1,516 matches
-
vizează prevenirea apariției unor boli psihice; profilaxia secundară, care cuprinde măsurile ce tind să scurteze evoluția clinică și să diminueze consecințele bolii psihice; profilaxia terțiară, având ca scop readaptarea socială sau recuperarea complexă, familială, socială și profesională a deficientului psihic. Postulatul de la care pleacă orice acțiune de igienă mintală îl constituie faptul că sănătatea mintală reprezintă indicatorul stării de normalitate a unei societăți și că aceasta poate fi alterată de factorii perturbatori care o influențează negativ (E. Fromm). Primul act care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai mult o încercare teoretică, întrucât „modelul devianței” derivă tot din „modelul de comportament”, care este reglat de normele valorice ale modelului socio-cultural specific societății. Autorul citat crede că se poate formula un model general al devianței pornind de la următoarele postulate: persoanele tind să se comporte în conformitate cu situațiile și lucrurile așa cum le percep ele că ar fi; distincția între ceea ce este legitim și ceea ce este ilegitim depinde de modelul cultural; se poate face o distincție între legitimitatea și ilegitimitatea oportunităților; dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
“Omul își poate lua cunoștințele numai de la un om. Așa, bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul se modelează datorită sufletului altui om” R. Tagore POSTULATE ALE ACTIVITĂȚII DIRIGINTELUI 1. Respectați și încurajați demnitatea umană. 2. Luați în serios copiii, fiți afectivi, fiți morali! 3. Fiți atenți cu aspectul dumneavoastră estetic. 4. Aveți răbdare cu elevii. 5. Bazați-vă pe disciplină, dar stimulați imaginația și entuziasmul
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
sinteză a contabilității de flux la nivel microeconomic, deoarece pune în evidență fluxurile de valoare care au contribuit la creșterea sau micșorarea bogăției unei firme. Însă definirea performanței firmei se face diferit, în funcție de interesele utilizatorilor de informație contabilă și de postulatele și principiile contabile reținute pentru determinarea rezultatului. Măsurarea performanțelor firmei vizează, în mod esențial măsurarea profitului, care poate fi abordată din 3 puncte de vedere: patrimonial, prin compararea valorii unei firme referitoare la două momente diferite, utilizând aceleași metode de
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
La Défense de l’Occident: nu cu atacurile din afară se confruntă lumea europeană, cum crezuse autorul francez în 1926, ci cu ceea ce a produs ea însăși. Ț. respinge și modelul cultural spenglerian al evoluției organice, analiza lui pornind de la postulatul că Occidentul nu și-a epuizat potențialul creator și că, prin urmare, el se poate salva prin „trecerea de la un sistem de valori la altul”. Implicit, eseul poate fi interpretat - cum remarcă Marta Petreu - și ca replică polemică la Schimbarea
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
o manieră nu de puține ori prolixă, dar cu bune pagini de evocare etnografică a satului ardelean. Ceea ce trebuie subliniat [...] cu deplină adeziune - față cu tentația unora de a dilata sensurile operei, ori de a-i atribui, pe baza unor postulate ale noii critici, intenționalități imaginare - este reîntoarcerea la text propusă ferm de Mircea Tomuș. MIRCEA ZACIU SCRIERI: Gheorghe Șincai. Viața și opera, București, 1965; ed. București, 1994; Cincisprezece poeți, București, 1968; Carnet critic, București, 1969; Răsfrângeri, Cluj, 1973; Istorie literară
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
un moment literar de tranziție”) și Mihail Șolohov. De altfel, din aceștia T. traduce (o porțiune apreciabilă din L’Espoir, sub titlul Nădejdea, în „Reporter” și un scurt fragment din Pe Donul liniștit în „Adevărul literar și artistic”). Menținând doar postulatul strânsei legături dintre literatură și societate, mai penetrante, cu vederi originale sunt studiile publicate în 1939-1940, consacrate „stării melodramatice”, „interpretării naive a artei” sau „realismului în artă”, precum și eseurile despre „decadența paradoxului” ori despre „semnificația jurnalului intim”, care anunță un
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
portret al trăirilor”, unic și complex. Discursul poetic este discontinuu, urmând legile formării cascadei: stropii de pe piscurile reci sunt doar potențialitatea șuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a construi o idee posibilă, care se va realiza doar în interrelațiile lor. Aceste postulate teoretice (eseul Momentul inimii) revin și în lirica propriu-zisă, al cărei ax e poetica aplicată: „Dacă tu ești chipul unei lumi.../ Dacă aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
