelui și a răului, a pozitivității și negativității drept unul dintre fundamentele transcendente pe care se glisează imanentul fiind postulat în termenii unei bipolarități metafizice. Ancorarea în oricare dintre aceste paradigme ale suferințelor umane determină pentru conștiință dobândirea unei profunzimi ce străpunge construcția iluzorie, hipnotică și epuizantă a dinamicii firescului cotidian. Aici acest firesc se relevă drept un ne-firesc
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
accesul la saltul spre transcendență implică acceptarea fundamentelor transcendente ale imanentului și diminuarea valorii ontice acordate mundaneității de zi cu zi. Într-un asemenea context, viața terestră nu este damnată la un statut de paradigmă ce trebuie negată ci este postulată ca deținând temelie și sens vital numai dinspre și întru transcendență. Imanentul se relevă, din această perspectivă, ca perimetru finit, insular așezat în infinitatea unui absolut armonic. Un astfel de adevăr nu poate fi primit de vulgul și superficialul ce
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
intră în templu comportă o redimensionare a viziunii individuale de ansamblu asupra existenței ca totalitate plurivalentă. Din această perspectivă, chipul zeului privește și cheamă ființa umană prin ecouri ce răzbat întreaga sferă ontică ca semne ale unui scop și finalități postulate dincolo de spațiu și timp. Despre templu se spune în limbajul gândirii comune că este locașul zeilor recunoscându-se, totodată, aparent contradictoriu, că Divinitatea comportă imposibilitatea situării ei într-un perimetru elaborat și închis limitativ de ingeniozitatea umană. De fapt, în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
conștiința individuală ce-și începe rugăciunea întru reculegerea mistică. Statuia, ca rezultantă principală a creației sculpturale induce imaginea unei situări proiectate în spațiu deschis. Întâlnirea dintre forma ce se impune organizator și conținutul materiei dispus modelării este deplin evidențiată fiind postulată în solitudinea înaintării cu care o statuie întâmpină percepția umană. Acest tip de creație solicită o singurătate plastică învăluitoare, un gol împrejmuitor ce menține efectul distanțării de soliditatea sau concretețea altor structuri. Statuia religioasă așteaptă credinciosul din mijlocul acestei sfere
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de către instituții, individul percepe ca fiind dificil controlul asupra propriei vieți, iar adicția se va converti într-un mod de a scăpa de această tensiune. b) Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Modelul evolutiv al lui Kandel 28 postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
factori intrinseci și extrinseci, dar consideră că această clasificare este prea simplă în raport cu complexitatea fenomenului studiat. Mitchell (1982) clasifică teoriile motivației în două mari categorii: teorii ale activării și teorii ale alegerii. Prima categorie cuprinde teoriile centrate pe nevoi ce postulează că procesele de activare sunt datorate unui deficit, reprezentative fiind teoria ierarhiei nevoilor (Maslow), teoria X/Y (McGregor), teoria motivație-igienă (Herzberg), teoria ERD (Alderfer). Teoriile majore ale alegerii cuprind stabilirea obiectivelor (Locke și Latham), teoria expectanței (Vroom), teoria condiționării operante
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
calciul sunt nevoi și anume faptul că absența lor duce la îmbolnăvire" (Maslow, 1999, p. 27). Nevoile sunt de tip primar sau instinctual, dacă absența lor naște boala, prezența lor previne boala, restaurarea lor vindecă boala. Teoria elaborată de Maslow postulează existența unei ierarhii a nevoilor umane, grupate în cinci categorii: nevoi fiziologice (nivelul I), nevoi de siguranță (nivelul II), nevoi de apartenență și dragoste (nivelul III), nevoi de stimă (nivelul IV) și nevoi de autorealizare (nivelul V). Maslow (1943, 1945
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizații. Neher (1991) evidențiază o serie de contradicții interne ale teoriei lui Maslow. Contradicția intrateoretică cea mai puternică este cea dintre caracterul nativist al nevoii de autorealizare, ce implică limitarea genetică a posibilității de dezvoltare și universalitatea posibilității de autorealizare postulată de Maslow. De asemenea, absența deprivării ca o condiție a autorealizării, când aceasta este de multe ori motorul dezvoltării umane, este combătută și considerată periculoasă pentru practicile educaționale. Hogan și Roberts (2004) ilustrează, din perspectiva modelului socio-analitic al personalității, trei
