894 matches
-
înspre răscolirea propriilor amintiri, savurează tot ce este scris și încearcă să surprindă tâlcul povestirii, pildele ori sfaturile oferite de autoare ca din întâmplare. În plus, se bucură că descoperă atât de multe similitudini cu crâmpeie de viață trăite ori povestite, cândva, de ai săi bunici sau părinți. Autoarea acestui volum de proză scurtă știe să-și țină cititorul aproape. Mai întâi, prin relatarea curgătoare a acțiunii la care este raportată povestirea, dar și prin folosirea unui vocabular bogat în expresii
ÎN TON CU NEA MĂRIN DE LA BĂILEŞTI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373094_a_374423]
-
La braț cu Andromeda" (cum zice Țene în roman) Care rămâne cu Titina, așa cum fost-a an-de-an ! "Nostalgia-întoarcerii", la Drăgășani sau Ușurei, Ne propune doamna Tina, locuri plăcute dumneaei ! Apoi " Întâmplări hazlii" cu o dragă nepoțică Prin pana doamnei Scriitor, povestite ca...bunică ! Mulțumesc oricui de-aicea ! prin ce creați, îmi dați un leac Din Drăgășani la Slatina, Sibiu, Râmnic și Feleac ! Drăgănești, Pitești, Horezu, chemați de Marian Bărăscu Doamna Ancuța, Comitetul...a consemnat, Paul Buicescu... Dlui.Dr.Istoric. Newton și
LA COMEMORAREA LUI GIB MIHĂESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373296_a_374625]
-
istoria neînfricatului Noe. Din fericire mama s-a întors - dar nu pot să omit că lipsa ei mi-a produs un disconfort enorm - cu vești exact ca porumbelul ce descoperise limba de pământ pe care Noe reclădise cerul. Din cele povestite poliția mobilizase săteni să stăvilească suvoiul de apă care amenința să-și iasă din matcă. Ca un adevărat imperator Primarul veghea lucrările de la fața locului împiedicând mulțimea adunată să o ia razna. Ca orice hazard a adus și câteva evenimente
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
de la Madrid, iulie 2009 ; “Vasilache și Mărioara”, regia Varga Ibolya - turneu în Germania în anul 2005; “Angajare de clown”, de Matei Vișniec - turneu în Arizona, SUA, la invitația programului de Studii românești de la Arizona State University, noiembrie 2007; “Istoria comunismului povestită bolnavilor mintal”, de Matei Vișniec - la invitația programului de Studii românești de la Arizona State University, octombrie 2008 și Hyeres, Franța, în mai 2009; Femeia ca un câmp de luptă”, de Matei Vișniec - turneu în Arizona, în cadrul conferinței internaționale de literatură
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
când și-ntr-o banală discuție din piață, tramvai ori mașină, apogeul invectivelor născute de necontrolata adrenalină se exprima prin necruțătoarea sintagmă comunist ordinar, adevărată invectivă. Etichetarea se modificase apoi, locul comunistului ordinar fiind luat de... securist ordinar! Și, din povestite, Mira înțelesese ca verișoară-sa doar mima, că nu avea habar de opțiunea politică adoptată, concretizată prin etalarea afișelor din casă și că, întrebată fiind de mătușa comunistă de ce e pentru monarhie, se văzuse cu gura închisă. N-avusese replică
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
Acasă > Impact > Relatare > SATUL CU PROFESORI Autor: Mirela Penu Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului -Mai spune, Grișa, mai spune o dată...! -Ți-am tot povestit, draga mea.... -Ce dacă!...Mai spune o dată... -Bine... îți spun...doar ca să ții minte... -O să țin minte,eu o să țin minte... Vorbele astea se spuneau mai mereu, la ceas de seară ,sub bolta de vie, în casa directorului Popescu
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
Profesori! Cam din fiecare casă a plecat în lume un profesor, chiar și doi. -La tine au fost trei!!!! sare cu mândrie copilărescă Iulia,Vezi Andrei, la ei au fost trei profesori în familie.... -Ce bine,Grișa, pentru ca voi profesorii povestiți frumos! Ce bine că a existat pe lumea asta un astfel de sat ! -Și toți sunt acum bunici, ca și ține Grișa, și spun povești nepoților, nu-i așa?se aude glasul fetiței de șase ani.... -Toți pe care nu
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
mare Domnului Director: -Vine Doamna Iulia de la Jupânești ! La ceas de seară,sub bolta de vie, în casa de lîngă școală , un bunic din alt veac și o nepoata stau de vorbă : -Mai spune , Iulia, mai spune o dată....! -Ți-am tot povestit ,Grișa dragă...De două zile îți tot povestesc.... - Ce dacă! ...mai spune o dată.... Poate ai uitat ceva... sau pe cineva.... Tot am impresia că nu ai terminat povestea.... Vreau să îmi mai bucur sufletul ..... -Bine... îți spun.... -În Satul cu
SATUL CU PROFESORI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377732_a_379061]
-
