1,102 matches
-
documentul 235, p. 205 footnote>; Misail egumenul cu soborul Mănăstirii Bârnova vând două fălci și jumătate și 20 de prăjini de vie cu 80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote>; Grămuleț din Iași
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
80 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 236, p. 206 footnote>; Frăsina vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote>; Grămuleț din Iași vinde 40 de prăjini de vie cu 15 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 239, p. 208 footnote>; Pântelei din Iași vinde o falce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 237, p. 207 footnote>; Budzoaia din Iași vinde o falce fără 10 prăjini de vie cu 26 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 238, p. 207 footnote>; Grămuleț din Iași vinde 40 de prăjini de vie cu 15 lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 239, p. 208 footnote>; Pântelei din Iași vinde o falce și un fârtai de vie cu 46 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 240, p. 209 footnote>; Ghedeon arhiepiscop și mitropolit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de la biserica Sfântul Gheorghe, Andonie Blănarul, Vlasie curelar ș.a. vii în dealul Cetățuiei, plătind bani tuturor vânzătorilor<footnote Ibidem, documentul 241, p. 210 footnote>. La 31 martie 1669, Constantin din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din Iași vinde lui Gheorghe Duca voievod o falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 40 de lei bătuți<footnote Ibidem, documentul 242, p. 212 footnote>, iar Vlasie curelar din Iași vinde o jumătate de falce și 10 prăjini de vie la Cetățuie, cu 25 de lei<footnote Ibidem, documentul 243, p. 213 footnote>. La 17 aprilie 1670, Matei, pisarul unguresc și soția sa Agafița, fiica lui Iordache săbierul, vând lui Duca voievod, două locuri de prisăci cu casă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ieșită din comun ca să merite o pagină în Cartea Recordurilor. Dar eu am mormăit „OK“ și am promis c-o să mă străduiesc. Nu mai merge de parc-ai studia iarba de pe cărare, m-a avertizat mama. Mergi dreaptă ca o prăjină! Găselnița asta i-a smuls niște sunete ce aduceau mai degrabă cu niște chicote isterice. Sigur, cum altfel ai putea să mergi? a pufnit ea ieșind valvârtej din cameră și lăsându-mă privind nedumerită în urma ei. Nu cumva își bătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
caz de neînțelegere. Ei bine, vom vedea. Luo Rei-qing e într-un coș de îngrășământ natural. Are piciorul rupt. S-a împotrivit arestării sărind de pe o clădire. Două Gărzi Roșii îl cară acum pe umeri, cu coșul trecut pe o prăjină. Seamănă cu o capră bătrână care e dusă la piață. Doamna Mao Jiang Ching aude mulțimea izbucnind în râs. Pe scena improvizată sunt aliniați dușmanii ei. Au mâinile prinse la spate cu cătușe. Kuai Da-fu îi dă fiecăruia un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
moment, zilele lui vor fi numărate. ― Înălțimea voastră!... Stăpâne! striga o slugă de la una dintre ferestrele hanului. Vă caută un domn... Musiu Lotreapă!... Vi-l aduc? Prințul făcu un semn și, peste un timp, zări barca. În picioare, sluga înfigea prăjina lungă când la dreapta, când la stânga, ca să mențină direcția. În spatele lui se contura tot mai mult un personaj cu părul ciufulit după moda à la Titus. Într-o mână înmănușată își ținea cu grație pălăria și bastonul. Cealaltă mână o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a mai fost slobozit din lanț. Nu cunoaște pe nimeni. Numai pe tata Îl cunoaște Osman. De când l-au ridicat Rușii pe tata, mama i-a dat câinelui de mâncare și de băut În două ceaunașe legate la capetele unor prăjini lungi. Osman e un bun câine-rău. Osman e câine-lup - de-aceea. Despre el toată lumea spune că-i ai rău ca un lup adevărat. Fiindcă-i câine-rău - de aceea. Când mama se Întoarce și mă apucă de mână și vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
