39,397 matches
-
groază, să fug instantaneu din sala cu vechi pînze în lungă adormire - dar uriaș, în spate, de veghe stam tot eu, privind tabloul numit ,Oglindire". în orice critic doarme un poet. Poetul din Ștefan Cazimir suferă uneori de insomnie. El practică un joc mimetic, împletind indiscernabil detașarea și adeziunea. (Parodiile publicate în Steaua anunțau, încă din 1956, această atitudine.) Versurile lui par un asediu al poeziei care știe că nu-și va atinge țelul. Totul îmbracă haina unor fandări delicate, a
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
nouă/ Grădini ale Semiramidei/ Ori nouă parcuri din Versailles!" Sau care, deplîngîn- du-și existența migratoare, ne face să auzim un ecou anticipativ al Baladei chiriașului grăbit. Studiile dedicate poeziei umoriste aparțin unui bovaric al genului, care încerca să-l practice el însuși, inclusiv - cum s-a văzut - în cadrul auster al lucrării sale de diplomă. Recidivele nu vor întîrzia să apară: "în zilele din urmă am asistat la unele ședințe ale congresului scriitorilor; m-am distrat copios văzînd scriitori Ťmariť certîndu-se
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
efecte benefice: creșterea indicelui de inteligență la sute de milioane de oameni. Fractura genetică a sistemului se cască între două paronime: a profera și a profesa. A profera înseamnă, etimologic, a rosti, a exprima, a spune. A profesa înseamnă a practica, a exercita. între ceea ce spuneau comuniștii și ceea ce puneau în operă a existat din capul locului o vizibilă distanță, pe care timpul a lărgit-o continuu, ducînd-o la proporții incredibile și grotești. între pretenție și realitate, arată Jules de Gaultier
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
unul pur teoretic. Așa-zisa ,compromitere" a ideii de partid, imputată Partidului Liber-Schimbist, a însemnat de fapt o extindere a ei. După prăbușirea sistemului totalitar, partidele politice din Europa de Est au renăscut sub zodia romantismului, prin reeditarea formelor și formulelor mesianice practicate în secolul XX: lideri carismatici, agregare de sus în jos, retorică amplă, generoasă și ardentă. împrejurările postdecembriste au favorizat puternic acest curs, riscînd chiar să-l acrediteze ca pe singurul posibil. S-a ivit totuși o excepție, menită nu doar
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
vedea în viitor. Refren... înzestrat cu o melodie antrenantă (adaptată după Chevaliers de la Table Ronde), imnul se intonează la sfîrșitul ședințelor, spre a-i pedepsi astfel pe cei care au plecat mai devreme. Este singura comisie parlamentară din lume care practică un asemenea ritual. Calitatea de membru al Comisiei juridice i-a permis ,venerabilului" să vegheze în continuare la acuratețea textelor legislative. Autoritatea sa în domeniu i-a atras de-a lungul timpului apelative ca ,specialistul nostru în materie de lingvistică
Caragiale e cu noi! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11389_a_12714]
-
Vinea. Altul e argumentul decisiv: "epizodul, foarte caracteristic, cu Mauresa Sfîntului Ignatius..." (cum îl definește autorul Lunatecilor în scrisoarea către Beniuc). E, aici,o referire la secvența din Acvarium în care profesorul Fănică Niculescu îl îndeamnă pe Ștefan Romanň să practice exercițiile spirituale ale lui Ignațiu de Loyola - fiindcă: Aici e metoda ca din mintea și voința ta să se facă o armă de oțel" - și care corespunde discuției dintre profesorul Fane Chiriac cu Lucu Silion în legătură cu aceeași carte: "Scopul cărții
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
în "Camera Leoparzilor" dintr-o mansardă, dedîndu-se farselor și "voluptăților secrete", stîrnite de propriile istorisiri picante. "Leoparzii" Cronicii aplică, în fond, programul "leoparzilor" lui Vinea, care au "plăcerea sadică" de a povesti și asculta "cancanuri și anecdote" și de a practica "bîrfa crîncenă". Altfel, epic și anecdotic, între cele două serii de "leoparzi" nu există nici o legătură. E clar: Dumitriu i-a preluat ideea și formula, dar, în acest caz, Vinea e nedrept. Nu este vorba de un furt. Căci procedeul
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
dispreț al drepturilor handicapaților. Ce-ar avea de zis despre toate astea raportorul Parlamentului European Pierre Moscovici și comisarul pentru Extindere Olli Rehn? Sau cum ar reacționa Brigitte Bardot și organziația internațională ,Vier pfoten" (Patru labe) la cruzimea față de animale, practicată de personajele lui Creangă? Ca om al cărui canal TV de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
