1,967 matches
-
atâta vreme, / Chemarea străbunilor nu mai înseamnă nimic, / Că nu mai are amintiri, / Că nimeni nu se mai teme de poeme. Când plec de-acasă, poemul meu veghează, / E paznicul cel mai de temut. / Nimeni n-ar îndrăzni să-mi prade poemele / Care coboară din cărți, scârțâind din încheieturi, / Întinzându-se la soare ca-n vremuri bune. Cândva, poemul nu va mai avea nevoie de mine. 15 mai 2011” (Îmblânzirea poemului). Nu e mai puțin adevărat că poetul știe să închidă
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
Întruniri luară loc pe scaunele confortabile și frumos tapițate din jurul mesei. -Dragi prieteni, începu regele, cu siguranță că fiecare dintre voi știe secretul cetății noastre. Și de asemenea trebuie să știți că secretul a fost aflat și nu trebuie lăsat pradă nimănui. Cel Înțelept are un plan. -Mulțumesc, regele meu, spuse Cel Înțelept. Îți dau dreptate, puterea nu trebuie lăsată barbarilor. Trebuie protejată chiar cu prețul vieții noastre, ale tuturor! Sfetnicilor le trecură un fior la auzul acestor vorbe. -Planul meu
CASTELE DE FLAVIUS JEBELEAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346672_a_348001]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
lingouri ce luau drumul de aur spre Roma. Se estimează că romanii de la Roșia Montană trimeteau trei tone de aur pe an și astfel, în timpul stăpânirii lor în Dacia au dus la Roma trei sute de tone de aur, pe lângă cel prădat la început, în 106 AD, când Traian la învins pe Decebal, fără să-i aducă în dar nici măcar o lupoică deformată, cu trei țâțe siliconate, cum au fixat-o niște aberanți de curând pe scările muzeului de istorie din București
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
bucureștenii e tocmai potrivită ( îmi cer scuze de la excepții, și sunt destule, dar nu-i scuz pentru că o acceptă acolo, în continuare!) POPOARELE MIGRATOARE, fiind în deplasarea jefuirii nu s-au oprit să minerească, s-au mulțumit cu ce au prădat. Hunii sufereau în spațiile închise, muntoase, împădurite așa că nu au lăsat nici o urmă de așezare după trecerea lor. Ostrogoții au fost mai receptivi la aurul de aici și de la ei ne-a rămas Tezaurul de la Pietroasa „Cloșca cu pui de
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
au urcat pe Mureș și Crișuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din Munții Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moți iar regii lor au colonizat zona cu mineri sași. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
cabinet ideologic ar fi devenit cumsecade! Mă gândesc la bieții și nevinovații copaci, dacă ar fi știut cât de fățiș dușmăniți vor ajunge, cum se vor uita oamenii la produsul lor finit, cu priviri piezișe, s-ar fi lăsat, desigur, pradă flăcărilor sau ar fi murit în picioare și nu ca aici, înghesuiți în acest sanctuar răbdător și supus umilinței ca nicicare altul, îngăduind ani și ani povara politizării forțate, a orbirii fără precedent și fără șansa de a schița cel
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
fie-ntr-un ceas bun... Deci s-a recomandat Deaconu Vergilius. Firma “Intreprid Investment”, din strada.... Ascultă, apoi răspunse: - Bun, trec mâine și îmi iau banii. Iată-l și pe Ady din celelalte romane, omul de „afaceri, faceri și desfaceri, prădat fără milă, după cum știți deja! - Cine este, dragă, la ora asta?... - Afaceri, scumpo, doar afaceri... șopti blând Ady Bruslea. Apoi rosti ca pentru sine: Deci Vergilius a revenit printre noi... (Ce ziceam ? S-a întors Porcu!) Tînăra pespicace este și
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Stihuirea, aflată sub vraja unui Rabindranath Tagore, Lucian ori Diogene din Sinope, trece grațios de adunarea expresivă a vocalelor în indicii impresivi ai înmulțirii întru cuvînt. Se observă o dezbrăcare perseverentă de fapte, cu scopul atingerii purificării. Ținta nu-i pradă părelnică, ci chiar ațintirea spre unimea adâncă și originară. Investigație lirică neliniștitoare, situată în față cu abisalul, ca o iolă tremurândă “în marea trecere”, poezia prezentă dă seamă de nume ce nu-s, când dincolo de dantela zicerilor aduce cu sine
REVERIA CUVÂNTULUI de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356368_a_357697]
-
Tamaș Publicat în: Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Îți simt trupul iubito cum freamătă sub mine asemeni valului mării sub briza de vânt. Și trupul meu cântă asemeni harpei sub mâna ta. Tu te lași pradă trupului meu precum vioara freneticului arcuș, iubirea ne-nvăluie și dulcea dorință trezește în noi uimitoare plăceri... E vraja adâncurilor, mistuitoarelor adâncuri, ce te inalță prin iubire spre sublim. Referință Bibliografică: Îți simt trupul... / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎŢI SIMT TRUPUL... de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356492_a_357821]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE PĂRINTELE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355693_a_357022]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
