1,060 matches
-
cu mare bucurie vestea aflării „mormântului lui Hristos”, cu sarcofagul aferent, plin cu oseminte. Mai ales că această veste nu a venit prin intermediul unui roman polițist, ci în urma unei cercetări „științifice”, purtând girul unui prestigios canal media (nu a contat precaritatea datelor prezentate și lipsa de concludență, nici interesul evident de a extrage o concluzie favorabilă sionismului, dezvoltat de Jakobovici). f) Impunerea, cu orice preț, a „drepturilor” minorităților, în detrimentul dreptului firesc al majorității. Cu o insistență dusă până la isterie, grupări total
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
toate acestea se înscriu, deja, în programul săptămânal, ba chiar zilnic, uneori, al semenilor noștri. Atunci când se propune schimbarea acestui program, pentru a stimula o creștere duhovnicească, de pildă, trebuie așteptată o opoziție fățișă, chiar un refuz evident. Aceasta vădește precaritatea echilibrului vieții omului postmodern, centrată în cultura trupului și incultura duhului... Mai grav este atunci când victime ale rutinei sunt unii slujitori bisericești: preoți care săvârșesc cele sfinte într-o stare de totală platitudine, citindu-li-se pe chip un oarece
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
apare ca o ciudată ieșire din timp și poziționare vădită împotriva axiologiei deja construite până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și azi, când „negustorii de vorbe” (M. Eminescu), „indivizii sterpi, cultivatorii frazeologiei goale, vânătorii de slujbe și politicienii” inundă cu identitatea lor discutabilă spațiul public comun, născând, cu alte cuvinte
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
timp și poziționare vădită împotriva axiologiei deja construite până în prezent, a lovit din plin structura ființei naționale, căreia Poetul i-a fost, în vremea lui, „sociologul” prin excelență, după Ilie Bădescu, al tipului de „precaritate ontologică” caracterizant. Un gen de precaritate întâlnit, de altfel, pretutindeni și azi, când „negustorii de vorbe” (M. Eminescu), „indivizii sterpi, cultivatorii frazeologiei goale, vânătorii de slujbe și politicienii” inundă cu identitatea lor discutabilă spațiul public comun, născând, cu alte cuvinte, din ignoranță și împiedicare în nenumărate
IDENTITATEA ASUMATĂ A POPORULUI ROMÂN de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377066_a_378395]
-
a omului public, gratificându-le cu excelență, dar fără să se împartă. Crede nezdruncinat în puterea germinativă a spiritualității noastre românești de tip răsăritean și în dăinuirea sa valorică demnă, angajată în dialogul cu alte viziuni asupra lumii, și deplânge precaritatea ei de azi, produsă de o istorie inumană” - conform afirmațiilor Profesorului Gheorghe Ceaușu din postfața cărții. Incoruptibil și răsunător, glasul lui se aude din ce în ce mai mult și mai tare, iar simpatia și prețuirea publică pentru el cresc, așa încât se prezintă ca
DAN PURIC – O ÎNTRUCHIPARE A PROVIDENŢEI DIVINE ÎN MINŢILE ŞI SUFLETELE OAMENILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372138_a_373467]
-
Nu mai conta că aveam grupul sanitar și baia comună la capătul holului și nici că trebuia să servim masa la cantina altei vile! Eram tineri și, pentru prima dată, împreună la munte, iar iubirea noastră nu se deranja de precaritatea condițiilor de cazare. Genny a scos toate lucrurile din geamantanele de carton și le-a aranjat în șifonierul de vârsta bunicilor noastre. Am observat că ușile nu se închideau complet și scârțâiau asurzitor când încercai să le închizi, din cauza degradării
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376182_a_377511]
-
de liceu, o pârdalnică de răceală pusese stăpânire pe mine, secătuindu-mă de energie și tăindu-mi pofta de viață. Cuprins de frisoanele care îmi creaseră o stare generală de disconfort, am mers la cabinetul medical, unde „medicul școlar” - constatând precaritatea stării mele de sănătate - m-a expediat urgent acasă, după ce în prealabil mi-a dat o rețetă și o motivare care mă scutea de școală pe o perioadă de trei zile. Trei zile... trei zile în care scapi de orele
NEDREPTATEA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374788_a_376117]
-
recunoașteți! 9 decembrie Demnitatea actorului român! După ce a oferit opiniei publice un spectacol demn și grandios, ieșind în stradă, fără complexe inutile vedetele de rezistență ale scenei, pînă la cei "cu tava" actorii n-au mai găsit altă soluție, pentru precaritatea existenței lor, decît... trimiterea unei delegații (de oameni ai muncii din teatre) la tătuca, să le rezolve el, pentru că el, numai el le rezolvă pe toate: de la împărțirea pămînturilor (din moșiile proprii) țăranilor, pînă la îmbunătățirea replicilor pe scenă. Iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
învățat pe oameni să fie săraci, egali și umili, orice victorie să fie bine atenuată ca efect, să nu stîrnească difuza rîcă. Președintele Emil Constantinescu, beneficiarul (și numai el) al unei victorii net istorice, a fost nevoit să-și justifice precaritatea sărbătoririi, în familie, cu procurarea, ca tot omul, a unui vinișor de țară, un zaibăr acolo, o căpșunică, mde, ce s-a putut... Cînd va învăța românul să rîvnească iar la fast și la grandoare? La fastul și grandoarea meritatelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș, Groza, Niculi
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
