755 matches
-
soartă. O idee îi încolțește în minte: — Luați-o spre nord! le comandă lecticarilor. — Lungim drumul și o să întârziem! se plânge Plautius. Tiberius îl liniștește: — Intrăm prin parcul Mausoleului, care este închis publicului. Dar nu și lui. Iar altarul ce preamărește binecuvântările păcii instaurate de Augustus se află în imediata apropiere. CAPITOLUL XI Mare tâmpenie și larii ăștia! suspină Iulius Herodes Agrippa, uitându-se la Germanicus cum aduce libații în fața altarului. Dacă altar poate fi numită o nișă plină cu figurine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
însemna că zeii chiar ascultă unele rugăciuni și sunt impresionați de anumite cuvinte. Lumina puternică îl face să închidă pleoapele. Se lasă cuprins de o dulce toropeală. Tresaltă ușurel când o voce venită din depărtare ajunge până la el: — Pe Tine preamărindu-te, cu rugi tremurătoare și cu sufletul aprins de credință... Cine vorbește...? — ...îți aducem prinos, ca să ne purifici, Mars pater, un porc, un berbec și un taur... Un gând răzleț îl avertizează că riscă să ațipească. Speriat, des chide iute
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
telefon, sunându-i pe fabricanții de linoleum și pe argintari: îmi cer scuze că le răpesc timpul și le cer răspunsuri. Așa fac eu jurnalism. Când și când, trebuie să mai scriu câte un articol de fond, de obicei vreun preamărit comunicat de presă, o mică adiere de PR ce trebuie folosită pentru a umple niște spațiu, și vai, cât mă pot distra la această treabă aparent neinteresantă! Împart comunicatul de presă pe părți și o iau de la capăt. Dacă unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
față de un cerșetor. Nu prea îi plăcea când Buddha în care credeau tatăl, unchiul și soția sa era batjocorit felul ăsta. „Eu nu sunt creștin”, își zise samuraiul clipind. „N-am să mă închin niciodată în fața Hristosului pe care-l preamăresc ei.” Însă, de când primiseră botezul în fața tuturor, japonezii erau nevoiți să ia parte în fiecare dimineață la slujba ținută în mănăstirea unde stăteau. În frigul dimineții, înainte să se crape de ziuă, dangătul clopotului le vestea începerea slujbei. Cu lumânări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
a Istoriei. Primitivii își aminteau de Ființele lor supreme în cazul unor catastrofe cosmice. Sensul întoarcerii către Zeul ceresc este însă același: într-o situație foarte critică, în care este în joc existența însăși a colectivității, divinitățile care asigură și preamăresc Viața în timpuri obișnuite sânt părăsite pentru Zeul suprem. Există aici, dar numai în aparență, un mare paradox: divinitățile care au înlocuit, la popoarele primitive, zeii de structură cerească erau, precum Baal și Astarte la evrei, divinități ale fecundității, ale
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Zeul suprem. Există aici, dar numai în aparență, un mare paradox: divinitățile care au înlocuit, la popoarele primitive, zeii de structură cerească erau, precum Baal și Astarte la evrei, divinități ale fecundității, ale opulenței, ale împlinirii vitale, adică divinități care preamăreau și îmbogățeau Viața, atât cea cosmică - vegetația, agricultura, animalele - cât și cea omenească. Aceste divinități erau în aparență puternice. Actualitatea lor religioasă se explica tocmai prin această putere, prin rezervele lor vitale nelimitate, prin fecunditate. Cu toate acestea, adoratorii lor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
vesel ciripesc, Valurile mării cu zbaterea-n milenii Și cântecele care le-ascultă pământenii, Soarele și Luna pe cer când strălucesc, Izvoarele ce cântă, curg ori clipocesc, Frumoase flori ce tainic vrăjite înfloresc, Acestea toate, Lumii de Dumnezeu vorbesc, Îl preamăresc ca mine, ca mine îl iubesc! Când soarele se-ascunde, la fel și buna lună, Iar vântul bate strașnic și urlă a furtună, Când nourii pe ceruri învolburați se-adună Și marea se agită și valurile-i sună De tatăl
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
cărnii fripte și a supelor de zarzavat. Așezat lângă Tarosh, la masa rotundă la care stăteau o mulțime de bărbați și femei, Valerius urmărea discuțiile care se încrucișau și se amestecau, pentru că toți vorbeau tare, acoperindu-se unul pe altul. Preamăreau curajul și neînfricarea lui Julius Civilis, batavul pe care toți germanii și toți celții, cu excepția trădătorilor, îl iubeau pentru că se opusese romanilor. Vorbeau despre prizonieratul lui Julius la Roma, unde fusese dus la porunca lui Nero, care-i ucisese fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
se naște. Măriți-L, iubiți creștini! Primiți-L în casa voastră, ca și El să vă primească. Dăruindu-se pe Sine în Casa Împărătească. Deschide ușa, creștine, ca să intre Lerui Ler, Colinde-nrădăcinate, care niciodat’ nu pier! În ele se preamărește nașterea Fiului Sfânt, Aducând salvarea noastră pe-acest zbuciumat pământ. Pruncul pentru noi se naște!..S-avem inimile sus! Să-L slăvim în gând și faptă pe Domnul nostru, Iisus!
