2,756 matches
-
lui Adrian Oprescu este că se adresează atît istoricilor, cît și criticilor literari. Cu alte cuvinte, deși nu conține deloc literatură de ficțiune, ci memorialistică curată, Vărul Alexandru și alte povești adevărate este o carte literară. Adrian Oprescu este un povestitor remarcabil. Mai mult, este un povestitor verosimil, pe care nu-l bănuiești o clipă că nu relatează adevărul. Spun asta fiindcă, citindu-i cartea, am comparat-o mereu în minte cu memorialistica lui Petre Pandrea și cu cartea lui Dumitru
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
adresează atît istoricilor, cît și criticilor literari. Cu alte cuvinte, deși nu conține deloc literatură de ficțiune, ci memorialistică curată, Vărul Alexandru și alte povești adevărate este o carte literară. Adrian Oprescu este un povestitor remarcabil. Mai mult, este un povestitor verosimil, pe care nu-l bănuiești o clipă că nu relatează adevărul. Spun asta fiindcă, citindu-i cartea, am comparat-o mereu în minte cu memorialistica lui Petre Pandrea și cu cartea lui Dumitru Bordeianu, Mărturisiri din mlaștina disperării. Acești
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
-i cîntă refrenul "Guo-guu, Guo-guu, Guo-guu...", medicul ajuns la Canal în urma unei crime din dragoste - fiecare din aceste episoade au detalii memorabile. Judecat după unghiul în care se așază spre a-și descrie subiectele, Adrian Oprescu este mai curînd un povestitor decît un prozator. Epica lui are oralitatea concisă a frazelor scurte și colorate lexical. Spiritul lui este prin excelență descriptiv, și nu analitic. De aceea, mai întotdeauna cînd povestește un episod, autorul nu face un pas înapoi spre fundalul reverberațiilor
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
fiu așa. Nici măcar unul. Nici o poartă din viața pe care o puteam zări în fața mea nu era deschisă. Dar eram tînăr." (p. 363). În concluzie, o carte de memorialistică cu virtuți literare, scrisă de un autor înzestrat cu talent de povestitor.
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
au produs-o. Cînd însă am citit "Închisoarea noastră cea de toate zilele" de Ion Ioanid, am trăit, cu fiecare volum în parte, fericirea și febra pe care nu ți le poate da decît capodopera. Vărul Alexandru... e cartea unui povestitor înnăscut, ca și Ion Ioanid, care și-a descoperit acest duh, fără să învețe "meseria de scriitor", ceea ce îmi întărește părerea că meseriașii sînt cei care fac literatură, în timp ce persoanele înzestrate cu duhul povestirii își cîștigă cititorii cu talentul lor
Vărul lui Liiceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8877_a_10202]
-
consilier cultural și misionar al Episcopiei Hușilor este, și la 86 de ani, trecut prin malaxorul unui regim criminal, un interlocutor cuceritor. Explicația? Ne-o spune chiar părintele călugăr, cu vorbele din popor, considerate emblematice: "Mare-i Dumnezeu!" Să ascultăm povestitorul mărturisitor și să așternem rândurile cuvenite. - Sigur am citit și eu Jurnalul fericirii de Părintele Nicolae. Minunate pagini, luminată minte, frumos caracter! Faptele s-au petrecut întocmai cum le istorisește. Neîndoios, cu talentul său încântător. Eram în celulă trei preoți
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
am gîndit că ceva din tensiunea lor conține și iubirea lui Botta, neîmpărtășită, pentru Clody. Am recompu-s-o pe această actriță, pe această femeie fabuloasă din fragmente. De tot felul. Din zeci și zeci de povești și tot atîtea voci de povestitori. Din ochii lui Pintilie. Din cheful de viață al lui Rebengiuc. Din tăcerea lui Liviu Ciulei. Din emoția Marianei Mihuț. Din pipa lui conu Alecu Paleologu. Din zîmbetul cald, nostalgic care se așeza pe fața lui Moțu Pittiș cînd vorbea
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
înfulecă praz și alte delicatese. În plin haos spitalicesc și în această atmosferă halucinantă, absurdă, de râsu'- plânsu', Sorin Stoica își păstrează reflexele condiționate de prozator. Dincolo de postura lui omenească, jalnică, de boala care îl mușcă pe dinăuntru, meseria de povestitor nu se pierde. Și nici umorul consistent, vital al acestor episoade petrecute într-un decor sinistru. Întreg jurnalul îmi pare, totodată, amuzant și serios; la extreme, comic și tragic. Autorul nu poate decât surâde, fiindcă râsul e nociv pentru plămâni
Meseria de povestitor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9814_a_11139]
-
literatura angajată neorealistă și de cea imediat ulterioară ei, din perioada rapidei industrializări. Grupusculul obsedat de dezbateri al lui Zoffi va provoca iritare, nu doar nedumerire, și printre clienții Cafenelei frecventate seară de seară: Ce viață! va exclama în final povestitorul, și el membru al grupului. "Cîți ani petrecuți în discuții! Cîte vorbe aruncate în vînt! Cîte cărți citite și uitate! Iar apoi puzderia de iubiri! Și lehamitea de iubire, asemenea celei încercate de Zoffi, îndrăgostit de verișoara lui Urania. Aș