care constituie modelul actanțial: un diamant poate reprezenta Obiectul căutării Subiectului, iar un imperativ ideologic poate funcționa ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e uneori folosit și cu referire la rolurile de NARATOR și NARATAR: aceștia sînt actanți ai comunicării în opoziție cu actanții narării (Subiect, Obiect, Remitent sau Destinatar). ¶Courtés 1976; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
din evenimente. O elipsă poate fi și explicită (subliniată de narator, ca în "Nu voi spune nimic despre ceea ce s-a întîmplat în acea săptămînă nefastă"), sau implicită (deductibilă dintr-o lacună cronologică sau o rupere în secvența de evenimente povestite). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. emblemă [emblem]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care un anume eveniment din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui anume PERSONAJ, devenindu-i astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
I" as witness]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE, în clasificarea lui Friedman. Cînd se adoptă (Lord Jim, Marele Gatsby), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este personaj secundar în situațiile și evenimentele povestite. Întrucît naratorul-martor nu este PROTAGONIST, acțiunea e văzută de la periferie, și nu din centru. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-PROTAGONIST. eul-narator [narrator-I]. "Eul" unui NARATOR HOMODIEGETIC în rolul său de NARATOR, și nu de PERSONAJ. În
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE, în clasificarea lui Friedman. Cînd este adoptat (Marile speranțe, De veghe în lanul de secară), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b. Vezi și NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, EUL-MARTOR. evaluare [evaluation]. În terminologia lui Labov, setul de însușiri dintr-o NARAȚIUNE care aduc în prim-
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1981; Jakobson 1956; Lodge 1977. Vezi și METONOMIE, TRANSFORMARE. metalepsă [metalepsis]. Intruziunea într-o DIEGEZĂ (diégèse) a unei ființe din altă diegeză; împletirea a două NIVELE DIEGETICE distincte. Dacă un narator EXTRADIEGETIC intră brusc în universul de situații și evenimente povestite, de exemplu, se obține o metalepsă. ¶Genette 1980, 1983. metalimbaj [metalanguage]. Un limbaj (natural sau artificial) folosit pentru a descrie un alt limbaj (limbajul obiect). De exemplu, limbajul folosit de gramaticieni pentru a descrie funcționarea unei limbi oarecare este un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
exista mai mulți naratari diferiți, fiecare interpelat pe rînd de un singur narator sau de mai mulți naratori. ¶Ca și naratorul, naratarul poate fi reprezentat ca personaj, jucînd un rol mai mult sau mai puțin important în situațiile și evenimentele povestite (Nodul de vipere, Inima întunericului). Foarte frecvent, totuși, naratarul nu e reprezentat ca personaj (Tom Jones, Eugénie Grandet, Crimă și pedeapsă). ¶Naratarul un construct pur textual trebuie deosebit de CITITORUL sau DESTINATARUL real. La urma urmelor, același cititor real poate citi
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
decît personajele) ș.a.m.d. ¶Fie că-i expus, cunoscător, conștient de sine ori creditabil, naratorul poate fi EXTRADIEGETIC, sau INTRADIEGETIC. În plus, naratorul poate fi heterodiegetic, sau homodiegetic și, în acest din urmă caz, funcționează ca PROTAGONIST în evenimentele povestite (Marile speranțe, Călătorie la capătul nopții), un personaj important (Marele Gatsby), unul minor (Un studiu în roșu), sau chiar un simplu observator (Trandafiri pentru Emily). Naratorul, care este imanent narațiunii, trebuie deosebit de AUTORUL real sau concret, care nu este imanent
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
istoriografie și nu sînt cu necesitate omniscienți. Invers, NARATORII OMNISCIENȚI nu sînt cu necesitate omniprezenți: naratorul Doamnei Dalloway este uneori omniscient, dar nu omniprezent. ¶Chatman 1978. narator omniscient [omniscient narrator]. Un narator care știe (practic) totul despre situațiile și evenimentele povestite (Tom Jones, Moara de pe Floss, Eugénie Grandet). Un astfel de narator are un PUNCT DE VEDERE OMNISCIENT și povestește mai mult decît poate să știe un personaj sau altul. ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care introduce întreaga narațiune (inclusiv toate mininarațiunile care o compun sau fac parte din ea); naratorul în ultimă instanță responsabil de întreaga narațiune (inclusiv titlu, moto etc.). ¶Prince 1982. narator-agent [narrator-agent]. Un NARATOR care este personaj în situațiile și evenimentele povestite și are consecințe oarecum vizibile asupra desfășurării lor: Gil Blas, din romanul cu același nume, este un narator agent. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. Vezi și NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR-MARTOR. narator-martor [narrator-witness]. Într-o NARAȚIUNE HOMODIEGETICĂ, un NARATOR despre care nu se