Hristos se naşte. Slăviţi-L !. In: Bucuriile Credinţei by Maria Lascu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/536_a_758]
-
lucru ca mine despre steaua aceea mare care a apărut? Melchior: Cred că da, magule Caspar. Baltazar: După cum arată steaua și proorocirile, pruncul care s-a născut va fi un mare împărat. Melchior: Proorocilor Baltazar și Caspar, haideți să-l preamărim împărătește! Vom merge spre steaua cea luminoasă. Se îndreaptă spre iesle. Pauză muzicală de trecere spre scena V - 2 minute Scena V - Scena ieslei Păstorul 1: Cine sunteți voi? Păstorul 2: Dar au coroane pe cap. Steaua: Sunt cei trei
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
mediatorul între Spirit și Corp. Avem un Suflet, dar suntem un Spirit. Intimul este Preaînaltul din noi; Intimul este Spiritul. Testamentul înțelepciunii spune: «înainte ca falsa auroră să răsară asupra Pământului, aceia care au supraviețuit uraganului și furtunii, l-au preamărit pe Intim și lor li s-au înfățișat heralzii Aurorei». Între omul pământean și Intim este Sufetul. Sufletul are un corpul-ultrasensibil și material cu ajutorul căruia călătorește prin spațiu. Corpul Sufletului este Corpul Astral; așadar, corpul Astral are ceva uman și
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
fi făcut noi într-o atare situație! Noi l-am instituit pe Omphal rațional, pentru a avea un sprijin și pentru a eluda misterul apariției vieții. Ei au ajuns altfel la omphalul lor, prin credință oarbă, sentimente și multă patimă!... Preamărind absurd Nimicul, interpelînd Absolutul și tăind mii de păduri ca să publice comentarii teologale! E o inepție să te mărginești la ipoteza că Omphal a creat o singură lume sau o singură specie conștientă! Să mai adaugi apoi că i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
la rîndul lor pînă la cîteva sute de secte și diviziuni... Una în care soarta ți-e pecetluită dacă ai călcat vreo furnică sau ai omorît vreun păianjen, una în care trebuie să ucizi ca să ajungi la mîntuire, altele care preamăresc nonacțiunea, idiferența și vidul emoțional! Ca o concluzie de lucru, credința lor provoacă o dependență bolnavă și întuneceala minții. Într-o megalomanie dezarmantă, piticaniile respingătoare cred că Zeul le-a făcut după "chipul și asemănarea" lui... adică DIVINITATEA ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
respingătoare cred că Zeul le-a făcut după "chipul și asemănarea" lui... adică DIVINITATEA ar fi matrița lor! Biete dobitoace! Unii dintre ei cred că Omphal nu poate fi "cunoscut", dar artificiul ăsta nu mai salvează nimic! Culmea contradicției, își preamăresc zeul pentru că-i vrea ignoranți, temători și lași. Lipsiți de demnitate, formează de bunăvoie mari mase de manevră, atît de convenabile pentru modul lor de organizare socială. Mi-au atras atenția și alte curiozități: cei care mor în lungi perioade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85073_a_85860]
-
din spectacolul continental. La fel ca și cele 103 tuneluri săpate în munte până la Simla, podul peste râul Gange, lat de peste 3 kilometri la Bihar și cei 140 de piloni înfipți în noroiul de la Surat, mulțimea de oameni din gară preamărește puterea englezilor, acei tehnicieni care controlează toată India. Deși un oraș atât de plin de viață, Agra este greu încercat de moarte. În mare parte din vina Mugalilor, care, spre deosebire de conducătorii cu minți atât de tehnice, s-au gândit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
din partea locului, din Kelso, Tweed, care schimbase lumina palidă, apoasă a Scoției pe soarele arzător al Indiei și, deși tânăr, trecuse timp de zece ani prin cele mai mari încercări, străbătând luni întregi jungla de răsărit, trăind printre sălbaticii care preamăreau puterea diavolului și-și atârnau tigvele pictate ale copiilor pe pereții exteriori ai colibelor ca decorații. Ignorând prezența mută, dar plină de adorație a lui Malcolm, Elspeth asculta vrăjită poveștirile despre acei bieți oameni care se închinau idolilor, care erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