Vieți de pășuniști by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9826_a_11151]
-
mult decât un raport banal. El scrie o poveste care conține alte povestioare care la rândul lor se descompun în alte și alte istorii interminabile, derulân-- du-ni-se înaintea ochilor autentice peisaje urbane, filtrate de amintirile personajelor și ale povestitorului (Molero), nefiind altceva decât multiplele fațete ale unei realități radiografiate cu o privire scrutătoare care îl transformă pe Molero în-- tr-un filozof, preocupat de descifrarea sensurilor propriei sale existențe în contextul în care este inserat. Machado cristalizează imagini dintr-un
Ce spune Molero by Anca Milu-Vai () [Corola-journal/Journalistic/9897_a_11222]
-
fel, el reface întregul traseu, mai degrabă al conștiinței decît al umanității, de la Geneză și pînă la substituția sacrului prin estetic, însă înlocuiește discursul și fabulația obișnuită cu secvența definitorie care activează memoria și face din privitorul însuși propriul lui povestitor. Eva, Alungarea, Cain și Abel, Moise, Tablele legii, Dansul Salomeei, Scara lui Iacov, Maica Domnului, Ioan Botezătorul, Iisus, Sărutul lui Iuda, Flagelarea, Stigmatele, Pieta etc., dincolo de faptul că resuscită o iconografie cu o autoritate copleșitoare în istoria picturii, constituie, simultan
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
al Relațiilor Cordiale, unde lucrase și-și petrecuse anii de vii percepții ai tinereții. Avea în minte saloanele elegantei locuințe boierești transformate într-un Institut și el elitar, care respectase întocmirile pălățelului. în fapt, ceea ce-l pune în mișcare pe povestitor este obsesia ușilor din holul uriaș, ce-i revenea în vis, însă în configurații și dispoziții topografice diferite. îi apăreau, astfel, când cinci uși pe partea dreaptă a unor coloane, când șase sau chiar șapte, încadrate în stucaturi fine din
Prinși sub teasc by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9990_a_11315]
-
dramatică pe atît de simplă, într-un complex joc de oglinzi. Premizele melodramatice sunt deturnate de autor spre satiră prin diverse strategii discursive ca și prin divagații de la subiect, bine dozate, inteligent scoase în evidență în controversele înscenate dintre Carlo, povestitorul și Anna, regizoarea. Incursiunile în mediile sociale "marginale", interlope, periferice, de preferință Balcanii - inepuizabil "rezervor de povești" și pasiuni - contrastează cu reglementarea aproape mecanică a existenței în occident, inclusiv a simțămintelor și a conștiinței. Dejan îi privește cu dispreț pe
Un roman pe o temă fierbinte by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/9016_a_10341]
-
că nu prea mai spunem povești. Că, nespunîndu-le, am pierdut din voluptățile statului împreună, al strînsului laolaltă. Că, în consecință, ne risipim, ne îndepărtăm unii de ceilalți, noi de noi înșine, ne diluăm, ne însingurăm. Trist și iremediabil. Din centru, povestitorul se deplasează spre margini. Se cocoață, sau nu, undeva și începe să analizeze, să interpreteze ce vede. Să clevetească. Asta e cu totul și cu totul altceva. Vorba lui Dabija: "Drept e că nu prea se mai povestește. Se comentează
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Z. Stancu senectutea l-a făcut înțelept și generos. Tulburător acest fiu de țărani care iubea Uniunea Scriitorilor ca pe ograda lui, și-a gospodărit-o, până în ultimele lui clipe, cu energie și fină diplomație. Fermecător și altfel, ca individ, povestitor inepuizabil, cu o biografie bogată - nu știu cât de reală - dar verosimil construită. Proza lui este inegală, cu pagini (mă gândesc la Constandina) extraordinare. Revenirea la poezie a fost, de asemenea, remarcabilă. în cafeneaua Colisée nu pare stingherit. [...] Zaharia Stancu era inteligent
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
și societate, diferite de cele din lumea occidentală. Și este, poate încă și mai mult, nostalgia unui alt stil de viață, chiar a unei alte forme de libertate, o paradoxală "libertate orientală", pe care, fără să o teoretizeze, fiindcă era povestitor, nu teoretician, Panait Istrati a ilustrat-o în toată opera lui. E mult spus "libertate"? Se poate reflecta. Fapt este că în a treia povestire din Chira Chiralina, volumul de debut al lui Istrati (1924), apărea un fel de dascăl
"Otomanul" Istrati by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9035_a_10360]
-
își conduce cartea Cătălin Dorian Florescu e altul. Nu lipsit, e drept, de o anume tradiție și de câteva locuri comune, dar cu un remarcabil simț al poveștii. Al poveștii, vreau să spun, și al poveștilor, al povestirii și al povestitorului, al povestașului ș.a.m.d. Familia lexicală, adică, în întregul ei. Naratorul, Teodor Moldovan, revine în țară după douăzeci de ani de sufocantă și bănoasă carieră elvețiană, căutând o veche iubire - Valeria - și o la fel de veche pasiune devorantă - legendele. Ca