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ierarhizată a nevoilor, ci pe un continuum, de la cele mai concrete (nevoile de existență, care pot fi reduse la starea sau substanța materială) până la cele mai puțin concrete (nevoile de dezvoltare). Avansarea de-a lungul continuumului este denumită "satisfacere-progresie", fiind postulată și acțiunea simultană a mai multor nevoi. În mod similar modelului lui Maslow, nevoia de dezvoltare este singura care nu poate fi satisfăcută integral. Flexibilitatea modelului ERG este asigurată prin două caracteristici: interșanjabilitatea nevoilor de existență (nesatisfacerea unora poate fi
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
progresiv (chiar dacă ipoteza progresiei este mai slabă în teoria ERG) sunt criticile de fond aduse teoriilor centrate pe nevoi. Alderfer încearcă să combată critica lui Salancik și Pfeffer (1977) afirmând că teoria nevoilor nu contrazice principiul diferenței individuale, ci dimpotrivă, postulează existența acestor diferențe, dar sub forma variației în intensitate a nevoilor. Rauschenberger, Schmitt și Hunter (1980) testează modelul ERG prin analiza Markov asupra datelor colectate într-un interval de zece luni de la 547 absolvenți de liceu din mediul urban. Studiul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
determinanți ai performanței în opoziție cu factorii igienici, care au rolul de a menține performanța, este o simplificare a modelului lui Herzberg. Teoria nu neagă existența performanței în muncă derivată din factorii igienici. Dimpotrivă, tehnica îmbogățirii postului dezvoltată de Herzberg postulează creșterea productivității prin manipularea factorilor igienici; f) suportul empiric al teoriei nu este datorat efectului dezirabilității sociale, manifestarea lui în aplicarea metodei incidentelor critice nefiind confirmată prin cercetare științifică. Sachau (2007) "reînvie" modelul lui Herzberg din perspectiva psihologiei pozitive și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
aleg un rezultat în defavoarea altuia; 2. preferința și indiferența față de anumite rezultate sunt de multe ori dimensiuni intranzitive, dar tranzitivitatea acestora este o cerință implicită a teoriei; 3. alegerile făcute de angajați nu sunt întemeiate pe evaluări probabilistice complexe așa cum postulează teoria; deciziile angajaților sunt influențate de rezultate nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între alegerile realizate în condiții de certitudine, incertitudine și risc; 5 . conceptul de instrumentalitate este ambiguu și inconsistent; 6. valența rezultatelor nu este întotdeauna
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
autodeterminării cuprinde patru "sub-teorii": teoria evaluării cognitive (cognitive evaluation theory CET), teoria integrării organice (organismic integration theory), teoria orientărilor cauzale (causality orientations theory) și teoria nevoilor primare (basic needs theory). Teoria evaluării cognitive, cea mai cunoscută dintre cele patru "mini-teorii", postulează diminuarea motivației intrinseci ca urmare a recompensei extrinseci, mai ales atunci când recompensele sunt explicit atribuite mediului extern. Oamenii au nevoia de a se simți autonomi și competenți, iar contextele sociale care favorizează sentimentele de competență și autonomie conduc la creșterea
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
creșterea motivației intrinseci. 4.4.2. Limite, critici, dezvoltări teoria evaluării cognitive Teoria autodeterminării a primit o serie de critici atât sub aspect conceptual, cât și în ceea ce privește metodologia utilizată pentru măsurarea motivației intrinseci. Cele mai controversate aspecte sunt cele care postulează diminuarea motivației extrinseci ca urmare a aplicării recompenselor financiare. Încă de la primele cercetări realizate de Deci în anul 1971, motivația intrinsecă și dinamica acesteia au fost măsurate prin persistența acțiunii (a comportamentului) după eliminarea recompenselor. Latham și Locke (Latham, 2007
