1,167 matches
-
Instituții și organizații românești de educație a adulților 2.3. Politica educațională în domeniul educației adulților în România 2.4. Finanțarea educației adulților în România Odată cu progresele sesizate în dezvoltarea educației adulților, ca expresie a acumulărilor și îmbunătățirilor interne (de praxis), dar și ca expresie a importanței în creștere de care se bucură din partea politicienilor și a decidenților educaționali (așa cum s-a putut desprinde în primul capitol), sistemul educațional pentru adulți, cel românesc inclusiv, la care ne vom referi pe larg
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1. Repere istorice în evoluția și dezvoltarea educației adulților din România" Simona Sava Similar cu evoluția educației pentru adulți, în alte țări europene, de-a lungul timpului, chiar dacă poate nu la anvergura, calitatea și intensitatea dezvoltărilor teoretice, instituționale și de praxis din țările cu tradiție mai avansată decât la noi, România a cunoscut experiențe și preocupări semnificative în domeniul educației adulților, ce trebuie cunoscute și apreciate pentru valoarea lor. Analizând evoluția istorică a educației adulților din țara noastră, se poate constata
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aderarea României la Uniunea Europeană. În încercarea de a îndeplini aquis-urile comunitare, cadrul legislativ devine mai cuprinzător și mai articulat, preocupările decidenților educaționali sunt mai sistematice, fondurile alocate sunt mai numeroase (chiar dacă departe, deocamdată, de a acoperi nevoile), iar dezvoltările de praxis sunt cu mult îmbunătățite (și ca urmare a experienței acumulate, dar și a unui acces mai mare la informație, odată cu utilizarea tot mai largă a internetului). Sunt efecte marcante, cu impact istoric, am îndrăzni să afirmăm, asupra evoluției educației adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățarea, încurajând o mai mare implicare a cursantului și asumarea inițiativei și responsabilității sale. Cadrul didactic facilitator are o abordare mai flexibilă, centrată pe cursant și pe experiențele lui, căutând să îi stimuleze: participarea voluntară, colaborarea, respectul față de ceilalți, acțiunea (praxisul), un spirit de reflecție critică, autodeterminarea. Facilitarea presupune mai ales stabilirea unei relații dialogice, în care cunoașterea este co-creată prin comunicare deschisă și cooperare, profesorul doar sprijinind desprinderea înțelesurilor și semnificațiilor. De multe ori, facilitatorii acompaniază mai degrabă aspectul social
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
poate cel mai bine modul În care o epocă este idealizată, este invocată, prezentată printr-o „reconsiderare necritică”, ceea ce generează - cum apreciază autorul analizei că ar fi În cazul de față - viziuni nerealiste, proiecte fără baze sociale sau considerente de praxis politic. Întoarcerea În trecut prin apelul la proiectul interbelic, prin reapelarea la opțiunea pro monarhică este așadar, considerată nerealistă și o proiecție dacă nu eronată, cel puțin hazardată a unei perioade istorice cu grave deficiențe democratice, probleme sistemice și discrepanțe
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
acțiunii. Astfel înțeleasă, libertatea marchează trecerea de pe planul ignoranței pe planul cunoașterii (Spinoza ) și totodată, trecerea din încorsetarea unor mobiluri egoiste , în orizontul acțiunii prin care se realizează conștient necesitatea istorică universală (Hegel ). Tocmai pentru că este o ființă caracterizată prin praxis , omul poate deveni și altceva decât ceea ce-l face să fie ceea ce este. Cunoașterea rațională, integrată în conștiința umană totalizantă și participantă, devine deschizătoare de orizont axiologic în care se realizează corespondența între rezultate și scop, dintre finalitatea conștientă și
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
kalokagathia. Ca o mare cultură, ea a unit imanentul cu transcendentul, propunând modelul paideic ideal. Este perioada de punere a marilor probleme și întrebări care frământă spiritul elin, conturându-se tipul unei pedagogii sui generis. În schimb, Roma este cetatea praxis.-ului, unde totul începe în legendă și se termină în ruină. Din punct de vedere gnoseologic, se poate vorbi de un eclectism cultural, de un amestec de curente și concepții care se suprapuneau unor practici religioase bogate în rituri și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pozitive, chiar dacă utilizează metode și date cantitative. - Acceptarea punctelor de vedere (sensibilities) postmoderne. Cercetătorii calitativiști sunt atașați poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare (verosimilaritatea, emoționalitatea, responsabilitatea personală, credibilitatea, praxisul politic, textele mai multor voci și dialogurile cu subiecții). Unii cercetători, mai toleranți, acceptă că metodele pozitiviste conduc și ele la cunoașterea societății, dar că aceste metode nu sunt singurele posibile și nici mai bune sau mai rele decât altele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Și atunci ți se pare ca și cum toate eforturile de a depăși aceste granițe sunt doar osteneală chinuitoare. Stâlpul cunoașterii este stâlpul mathesis (învățăturii), pe de o parte, dar are si o altă latură în cunoașterea și iubirea aproapelui, cea de praxis, dar pentru aceasta trebuie să știi să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