vin/ O stea s-ar fi aprins;// Ai fi trăit în veci de veci/ Și rânduri de vieți,/ Cu ale tale brațe reci/ Înmărmureai măreț." (idem). Pe bună dreptate, unele organizații feministe au protestat în ultima vreme asupra acestui șantaj practicat de Mihai Eminescu. Dreptul de-a ,înmărmuri măreț" îl are orice persoană, indiferent de sex și, mai ales, indiferent de afecțiunea pe care o manifestă față de un manager, fie el și al eternității. În poezia lui Mihai Eminescu ,hărțuirea sexuală
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
crede că se pune la adăpost de orice critică. Îi observi o eroare, zice că a urmat manuscrisul, îi observi alta, zice că a urmat ediția princeps etc. Nu e însă, pentru cunoscători, decât o strategie second hand, ce se practică pe la talciocuri. Spațiul tipografic nu-mi permite să înregistrez decât o mică parte din amendamentele mele preluate de M.C. fără să le citeze. Iată, doar poezia Tânărul-bătrân de care am vorbit mai sus și pe care am introdus-o, gata
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
să știi bine Că voi ajunge, negreșit. 7. Frumoasă ești. Când te-am privit, Nici un cusur nu ți-am aflat, Oricât de mult am încercat. Fără să exagerăm prea mult, am putea spune că autorul Bibliei în versuri românești a practicat un spirit real de jertfă, din mai multe punct de vedere, pentru a-și fi putut materializa visul. În final, rugăciunile poetul Ioan Ciorca, un suflet profund credincios, au fost auzite de divinitatea care i-a răsplătit munca scoțându-i
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
a studiilor, terminasem stagiile de practică În spitale canadiene și acum lucram Într-o provincie majoritar anglofonă, În estul Canadei. Doctorul care mi-a vândut practica, m-a asigurat că mai mult de jumătate din pacienți Înțeleg franceza, căci eu practicasem numai În franceza până acum. Urma să-mi Îmbunătățesc engleza În timp ce practicam În această regiune! Și iată cum se desfășoară o discuție cu unul din primii mei pacienți; este vorba despre un bărbat „handsome” de vârsta mijlocie, preot (minister) la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Într-o provincie majoritar anglofonă, În estul Canadei. Doctorul care mi-a vândut practica, m-a asigurat că mai mult de jumătate din pacienți Înțeleg franceza, căci eu practicasem numai În franceza până acum. Urma să-mi Îmbunătățesc engleza În timp ce practicam În această regiune! Și iată cum se desfășoară o discuție cu unul din primii mei pacienți; este vorba despre un bărbat „handsome” de vârsta mijlocie, preot (minister) la una din bisericile din localitate: Îl găsesc, la sfârșitul unei zile foarte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Monei Muscă, toți știm acest lucru, și toți o practică și la ora actuală din Franța până În America, fiți siguri, toate serviciile secrete din lume Își folosesc cetățenii pentru a-și apăra țara, pentru siguranța țării lor, este clar, se practică În toată lume, noi venim acuma să o facem mai catolici decât papa. Și sistemul comunist ca toate sistemele din lume Își găsise aceste metode de a implica, dacă vreți, lumea la modul acesta sistemic În delațiune și În autoapărare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
aici drumul este invers. Marin Mincu pornește de la operă și încearcă să ghicească experiențele de viață care au făcut ca ideile și motivele definitorii pentru aceasta au încolțit în mintea autorului ei. Exercițiu intelectual foarte subtil pentru cel ce îl practică, dar nu știu în ce măsură captivant pentru cititor. Firește, un asemenea exercițiu presupune o lectură critică și creatoare a operei, rezultatul său este unul fascinant în plan intelectual, dar nu foarte profitabil pentru ficțiune. Privit dintr-o asemenea perspectivă, Ovidiu capătă
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
ori să-ți teleghideze în capota mașinii o katiușă de toată frumusețea. În fine, elementul decisiv: sentimentul multora dintre cei ajunși pe malul mării că sunt obiectul unei vânători fără scrupule. Prețurile exorbitante ale camerelor de hotel, sumele de speculă practicate de absolut toate restaurantele și, nu în ultimul rând, mizeria vecină cu promiscuitatea de pe plajele și din stațiuni. Nimic din toate astea nu te îmbie, oricât ai fi de patriot, să-ți dai banii unor pungași, enervându-te la fiecare
Jungla lichidă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10365_a_11690]
-