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
nedespărțit, Teodor nu renunță la căutările sale. Și, citit printre rânduri, din acest talent monomaniacal și lipsit de dogmatism iese farmecul adevărat al romanului. Vrea s-o revadă pe Valeria, vrea să îl reîntâlnească pe Mihai, cel mai bun dintre povestitorii aflați pe benzile sale audio. În ambele cazuri, va înfrunta deziluzia cu decență. Iubita din adolescență e căsătorită și neiertătoare, povestașul a murit între timp. Scenele erotice trăite în imaginație vor dispărea, în vreme ce legendele cu demoni încarnați și cu regulamente
Un final românesc by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9115_a_10440]
-
creatoare din alte țări, exprimând idei curajoase despre problemele estetice și sociale ale unei societăți dominate de bărbați. Intenția inițiatorilor acestei expoziții, ca și a directorului muzeului, competentul și activul Lars Nittve, a fost de a reevalua acel geniu de povestitor care i-a influențat mereu pe cei mai cunoscuți pictori actuali, bătrâni și tineri: Elis Erikson, Lena Cronqvist, Jan Hafström, Jockum Nordström, Karin Ellberg și Karin Mamma Anderson - și de a multiplica întâlnirile cu publicul, pentru că el, mai mult decât
Corespondență din Stockholm - Istoria captivă în tablouri by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9461_a_10786]
-
24 de ore din 24. De la vipia matinală din Petițiune, cea cu apa "fil.. flir... filtrată" în care petentul transpiră rău și e însetat, iar amploaiatul se isterizează, pînă la năucitoarea căldură nocturnă din Grand Hotel... care îl face pe povestitor să noteze: "Simț enorm și văz monstruos!" Canicula imbecilizează, constată Caragiale în Căldură mare, care, prin compensație implicită, e unul dintre cele mai răcoritoare momente ale sale, din categoria "se poate și mai rău". Canicula bucureșteană e pretextul de la care
Antidotul literar al caniculei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9533_a_10858]
-
plimba în timpul prelegerii de la un capăt la altul al lungii catedre, dându-și din când în când la o parte șuvița de păr care i se lăsa peste ochi. Vorbea graseiat. Nu făcea mare impresie de la prima vedere". De altfel, povestitorul însuși se schimbase și din adolescentul închis și timid se născuse un tânăr student "pus pe harță", care nu-și făcea scrupule de menajamente critice. Astfel, la o ședință a Institutului de literatură, condus de prof. Mihail Dragomirescu, o colegă
Amintirile lui Șerban Cioculescu by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9547_a_10872]
-
vrut să ignor totul, dar gunoaiele se adunau în jurul meu, și eu pluteam pe o apă împuțită în care nu puteam să mă bălăcesc fără să mă cuprindă o mare scârbă de mine" (p. 174). Daniel Drăgan este un excelent povestitor. Fie și numai din lectura citatelor de mai sus atrage atenția un stil limpede, expresiv, fără excese metaforice inutile. Fapt cu atât mai lăudabil cu cât autorul este și semnatarul mai multor volume de versuri. El a învățat însă că
Destine în derivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8032_a_9357]
-
proze de observație, cu atmosferă specifică (Chișinăul într-o zi de sărbătoare), cu personaje pitorești și distincte (Ippolit, Olga, Dna. B., hangiul caraghios), cu acțiune pe multiple planuri (iubirea tragică dintre Olga și Ippolit în contrast cu iubirea mai degrabă comică dintre povestitor și Dna. B.). Dar infuzia de autobiografie devine masivă și ratează nuvela ca relatare "obiectivă". Negruzzi nu face nici un secret din faptul că povestirea are la bază propria sa experiență basarabeană și că relatează întîmplări trăite de el însuși la
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Fedorov", ca și cum, dacă nu i-ar fi evocat cu toată deferența, scriitorul s-ar fi făcut vinovat de impolitețe; Chișinăul va fi descris cu toate amănuntele exacte dintr-un reportaj despre cursa anuală de cai; iar finalul (vizita făcută de povestitor la Chișinău după 22 de ani, în 1857) poartă marca biografiei netrucate. în conștiința de prozator a lui Negruzzi, Memoria învinsese deja Imaginația. Ceea ce urmează se plasează integral sub semnul Memoriei. Scrisorile din Negru pe alb au în centru personaje
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Icoană, ilustrând viziunea populară despre lumea celestă și despre reprezentanții ei, marcați prin însemne solare sau stelare. Volumul 6, Busuioc și Siminoc, include basme rare sau necunoscute până acum, a căror acțiune se desfășoară pe pământ, în vecinătatea nemijlocită a povestitorilor și ascultătorilor. Cu toate acestea, precizează I. Oprișan, "realitatea își pierde atributele firești, permițând zborul liber al fanteziei, după legile basmului, și îngăduind intruziunea în spațiul și timpul ei, a numeroase figuri fantastice din zone ireale, care înrâuresc viața pământenilor
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]