Stâlpul cunoașterii este stâlpul mathesis (învățăturii), pe de o parte, dar are si o altă latură în cunoașterea și iubirea aproapelui, cea de praxis, dar pentru aceasta trebuie să știi să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să mai și practicăm acestea. Cum oare putem fi veriga sănătoasă a predanieie transgenerațională a fundamentelor educaționale, copiilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
va da înapoi, oare eu o să am suficient, oare e bine, oare e rău - acestea ar fi doar câteva rațiuni pe care le-am face. Revin la ideea că trebuie să crești ca să poți depăși mathesis-ul și să ajungi la praxis. Leibnitz, potrivit căruia existența răului în lume, nu infirmă bunătatea lui Dumnezeu, creează spiritul teodiceei, lucru ce va face să înflorescă sufletele frumoase ale tinerilor. Care ar putea fi oare pârghiile prin care ar putea fi angrenate acele trăsături caracteriale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
specific creației. Ceea ce este creat exprimă sentimentul artistului, un proces de recunoaștere posibil numai prin contemplație. De aceea, produsul final al creației este predispus contemplării. Opera de artă ca produs final al creației și imaginației este definită de mit și praxis. Pentru Aristotel, mimesis este definit de timp și acțiune întrucât desemnează o ființă în acțiune: mimesis-ul este activ și creativ. Însă Platon identifică o dualitate între artă (mimetică și narativă) și etică. Operele de artă pot influența negativ omul sau
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
până la limite extreme alienarea producătorilor, capitalismul contribuie la propria lui ruinare și servește proiectul comunist colectivizându-i pe oameni, dar și uneltele de muncă, și furnizând mijloacele pentru edificarea unei societăți a abundenței. Anticapitalismul marxismului* se înscrie așadar pe terenul praxisului - organizarea proletariatului - și a determinismului economic. Revoluția trebuie să apară în punctul de ruptură al sistemului capitalist pentru a realiza exproprierea expropriatorilor” și a încheia faza „preistoriei societății umane”. Cu Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin accentuează, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin* o va utiliza din belșug pentru a fonda marxism-leninismul*. MARXISM O CONCEPȚIE TOTALITARĂ A POLITICULUI? Dacă termenul „marxian” este aplicat mai degrabă operei lui Marx, iar cuvântul „marxist” posterității sale, și unul și celălalt desemnează o aceeași „filosofie a praxis-ului” care voia să înțeleagă lumea și în același timp s-o transforme în mod radical. Prolifica descendență intelectuală și doctrinele ulterioare care se reclamă de la numele lui aveau o anumită legătură cu această matrice simbolică dar, simultan, ele au
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
-a dintre Tezele asupra lui Fenerbach e clară în această privință: „Până azi, filosofii n-au făcut decât să interpreteze lumea, acum ea trebuie transformată. Idealului hegelian al unei științe absolute, Marx îi opune necesitatea unei științe practice, a unui „praxis” în care elaborarea teoretică și practica revoluționară se fecundează reciproc. Autorul Capitalului este și acela al Manifestului. Omul care înțelege să elucideze enigmele economiei capitaliste este și cel care a ținut în brațe la botez Asociația Internațională a Muncitorilor. în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lăsa să se întrevadă o „violență nemaiîntâlnită” față de indivizii și de grupurile care nu s-ar recunoaște în această întreprindere de atomizare și de remodelare a corpului social. O mitologie cu atât mai perversă cu cât era însoțită de un „praxis” care subordona în mod evident edificarea comunismului eliminării prealabile a „claselor dominante” ale societății, care făcea din violența revoluționară marea făuritoare a istoriei și care, la modul general, lăsa să planeze o suspiciune definitivă asupra valorilor și procedurilor unei democrații
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Human Cognition in the Study of World Politics”, International Studies Review, 2, pp. 45-75. Ruggie, John Gerard, 1983, „Continuity and Transformation in the World Polity”, World Politics, 35, pp. 261-285. Ruggie, John Gerard (ed.), 1993, Multilateralism Matters: The Theory and Praxis of an Institutional Form, Columbia University Press, New York. Ruggie, John Gerard, 1995, „The False Premise of Realism”, International Security, 20, pp. 62-70. Ruggie, John Gerard, 1998, „What Makes the World Hang Together? Neo-Utilitarianism and the Social Constructivist Challenge”, International Organization