dominate de o singură idee.[...] Și democrația este o ideologie și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit și le prețuim reușitele. Scopul nostru este democrația liberală, nu așa cum era practicată în secolul al XIX-lea, ci așa cum ar trebui practicată în secolul XXI. Societățile democratice au nevoie de noi ghiduri și zone-tampon, concepute pentru problemele și timpurile noastre". 13 Ibidem, p. 25, Orice tentativă de relegitimare a democrației liberale " Trebuie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și, ca toate ideologiile, are niște limite". 12 Ibidem, "Ne plac schimbările democratice pe care le-am trăit și le prețuim reușitele. Scopul nostru este democrația liberală, nu așa cum era practicată în secolul al XIX-lea, ci așa cum ar trebui practicată în secolul XXI. Societățile democratice au nevoie de noi ghiduri și zone-tampon, concepute pentru problemele și timpurile noastre". 13 Ibidem, p. 25, Orice tentativă de relegitimare a democrației liberale " Trebuie să înceapă cu o întoarcere la istorie, la lupta pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
De aceea, o carte de teoria reportajului, venită din partea unui om cu asemenea experiență, trebuie privită cu cel mai mare interes. Volumul (destul de sec) intitulat Reportajul interbelic românesc. Senzaționalism, aventură și extremism politic trece în revistă principalele tipuri de reportaj practicate în perioada interbelică, dintr-o dublă perspectivă comparativă: reportajul românesc este comparat cu reportajul francez din aceeași perioadă (mult mai vag sunt aduse în discuție cazuri de reportaj din presa anglo-saxonă și italiană), pe de o parte și cu proza
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
sunt de-acolo..." Haralampy: -Într-adevăr: ce ne-am face noi fără Moldova care a dat țării genii precum Mihai Eminescu, Andreea Marin-Bănică jr., Ciprian Porumbescu, Mihaela Rădulescu, George Enescu...? Răzvan Lucescu, antrenorul echipei Rapid: "-Avem cea mai frumoasă echipă, care practică cel mai frumos joc..." Haralampy, întrebându-mă: -Auzi, badiule: ești sigur că Răzvan Lucescu nu a fost la meciul Jiul - Rapid din ultima etapă a campionatului ? Coriolan Haralampy, psihosociolog: -Dragu' mieu, știi ce nu mă interesează cel mai mult și
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
care le trăim noi astăzi - la nivel politic, social, religios sau științific. Acest volum s-a născut din preocuparea constantă a autorului pentru spațiul public, pentru agora. Am convingerea că Filosofia lui Habermas își va găsi locul binemeritat și aplicarea practică în chiar acest spațiu.
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
C.P.: Adică, asta ar însemna reîntoarcerea la prima iubire... „On revient toujours au premier amour”, spune francezul... D.C.: Bun, dar acum vin cu o altă întrebare. Ce vă place cel mai puțin în această a doua meserie, începută încă de când practicați medicină? C.P.: Îmi place mai puțin faptul că sunt strecurați printre scriitori, si acum, ca și pe vremea comunismului, oameni care urmăresc doar funcții în Uniunea Scriitorilor, care doresc doar să aibă în mână pâinea și cuțitul și care să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un poet bătrân - nimeni altul, decat Vasile Voiculescu - de aproape 74 ani este arestat și chinuit în închisori. Poetul se rupsese însă de această lume, supremul țel de-a fi era ancorat în Rugăciunea neîncetata, Rugăciunea inimii pe care o practică de mult timp și eficient. Experiențele spirituale i-au dat forță lăuntrica de a lupta cu vitregia celulei și a statutului său de încarcerat. Colegii de celulă, conștienți de soarta crudă a poetului isihast, îi creează protecție suplimentară: un pat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
numim drum sunt însăși ezitările noastre". Pentru toate aceste motive, de-a lungul timpului, m-am recunoscut în fidelități succesive sau uneori chiar simultane: față de Brook și Grotowski, pe de o parte, față de Strehler și Vitez pe de alta. Am practicat un fel de poligamie artistică tocmai datorită acestui scepticism mereu reînnoit care mi-a interzis să fetișizez un singur spectacol, să mă asimilez unei singure persoane... dar am "acompaniat" multe. Și pentru a fi un bun acompaniator, anumite calități, să
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
unui individ occidental civilizat (în sensul lui Norbert Elias), urban, instabil, dezrădăcinat și avid, tocmai de aceea, de a lăsa urme, fie și imprimate, nu este un bildungs și nici nu aparține paradigmei textualiste. Autoficțiunea, cel puțin cea care se practică astăzi în Franța, este pe jumătate avatarul alegoriei de odinioară, pe jumătate o retorică a confesiunii, într-o lume care știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens. Autoficțiunea este povestea transformării eului narator, a regăsirii
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]