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ANTERIOARĂ le precede în timp (ca în NARAȚIUNEA PREVIZIBILĂ); o NARAȚIE SIMULTANĂ apare (probabil) concomitent cu ele ("Ilie coboară strada; o vede pe Ioana și o salută..."); în fine, o NARAȚIE INTERCALATĂ e situată temporal între două momente ale acțiunii povestite și este caracteristică pentru narațiunile epistolare (Pamela) și narațiunile-jurnal (Greața). 3. RELATAREA în terminologia lui Todorov: narația este pentru REPREZENTARE ceea ce POVESTIREA VORBELOR este pentru POVESTIREA EVENIMENTELOR. 4. DISCURS, în terminologia lui Ricardou: narația este pentru FICȚIUNE ceea ce discursul este
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de narațiune dialogică. ¶Bakhtin 1981 [1982], 1984 [1970]; Pascal 1977. narațiune focalizatoare [point-of-view narrative]. O narațiune cu PUNCT DE VEDERE INTERN. ¶Pascal 1977. narațiune heterodiegetică [heterodiegetic narrative]. O narațiune al cărei NARATOR nu-i un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HETERODIEGETIC. Iliada, Tom Jones, Povestea a două orașe, Declinul și decăderea Imperiului otoman sînt narațiuni heterodiegetice (și în opoziție cu NARAȚIUNILE HOMODIEGETICE). Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune hipodiegetică
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
NARAȚIUNILE HOMODIEGETICE). Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune hipodiegetică [hypodiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. ¶Bal 1977, Rimmon-Kenan 1983. narațiune homodiegetică [homodiegetic narrative]. O narațiune al cărei NARATOR e un personaj în situațiile și evenimentele povestite; o narațiune cu un NARATOR HOMODIEGETIC. Gil Blas și Marele Gatsby sînt narațiuni homodiegetice, în opoziție cu NARAȚIUNILE HETERODIEGETICE. ¶Genette 1980, 1983. Vezi și DIEGETIC, EXTRADIEGETIC, NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, INTRADIEGETIC, PERSOANĂ. narațiune inserată [embedded narrative]. O narațiune într-o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1972; Genette 1983; Morrissette 1965; Prince 1982. Vezi și PERSOANĂ, NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI, NARAȚIUNE LA PERSOANA A TREIA. narațiune la persoana a treia [third-person narrative/Er-Form]. O narațiune al cărei narator nu-i și personaj în situațiile și evenimentele povestite; o NARAȚIUNE HETERODIEGETICĂ; o narațiune care "este despre" persoana a treia ("el", "ea", "ei", "ele"). El era fericit; apoi și-a pierdut slujba și fu nefericit" este o narațiune la persoana a treia, cum sînt Fii și îndrăgostiți ori Procesul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
o narațiune la persoana a treia, cum sînt Fii și îndrăgostiți ori Procesul. Füger 1972; Genette 1983; Prince 1982. Vezi și PERSOANĂ. narațiune la persoana întîi [first-person narrative/Ich-Form]. O narațiune al cărei NARATOR este personaj în situațiile și evenimentele povestite (și, în această ultimă poziție, este desemnat de un "eu"). Cuvintele lui Sartre este o narațiune la persoana întîi, cum sînt și Confesiunile lui Augustin, sau relatarea propriilor aventuri de către Robinson Crusoe. Füger 1972; Głowiński 1977; Leibfried 1972; Prince 1982
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nonfocalized narrative]. O narațiune care are FOCALIZARE ZERO (Bîlciul deșertăciunilor, Adam Bede). ¶Bal 1977, 1981a; Genette 1980, 1983; Rimmon-Kenan 1983; Vitoux 1982. narațiune obiectivă [objective narrative]. 1. O narațiune caracterizată de atitudinea de detașare a naratorului față de situațiile și evenimentele povestite. 2. O NARAȚIUNE COMPORTAMENTISTĂ. ¶Brooks, Warren 1959; Hough 1970; Magny 1972; Romberg 1962; van Rossum-Guyon 1970. Vezi și MOD DRAMATIC, NARAȚIUNE SUBIECTIVĂ. narațiune polifonică [polyphonic narrative]. Vezi NARAȚIUNE DIALOGICĂ. ¶Bakhtin 1981 [1982], 1984 [1970]. narațiune previzibilă [predictive narrative]. O narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a lucrat" nu o respectă. Ordinea cronologică este sensibil favorizată de istoriografia pozitivistă. ¶Prince 1973. Vezi și FABULĂ, ORDINE, POVESTIRE. orientare [orientation]. În terminologia lui Labov, partea din NARAȚIUNE care identifică situația spațio-temporală (inițială) în care au avut loc evenimentele povestite. Dacă se consideră că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, orientarea este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Cine?", "Cînd?", "Ce?" și "Unde?". Pratt 1977. orizont [reach]. Distanța temporală între TIMPUL ISTORIEI acoperit de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care el îl știe foarte bine se omite din gîndurile sale pînă în ultima clipă așa că el rămîne un mister
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]