un băiat care-mi seamănă - atât doar că, uneori, Îl cheamă oarecum altfel. Cei mai strașnici bieți-soldăței sunt cei din grădină: au căști pe urechi și umblă pe la butoanele unui dulap frumos, tot numai din fier, din care crește o prăjină lungă și subțire; toată din fier și ea. Și sunt ne-mai-po-me-niți, fiindcă ei pot să vorbească departe, departe - cu alți soldăței; care nu se văd de-aici - dacă-s departe... - Aici Carpenul, aici Carpenul, mă auzi Paltinule?, cheamă soldățelul biet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu supărare, n-a făcut armata, ca să știe să manipuleze... Bărbatul de Moș Iacob spune la minciuni cum ar mânca răsărită: fără să clipească: deși când vin oamenii și aduc (la primărie!) - În capătul mâinii Întinse, de parcă ar fi o prăjină, pășind pe vârfuri, cu ochii holbați și gura căscată - câte un pistol, câte o pușcă, ori câte o mână de cartușe (armamentul greu trebuie doar „localizat” și raportat la Orhei, dar fără să fie atins), deși le explică, Îndelung, modul-de-funcționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
hram; mai degrabă: ca la pești, când se rup iazurile. Bărbații mai tineri, flăcăii, fetele băiețoase, de cum le văd, Își dau de știre și pornesc În goana-mare Într-acolo - cei mai mulți pe jos, dar unii și călare; alțiiân căruțe. Înarmați cu prăjini, căngi, funii de cățărat În copaci, ba chiar și fălci-de-rădașcă: ghearele de fier, cu dinți, folosite de telefoniștii reparatori, ca să urce pe stâlpi. Copiii n-au voie. Copiii rămân acasă. Copiii așteaptă. Uneori adorm, tot Întrebându-se ce-au să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
alun; și a patra și celelalte, până se făcea „floarea”. - Ș-amu, iertaț’ di vorbă ră, da’ ian să-i suflicăm noi oleacuță poalele - da, șșșș’, s’ nu prin’ de veste, că se sparie șî țâpă... Se chincea, trecea pe sub prăjinile de alun, ridica, Încet-Încetișor, cercul cel mai mititel; Îl oarecum fixa, pe doage, cu pene, scoase din gură; după aceea Îl petrecea pe al doilea; pe al treilea Îl pe-pe-trecea, suind din ce În ce și din ce În ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
gură; după aceea Îl petrecea pe al doilea; pe al treilea Îl pe-pe-trecea, suind din ce În ce și din ce În ce floarea Își strângea petalele. Dădea, ghemuit, câte trei-patru ocoluri, pentru fiecare cerc, până când doagele stăteau singure, fără prăjinile alunilor, fără mâinile ucenicilor... - Șșșșș... S’ nu prin’ de veste, când i-om pune coroana... Și de astă dată lucram Împreună: luam, amândoi, câte un cerc acum În ordine inversă: Începând cu cel mai lărguț - și, tiptil, pitiș, pituliș, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
aș suporta o asemenea viață? — Adică viața în comun? — Da, răspunse Naoko. — Depinde cum iei lucrurile. Sunt o grămadă de nimicuri care te pot deranja: regulamentul căminului, indivizi care fac pe nebunii de nu le ajungi la nas nici cu prăjina, colegul de cameră care face gimnastică dimineața la șase și jumătate, când începe programul de gimnastică la radio. Dar dacă te gândești că probleme există peste tot, nu te mai deranjează. Dacă nu ai unde să stai în altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
un buștean. — S-a dus, zice Johnson. Firul atîrna moale. — Mulinează, i-am spus. E prins bine. Pornește toate motoarele și du-te spre el! i-am strigat negrului. Și-apoi a sărit o dată, de două ori, țeapăn ca o prăjină, ieșind din apă cît era de lung, sărind direct către noi și aruncînd trîmbe Înalte de apă de cîte ori se prăbușea. Firul s-a Întins și am văzut că se-ndrepta din nou spre țărm, după care s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
puteam vedea plaja strălucind. E destulă apă deasupra recifului și, odată intrat În golf, ai parte numai de nisip și pante ușoare pînĂ la țărm. — Du-te-n față și zi-mi care-i adîncimea. O tot măsura cu o prăjină făcÎndu-mi semne. S-a-ntors și mi-a făcut semn să opresc. E cam de un metru și ceva. — Tre’ să ancorăm. Dacă se-ntîmplă ceva și n-avem timp s-o tragem Înapoi, o rupem sau o tăiem. Eddy a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