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și redimensionarea efortului ce trebuie depus pentru îndeplinirea acestora. Teoria stipulează existența a trei procese prin care obiectivele reglează performanța: direcționarea conduitei către acțiunile ce conduc la îndeplinirea obiectivelor, dozarea consumului de efort și persistența (ce implică tenacitatea) comportamentului. Teoria postulează existența a trei moderatori cheie: feedback-ul (necesar pentru urmărirea progresului), atașamentul față de obiectiv (care poate fi crescut prin auto-eficacitate și considerarea obiectivul ca important), complexitatea sarcinii și constrângerile de tip situațional. Deși autorii consideră că validitatea internă și externă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
o contradicție conceptuală. Prima teorie afirmă manifestarea unei relații liniare negative între nivelul de dificultate al obiectivelor și expectanța privind performanța în muncă, deoarece obiectivele mai grele sunt mai dificil de atins decât cele ușoare. Contrar acestei relații, teoria expectanței postulează existența unei relații liniare pozitive între expectanța privind succesul și performanța asociată acestei expectanțe. Soluționarea acestei contradicții este posibilă din perspectiva lui Latham prin luarea în calcul a obiectivelor stabilite în cadrul grupului și nu a obiectivelor stabilite de persoane care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
interpretarea teoriei expectanței în termenii auto-eficacității, care include toți factorii care pot influența performanța (cunoștințe, abilități, resurse existente), nu doar efortul așa cum stipulează teoria expectanței. Teoria controlului, o teorie dezvoltată după anul 1980, este întemeiată pe un model cibernetic și postulează că sursa motivației este bucla (loop) feedback-ului negativ care are rolul de a elimina discrepanțele dintre obiective și performanță, reglând astfel comportamentul. Această abordare contravine teoriei stabilirii obiectivelor care presupune crearea discrepanțelor, nu reducerea acestora în procesul de creștere
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
s-a constatat și în urma procesului de evaluare a staff-ului managerial din organizațiile brașovene. Pot fi identificate trei tipuri de limite: conceptuale, pragmatice și metodologice. Limitele conceptuale sunt date de nucleul teoretic al modelelor teoretice centrate pe nevoi. Acestea postulează existența unei ierarhii, a unei succesiuni în activarea nevoilor umane. Pentru a putea satisface factorii motivaționali (Herzberg) și/sau pentru a activa nevoile de tip superior (Maslow) organizațiile trebuie să satisfacă mai întâi factorii igienici (Herzberg) și/sau nevoile primare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
explicau căderea casei lui David (căreia îi fusese promisă o durată veșnică, 2Sam 7,11 ș.u.), pierderea independenței politice, intrarea clasei sacerdotale la guvernare, legitimată prin evocarea originilor (puterea politică efectivă era exercitată de persani); în felul acesta Dtr postula existența unei ligi de triburi fără rege, în care puterea se afla în mâna preoților din sanctuare și a profeților (vezi 1.2.b). Desigur, nu au lipsit nici regii reformatori, deși realizările lor nu au fost considerate perfecte, dar
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fenomene sunt aparent asemănătoare între ele, sunt din acest motiv identice? Răspunsul este afirmativ numai în cazul în care este vorba de religii substanțial echivalente, ce au doar unele diferențe secundare; prin urmare, în cazurile Egiptului, Mesopotamiei și Canaanului putem postula că fenomenelor identice le corespund concepte identice. Dar în cazul lui Israel situația nu este la fel: în ciuda asemănărilor rămase, izvoarele actuale, trecute prin filtrul ortodoxiei iudaismului mijlociu nu au lăsat în textele și puținele inscripții supraviețuite decât câteva fragmente
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
civilitate. Este emanația legii tatălui și a verticalității ei. Fondată pe ipoteza rațiunii, puterea este pedagogică de la un capăt la altul. De altfel, putem spune că toate instituțiile moderne, și chiar toată sensibilitatea iudeo-creștină sunt de esență pedagogică. Vidul este postulat, trebuie să-l umplem. Păcatul este originar, trebuie ameliorat. Imperfecțiunea este fundamentală, trebuie corectată. Astfel, naturalul, barbarul, copilul, femeia trebuie să fie "pedagogizați" de cei care știu, care stăpânesc rațiunea: bărbatul, adultul, șeful, intelectualul, politicianul: ad infinitum. Știința-putere, iată substratul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]