cercetat problemele fundamentale care au preocupat viața României interbelice și care a contribuit, simultan, la promovarea legăturilor culturale cu străinătatea, îndeosebi a solidarității europene, atât de necesară atunci, ca și astăzi. Analiza procesului de construcție instituțională modernă în societățile întârziate. Postulatul logic al identității (Constantin Rădulescu-Motru) Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957) considera că societatea românească a fost prost „croită” de oamenii politici ai secolului al XIX-lea întrucât ei au apreciat eronat că sufletul omenesc este o entitate substanțială, universală, ce poate fi
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
falsă europenizare versus europenizare autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
autentică, individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv, pseudocultură versus cultură, semicultură, gregarism versus solidarism, colectivism versus individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
individualism. Dezvoltarea socială autentică și durabilă este concepută de Constantin Rădulescu-Motru ca un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost construită sub forma de concept în cadrul Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știința și Cultura (UNESCO), începând cu Colocviul de la Belgrad din 1975, și și-a definit contururile prin Programul comun de acțiune stabilit la Conferința de la Tbilisi din 1987. Postulatele sale sunt clare și universal valabile: a) educația privind mediul nu trebuie considerată ca o nouă disciplină de învățământ, ci ca o inedită perspectivă asupra tuturor materiilor; b) ea trebuie să se întindă de-a lungul întregii vieți, să presupună
Educaţia economică în contextul dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Ciobanu Mariana Georgeta, Popa Monica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1166]
-
Modernismul privilegia cultura individului; postmodernismul promovează relațiile culturale ale individului cu ceilalți membri ai ecosistemului cultural și cu ecosistemul însuși; d) Rigor protejează transformarea curriculară de prăbușirea în relativism exagerat (rampant relativism) și/sau solipsism sentimental (sentimental solipsism). Acesta este „postulatul” prin care Doll jr. a încercat să confere viziunii sale despre imaginative realm (un curriculum „născut din ecoul batjocorii divine”) o anumită consistență științifică și practică. Rigoarea este redefinită în curriculumul postmodern ca nedeterminare combinată (mixing indeterminacy) și interpretare (interpretation
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ele validează, în ultimă instanță, cercetarea. Răspunsurile - nicidecum simple - depind de amintita „descriere densă” a contextului (mai precis, a habitusurilor culturale) în care se găsesc prinse „microsocietățile” cercetate, un context care lasă să se ghicească, în exergă, conturul întregii societăți. Postulatul implicit al acestei relații - curentă în antropologia culturală - este că „textul” unei acțiuni sociale (adică normele, regulile și principiile ce o guvernează) e inseparabil de „pretextul” ei, altfel spus, de sistemul de simboluri și semnificații comune, împărtășite spontan, „ca aerul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
câteodată cu Africa de Sud a apartheidului sau cu America războiului din Vietnam. Dar el a rămas întotdeauna centrat în Germania nazistă” (Besançon, 1997-1998, p. 793). Pot fi avansate și alte interpretări (Brzezinski, 1998, p. 358): • nazismul era în mod deschis antiintelectualist: „Postulatele sale nu erau decât mituri absurde, exprimate într-un limbaj complet primitiv”; comunismul, în ceea ce-l privește, chiar când propovăduia ura, pretindea că există o raționalitate „științifică”, susceptibilă să antreneze adeziunea (Kende și Smolar, 1994); • ateismul declarat al bolșevicilor exersa
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dans le manuel genevois de psychologie sociale expérimentale, on trouve la phrase suivante: «Notre réponse șdans le débat de ceux qui soutiennent la nature sociale de l’intelligence et ceux qui la réduisent aux caractéristiques individuelles - n.n.ț... part du postulat que l’interaction sociale est un lieu privilégié du développement cognitif». L’interaction joue ici un rôle causal (que Mugny nomme causalité en spirale): chaque interaction permet l’élaboration de nouveaux instruments cognitifs et ceux-ci stimulent la participation à d