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
actul de a face sau de a Întreprinde, gestul de a așeza sau a implanta, activitatea de a forma sau a educa” (Clain, 1990, p. 1321). ν Trebuie menționate trei abordări principale. Instituția poate fi mai Întâi studiată din perspectiva praxisului. Așa, de exemplu, Leviatanul lui Thomas Hobbes ne invită să gândim În termeni de transfer sau de delegare a puterii, subînțeles fiind faptul că obiectivul urmărit este obținerea binelui tuturor prin garantarea contractului și prin apărarea drepturilor persoanelor. Este de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cont de latura fizică a limbii și a consemnării ei. Concepția praxematică, manifestată pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1929), specialist german, considerat cel mai influent filozof din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Reprezentant al teoriei criticii sociale, a catalizat, prin ideile sale, studiul comunicării, teoria literară, studiile politice și religioase. Lucrări de referință: Theorie und Praxis. Sozialphilosophische Studien, Neuwied, Berlin, 1963; Technik und Wissenschaft als "Ideologie", Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main 1968 (trad. rom. parțială Habermas, Jürgen, Cunoaștere și comunicare, Editura Politică, București, 1983, pp. 121-141, 142-189); Zur Logik der Sozialwissenschaften, fasc. 5 din "Philosophischen Rundschau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cunoașterea oferită de simțul comun, fenomenele și aparențele se prezintă spontan ca realitate (...), aceasta se întâmplă nu pentru că sunt cel mai aproape de suprafață și de percepția senzorială, ci pur și simplu pentru că aparența fenomenală a lucrurilor este produsul spontan al praxisului cotidian (...). Totuși, lumea așa cum îi apare omului, în activitate și în trafic (...), nu e lumea reală, cu toate că are "consistență" și "eficacitate". Este lumea aparenței." Lumea aparenței înseamnă pentru analiza comparativă a partidelor discursurile și retoricile proprii, începând cu numele pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
12 L'empire de la vérité, Fayard, 1983. 13 Paroles poétiques échappées du texte, p. 9. 14 Op. cit., p. 243. 15 Aceste prepoziții: "cu, în și prin", constituie o clasificare foarte diferită de cea a lui Don Ihde, în "Technics and Praxis, a philosophy of technology", în Boston Studies in the Philosophy of Science, D. Reidel publishing Company, 1979, vol. XXIV. 16 Ele coincid, de asemenea, cu teoria clasică, carteziană, a deciziei. Vezi despre acest punct Critique de la décision, Presses de la Fondation
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
unor chestiuni ținând de nuanțele interpretării filosofice. Argumentele sale au, la prima vedere, cel puțin meritul unei scrutări extrem de atente a subiectului, și de aceea nu văd de ce ar fi suspectate de subiectivitate partizană. De la demonstrația teoretică exegetul accede spre praxis pentru a semnala, în partea a doua a studiului, câteva serii cu aplicație practică (aici prin formularea "rațiunii practice" se ține aproape de Kant) a viziunii ontologice eminesciene. Nu e vorba aici despre literatură, căreia i se rezervă meritul major de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
acorda în același timp mai multe libertăți civile decît alte state dominate de comuniști. Chiar dacă nu exista o libertate deplină a presei, controalele aveau un caracter mai tolerant decît în alte părți. Un exemplu îl constituie controversa stîrnită în jurul revistei Praxis, o publicație bilunară care a început să apară la Zagreb în 1964. În ciuda faptului că grupul de colaboratori ai acesteia se declarau marxiști, articolele lor erau vădit critice la adresa situației sociale și politice din țară. Cu toate atacurile constante din partea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
New York: Twentieth Century Fund, 1962. Kofos, Evangelos. Nationalism and Communism in Macedonia. Thessaloniki: Institute for Balkan Studies, 1964. Johnson, A. Ross. The Transformation of Communist Ideology: The Yugoslav Case, 1945-1953. Cambridge, Mass.: MIT Press, 1972. Marković, Mihailo. From Affluence to Praxis: Philosophy ans Social Criticism. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1974. Mates, Leo. Nonalignment: Theory and Current Policy. Dobbs Ferry, N.Y.: Oceana Publications, 1972. Mićunović, Veljko. Moscow Diary. New York: Doubleday, 1980. Milazzo, Mateo J. The Chetnik Movement and the
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]