PĂRINTELE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355833_a_357162]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355867_a_357196]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 601 din 23 august [Corola-blog/BlogPost/355252_a_356581]
-
de samizdat în Romlag, a mai și crezut în RO ca putere culturală, voind să pună la muncă până și Exilul) și al lui Eugène Ionesco (a cărui absurdă fiică n-a acceptat să-i fie lăsat, de către Autoelită, tatăl pradă bășcăliei ratonilor și desantaților), ca să nu cerem prea mult, amintind și de al lui Paul Constantinescu, pentru inițiații în oratorii de război și ocupație, cu arderi Pașadia de manuscrise, cum vom face și noi. De aici și tăcerea în frică
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească spre acel dram de bine la care fiecare
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
orice amănunt în detaliu, se vor naște întrebări noi, le vom găsi răspunsuri. Nu putem reduce la ceea ce ne este îndeobște cunoscut, am fi iresponsabili. *** Prin caracterul său Robert a îndrăznit să sfidez până și rațiunea, astfel s-a lăsat pradă feerii cum adeseori îi place să numească iubirea. Un infinit magic o credință îi este Clara, ființa iubită pentru care în fiecare noapte coboară în sanctuarul viselor, acolo unde își clădește acel lăcaș numit iubire. Petalele de trandafiri presărate în
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
afle la îndemâna tuturor celor ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui” și asta datorită (și) slujitori ei fideli ce au apărat-o în vremuri în care alții au trădat-o și au prădat-o, făcându-se, în acest fel, vrednici de a ajunge din temnițele comuniste în sinaxarele acestei sfinte Biserici - ai cărei fii nelași și nefățarnici au fost, până la sfârșitul vieții lor pământești!... Biserica Ortodoxă Romană în perioada anilor 1944-1989, cu aspectele
ORTODOXIA SI STATUL SUB REGIMUL TOTALITAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356013_a_357342]
-
pâinea cu gust de pământ și cărbune, nu poate scăpa de amintirea puternică pe care pântecul pământului se grăbește să o înfigă în lumea de la suprafață. Despre viața de miner, despre cei care au căzut într-un fel sau altul pradă vrăjii sale a fost vorba și în evenimentul care a avut loc pe data de 20 mai 2017 la Bucium - Poieni, loc numit cu atâta drag de oamenii locului „Miezul de aur al țării”. Într-o frumoasă zi de sâmbătă
ÎNTÂLNIRE ÎN MIEZUL DE AUR AL ŢĂRII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369027_a_370356]
-
iepe) și „trăgeau” lemnele de pe plaiurile de la baza muntelui ducându-le la drumul mare... Simțea oboseala cuprinzându-l și mintea se încețoșase iar. Oare ce putea fi slăbiciunea pe care o simțea parcă mai acută ? Se așeză comod lăsându-se pradă odihnei. Închise ochii. Mii de steluțe apăreau de câte ori clipea, iar răsuflarea devenise mai greoaie . Cum a ajuns acolo în poienița pe care o știa din copilărie, situată pe drumul ce cobora din Valea Albă spre Bușteni? Gândurile se învălmășau în
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
DE CASA CARE NU-I A MEA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului frică-mi e de casa care nu-i a mea să nu vină noaptea elfii și s-o prade să se umfle în pene, ce bine le-ar șade să cânte cu șatra seara cocardea; și-o admir ca pe o muză cu frizura ei modernă că dintr-odată mi se pare ternă semănând cu o meduză; frică-mi
FRICĂ-MI E DE CASA CARE NU-I A MEA de ION UNTARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369920_a_371249]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369913_a_371242]
-
zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția buneicuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în chip foarte potrivit, cuvântul profetului Osea: „Și
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
mă vei privi, de ce ochii-mi, sunt închiși și buzele, în culoarea lavei fierbinți, vei înțelege, când mă vei atinge, de ce, fiori, te vor pătrunde și cuprinde, creându-ți panică în suflet, pierzându-ți, vocea, înecata printre gânduri, lăsându-te pradă, vrăjilor din mine, nemaiștiind de tine, iubindu-mă, urcați pe valul disperării, acoperiți, de perdele ale durerii, de iubire, ce ne-a surprins, uitând că nu ne știm, decat de-o viață, suspinând, lăsând din amintiri, să treacă, pe lângă noi
PANICĂ ÎN SUFLET de COSTI POP în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370114_a_371443]
-
străbunii Într-o aprigă furtună Pe cai negri ca tăciunii, Gândul lor ca să ni-l spună! Nu mai pot să stea în ceruri Și nici oasele-n morminte, Vin călare, tunând geruri, Fulgerând cu-a lor copite. Țara noastră e prădată De toți veneticii lumii, S-au strâns toți precum o haită, S-o disece-n umbra lunii. Iată, s-au întors străbunii Într-o aprigă furtună Risipind din cer genunii, Vrerea lor ca să ne spună! Rupeți lanțuri, rupeți gratii Și
IATĂ, S-AU ÎNTORS STRĂBUNII! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370354_a_371683]