i-am zis. — Nu Înotat, zice unul dintre gălbejiți. — Nu-i nevoie Înotat, i-am spus. Nu adînc. — Hai, săriți În apă, striga Eddy. — Vino aici, În față, i-am spus. Ține pușca Într-o mînĂ și cu cealaltă bagă prăjina ca să vadă cît e de adîncă. Le-a arătat. — Nu-i nevoie Înotat? m-a-ntrebat cel care vorbise și Înainte. Nu. — Adevărat? — Da. — Noi unde este? — Cuba. — Țeparu’ dracu’, mi-a spus și s-a lăsat peste bord ținîndu-se de margine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
pe bolovanul de care se reazemă cabina telefonică și cu vreo 15 pijamale la fundul meu care vor să scape și ele de-aici. V-aștept urgent la ospiciu! auzi, la ospiciu! Când coborâm după 35 de stații la 2 prăjini de albul molatec al zidului fără intrare fără expresie - doar vuietul de dincolo, iar noi ne târâm de-a bușilea două zile și noaptea devorând azima turcească până la bărbatul acela vioi în pijamale crem-vertical care-și smulge clondirul din buzunar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
la nivel sub-molecular și vă vor sorbi și sufletele vouă, de vii, prin găvanele ochilor. Nu neapărat în această ordine. Atât de nemiloși, de cruzi și de puternici sunt! Vierme e, din nou, cu fața la fereastră: Măi, a mai venit o prăjină, o momâie creață, lângă Călăreți... Ăia o escortează. Merge încet, pe jos, are un cearceaf cenușiu pe ea și mânuiește o sculă, o baritai secera, cu lama lungă, lungă, plină de cerneală. Ba nu, nu de cerneală... Un falx. Un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Creangă, de a sărit jos, când l-a prins baba?... - Nu, n-am furat cireșe niciodată, că aveam și noi! - Bă, da’nu te-ai urcat la bătut nuci la tact’u acasă?... - Nu, că le băteam de jos cu prăjina!... - Vasăzică amețești Trafulică! Timp avem să-ți treacă amețeala și să cobori. - Vă raportez: Stau aici cu pisica și pot să mor, că dacă încerc, mă prăbușesc în gol. - Folosește coarda de coborâre!... - N-o am la mine, raportez! Am
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în stare mediocra acopărită cu șindrila. Fundata la anul 1803 de către domnul Aliesandru Hrisoverghe, cu o clopotnița de zidu, deasupra pridvorului. Biserică are forma corabiei cu un singur turn ce servea pentru clopote. Biserică are împrejurul ei că proprietate 20 prăjini pământ îngrădit cu sârmă care e deteriorată. Din acest pământu: sunt 5 arabile și restu fâneața. Altă avere nu mai posedă, Cărți: Liturghier,Minei, Triod, Penticostal, Apostol, Ceaslov, Psaltire, Moliftelnic, Panahida, Catravasier” (Revista Elanul, nr.25 - octombrie 2003, p.19
BISERICA SFÂNTA TREIME DIN SATUL CHIRCEŞTI, COMUNA MICLEŞTI, JUDEŢUL VASLUI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2084]
-
Și totuși, ce știați atunci? Că prin antena sofisticată de pe bloc, făcută de un specialist anonim, după o schemă În care știința se regăsea foarte puțin, Înghesuită Între cîteva zeci de piese similare, pe care vîntul le clătina la capătul prăjinilor lor enorme, oricît de bine erau ancorate, aveai toate șansele să primești cîteva clipe de lumină de la televiziunea fraților iugoslavi, al căror comunism era mai relaxat. Duminica la prînz, cu un pic de răbdare, puteai să-i vezi pe David
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și o face să gliseze prompt în jos avea acum ocazia să constate că se înșelase amarnic. Țintele nu erau de fapt decât niște plăci de metal gros (și prin urmare grele) și stăteau rezemate de perete la capătul unor prăjini lungi, tot de metal. Arătau atât de jalnic, ruginite și lovite de cine știe câte mii de gloanțe, încât nici nu se mai distingea dacă pe ele fuseseră pictate cândva cercuri concentrice sau siluete umane. Locotenentul-major le-a explicat că trebuiau ținute
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
întindea peste gard gâtul nesfârșit pe coperta numărului 44. O fetiță portocalie, c-o basma pe cap, netezea cu fierul de călcat o față de pernă întinsă pe o măsuță grosolană de scândură, scoasă afară în curte, chiar la piciorul unei prăjini care susținea frânghia de rufe... Pe gânduri, Rareș răsfoia alene revistele... Se auzeau ciocnindu-se între ele, calm, cu forță ascunsă, tampoanele cisternelor afară în noapte... Alina Negulescu, cl. a III-a A, citea pe pagina a doua. Nu scria
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]