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cursul Literatura română modernă. Tendințe de integrare în ritmul cultural european (1939-1940). Principalul punct de referință pe teren românesc era studiul Tehnica criticii și a istoriei literare de G. Călinescu (1939), de care istoricul literar clujean se desparte polemic. Acceptă postulatul relației dintre critică și istoria literară și primatul esteticului, dar respinge sever relativismul deschis de conceptul de critică și istorie literară creatoare, care duce la contestarea statutului istoriei literare ca știință: „Analizând nu opera de artă în elementele ei obiective
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
comunizarea țării, încercarea de suprimare a unei părți a intelectualității românești; al doilea strat se naște din consemnarea zvonurilor care circulau în București despre evenimentele ce se precipitau, iar al treilea rezultă din încercările savantului de a adăugi și revizui postulatele propriei filosofii sub asaltul unei noi realități. Prețioase sunt și notațiile privind familia, formația intelectuală a tatălui sub oblăduirea părintească a lui Eufrosin Poteca, ce i-a lăsat, prin testament, cărți și acte. Sub zodia tragicului se înscriu suferințele morale
RADULESCU-MOTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
este susținută prin activitatea umană și prin consum de resurse. Schema funcțională dezvoltă tocmai acest specific al realității sociale: de a fi activitate umană sau produs al acesteia, orientată de anumite finalități. Ea exprimă caracterul eminamente teleologic al vieții sociale. Postulatul fundamental al schemei funcționale este următorul: societatea reprezintă un sistem compus din activități și produse ale acestora, care au anumite finalități și îndeplinesc un anumit rol, o funcție; ele sunt constituite și/sauselectate în raport cu funcția pe care o îndeplinesc și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
produs, efect al unor procese sociale exterioare, dar față de care diferitele sisteme sociale reacționează, caută să le suprime dacă acestea sunt disfuncționale sau le preiau și le remodelează dacă sunt potențial funcționale. Problema elementelor nonfuncționale și a „supraviețuirilor”. Unul dintre postulatele fundamentale ale schemei funcționale, vehement contestat de către mulți, este cel al funcționalității universale: totul funcționează; nu există vreun fenomen social care să nu îndeplinească vreo funcție pozitivă pentru vreun sistem sau altul, motiv pentru care este menținut în existență. De
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care este menținut în existență. De aici și ideea, frecvent formulată în teoriile funcționale clasice, că „nu există supraviețuiri”. Cu alte cuvinte, nu există fenomene sociale care să-și fi pierdut complet funcția, rămășițe nonfuncționale ale vechilor sisteme. Conform acestui postulat, un fenomen social se menține doar dacă actual el îndeplinește vreo funcție, indiferent dacă aceasta coincide sau nu cu cea pentru care a fost constituit. El poate fi moștenit de la un sistem care a dispărut, reprezentând o „supraviețuire” a acestuia
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
procese sociale clar disfuncționale pentru societatea în ansamblu sau pentru un subsistem important al ei poate fi explicată, în schema funcțională, doar prin faptul că ele au funcții pozitive importante într-un alt subsistem, care le reproduce în mod permanent. Postulatul funcționării universale nu a fost niciodată contestat cu argumente suficient de puternice. Singurul argument solid formulat se referă doar la schemele funcționale clasice: dacă totul are o funcție, înseamnă că totul este justificat: și de aici implicații ideologice conservatoare. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
integrarea părților, obținerea resurselor necesare funcționării sale etc. Funcțiile externe și interne devin finalități care guvernează întreaga organizare și dinamică a sistemului. Primul pas deci în analiza sistemelor finaliste îl reprezintă identificarea finalităților externe și interne. Intervine aici un nou postulat al analizei funcționale: postulatul completitudinii funcționale. Conform acestui postulat, un sistem orientat finalist tinde să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
necesare funcționării sale etc. Funcțiile externe și interne devin finalități care guvernează întreaga organizare și dinamică a sistemului. Primul pas deci în analiza sistemelor finaliste îl reprezintă identificarea finalităților externe și interne. Intervine aici un nou postulat al analizei funcționale: postulatul completitudinii funcționale. Conform acestui postulat, un sistem orientat finalist tinde să se autoorganizeze, constituindu-și toate elementele de care funcționarea sa are nevoie, care răspund la toate cerințele sale funcționale. Desigur, de multe ori, sistemele nu sunt funcțional complete. Incompletitudinea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]