o misiune chiar în inima acestor cartiere sărace, unde degradarea și depravarea cunoșteau cele mai rele manifestări. Îi ceru lui Elspeth să se gândească la asta, la onoarea de a aduce adevăratul creștinism într-un oraș în care sectele care preamăreau focul își lăsau morții în voia păsărilor ca să-i ciugulească, iar preoții iezuiți, aproape la fel de idolatrii ca și cei hinduși, mergeau printre săraci și răspândeau versiuni distorsionate ale cuvântului Domnului. Știa că drumul care li se deschidea era plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmă, Bobby a scos-o din încăpere, de teamă că Macfarlane ar putea să facă ceva reprobabil. Marțea și joia, doamna Macfarlane îl introduce pe Bobby în spiritualitatea științifică. Societatea Teosofică se întrunește într-o sală mare, cu afișe care preamăresc înțelepciunea maeștrilor himalaieni și noblețea cercetărilor ermetice. Bobby asistă împreună cu stăpâna sa și este foarte admirat. Cum îi strălucește sufletul, murmură doamnele de vârstă mijlocie și domnii. Este destinat să devină Adept. Bobby descoperă că tinerii arătoși au jucat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cât putuse de mult cu o lopățică soldățească, cărase cele opt hoituri și le așezase, dimpreună cu atașul și toate lucrurile militarilor, pe fundul gropii și apoi o astupase. Motocicleta („Țundap, tăticule, nu jucărie!” găsise Vieru de cuviință s-o preamărească) o luase și, ca să nu se audă bubuitul, când se apropiase de sat o dusese de coarne și făcuse cu ea ceea ce avea să se vadă un sfert de secol și mai bine după acea Îngrozitoare Întâmplare. Baronu se arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de viața veșnică, iată că ne întoarcem spre Neamuri. 47. Căci așa ne-a poruncit Domnul: "Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului." 48. Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta și preamăreau Cuvîntul Domnului. și toți cei ce erau rînduiți să capete viața veșnică, au crezut. 49. Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată țara. 50. Dar Iudeii au întărîtat pe femeile cucernice cu vază și pe fruntașii cetății, au stîrnit o prigonire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
ei să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului, șase mii să fie dregători și judecători, 5. patru mii să fie portari, și patru mii să fie însărcinați să laude pe Domnul cu instrumentele pe care le-am făcut ca să-L preamărim." 6. David i-a împărțit în cete după fiii lui Levi: Gherșon, Chehat și Merari. 7. Din Gherșoniți: Laedan și Șimei. 8. Fiii lui Laedan: căpetenia Iehiel, Zetam și Ioel, trei. 9. Fiii lui Șimei: Șelomit, Haziel și Haran, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
mai presus de orice! 12. De la Tine vine bogăția și slava, Tu stăpînești peste tot, în mîna Ta este tăria și puterea, și mîna Ta poate să mărească și să întărească toate lucrurile. 13. Acum, Dumnezeul nostru, Te lăudăm, și preamărim Numele Tău cel slăvit. 14. Căci ce sunt eu, și ce este poporul meu, ca să putem să-Ți aducem daruri de bună voie? Totul vine de la Tine, și din mîna Ta primim ce-Ți aducem. 15. Înaintea Ta, noi suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
scenele care alcătuiesc ciclurile respective: Pe arcul dublu care susține cupola naosului și sub care se află fixată catapeteasma s-au pictat 24 de scene din Acatistul Maicii Domnului. Scenele corespund celor 12 icoase și 13 condace în care se preamăresc momentele principale din viața Maicii Domnului și a Mântuitorului. Scenele părții mistice ale acatistului sunt pictate în partea arcului din interiorul altarului. Prima scenă - Bunavestire - este plasată la baza consolei nord-estice a arcului și cuprinde zborul printre nori a arhanghelului
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
numită Hristos care este în ceruri și pe pământ cuprinde un templu, câteva clădiri, pe Iisus așezat pe un piedestral binecuvântând, înconjurat de apostoli și evangheliști. Deasupra, pe nori, Mântuitorul este pictat în bust, binecuvântând. S-a pictat apoi Hristos preamărit de cetele îngerești, are aureolă și binecuvintează, având de o parte și de alta îngeri. Sfânta Fecioară și ritorii, cuprinde un decor arhitectural în fața căruia, la mijloc, se află o laviță pe care stă Maica Domnului cu pruncul Iisus în
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
unii cu coroane pe cap, cu mâinile ridicate, pentru a-L lăuda pe Dumnezeu prin bătutul din palme. În celelalte două registre sunt mai multe grupe de personaje cu diferite instrumente muzicale: tobe, trompete, psaltirioane, cobze etc., cu care îl preamăresc pe Dumnezeu. Se vede tendința de individualizare pe grupe și persoane. Unii gesticulează cu mâinile. Toți poartă veșminte scumpe. În partea de jos a pridvorului sunt pictați, de o parte și de alta a ușii de intrare în pronaos, sub
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]