străinei Carmen Gimenez, cu "selecția empatică a celor mai bune elemente și a celor mai dinamice axe ale producției artistice a lui Brâncuși", cum singură își definește, în catalog, inspirata prestație. E, în fond, naivitate să cauți insatisfacții (patriotice) în precaritatea managerială a ambasadelor noastre. Dacă e ca acestea să fie absolvite de eventualul nostru blam, e suficient să-l avem în vedere pe Brâncuși însuși: genialitatea lui și-a produs propria-i diplomație. "Măiastra". 10 mai Ce eforturi depunem ca să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care picioarele își luaseră partea... leoaicei era așadar sediul acelei voci bizare, cu aspre modulații mascule, ce mă-nnebuneau cîndva, ce, iată, mă-nnebuneau și-acum, dîndu-mi seama că mă aflam/ ne aflam în fața unui fenomen irepetabil. (Juxtapunerea imediată cu precaritatea vulgară a genului pe teren autohton producea, compensator, o jubilație suplimentară. Nemaifiind necesare stînjenitoare raportări la manele sau la șlagăre debile, în care limba română suferă nemeritat.) Altceva, însă. Dacă Cher și ca ea încă vreo cîteva nume, pe degetele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corelații de ordine la nivelul organismului, a unor "potriveli", cum spune Blaga, dar nu ne vom putea explica proveniența, rostul, "rațiunea" lor. Tocmai în vederea depășirii acestei limitări este necesară, în structura formală a conceptului prekantian al finalității, ideea Arhitectului divin. Precaritatea semantică a conceptului, faptul că spațiul său semantic trebuie completat cu ipoteze din afara sensurilor sale directe, vine nu din prezența ca atare în structura sa a acestei idei (despre Arhitectul divin), ci din eterogenitatea elementelor care o compun: de o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a precedat-o, către natură. Rostul acestor operații este acela de a dezvălui specificul vieții umane, dar și de a exprima faptul firesc al integrării sale în realitatea lumii, acolo unde nu se află singură. Cele două operații semnalează și precaritatea, neîmplinirea, modului-uman-închis-în-sine, dar și posibilitatea împlinirii sale prin intrarea într-o evoluție generată de eu ca primar fapt uman și ca prim moment al determinismului prin finalitate și îndreptată către constituirea personalității energetice. Personalitatea mistică reprezintă un mod-de-a-fi al omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în sensul că ia cultura în singurul mod adecvat vieții veritabile: pentru a o nega; dar nu poți nega ceva ce-ți scapă, ci numai ceva trăit până la ultimele consecințe. Cultura însăși (prezentul cultural) este, potrivit filosofului german, semn al precarității existențiale a omului și doar negarea formei ei "actuale" și revenirea la sursele originare ale existenței umane, la viață, îngăduie, prin actul de revalorizare a vieții înseși, refacerea culturii (în forma culturii vieții) și a omului (ca purtător al voinței
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istoria sacră și istoria nu sunt străine una de alta"297, afirmă L. Guissard, un interpret al filosofiei mounieriste; ea este, în fond, mersul către împărăția lui Dumnezeu. Toate proiectele personaliste (inclusiv cel cuprins în personalismul energetic) vizează o anume precaritate a ființei umane, o lipsă ontologică determinată de cauze multiple. În cazul personalismului în varianta lui Em. Mounier, precaritatea vine din organizarea socială necomunitară; pentru personalismul energetic, din neîmplinirea modelului personalității energetice, din mersul evolutiv firesc al personalizării energiei, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea este, în fond, mersul către împărăția lui Dumnezeu. Toate proiectele personaliste (inclusiv cel cuprins în personalismul energetic) vizează o anume precaritate a ființei umane, o lipsă ontologică determinată de cauze multiple. În cazul personalismului în varianta lui Em. Mounier, precaritatea vine din organizarea socială necomunitară; pentru personalismul energetic, din neîmplinirea modelului personalității energetice, din mersul evolutiv firesc al personalizării energiei, care se îndreaptă către idealul de personalizare, fără să-l poată atinge vreodată. În primul caz, proiectul de schimbare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o sumedenie de algoritmi „metodici” de fasonare a comportamentului persoanei. Nu toate te ajută la ceva, nici nu dau explicațiile de rigoare și poate că nu au nici sens. Ca pedagog, sunt primul care Îmi dau seama de neajunsurile sau precaritățile unor principii, ale unor reguli didactice pe care le abordăm cu o prea mare lejeritate sau smintită fandoseală cărturărească. Avansăm, În cele ce urmează, o serie de puncte de vedere mai „libere” de corsajul teoretic și de normele Învățate (și
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
al formării. Am impresia că tu, cel care crezi că ai putea Învăța ceva de la mine, nu-ți prea dai seama cum curge timpul și nu valorizezi fiecare clipă a trecerii lui. Te desfășori ca și când ai fi aliatul eternității, nesocotești precaritatea, unidirecționalitatea și finitudinea lui. Te miști ca și cum timpul (tău, al altora) nu are sfârșit, trăiești Într-o mare risipă de timp, te lași prins În vârtejul lui. De pildă, mă neliniștește faptul că el te conduce pe tine și nu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
printre noi și astfel de păcate, o știm prea bine, fără ca cineva să organizeze parade sau alte manifestații. La ce bun acest marș? Ca să-i luăm În seamă? Știm destule despre ei, am luat cunoștință despre existența lor, le Înțelegem precaritățile și problemele, dar nu trebuie să se abuzeze de Înțelegerea noastră. Păcatele nu se afișează și nu se strigă În stradă. Nu e firesc să (ne) facem norme din propriile tenebre și rătăciri. În loc să se exorcizeze aceste deviații, ele sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Cunoașterea nu se mai satură de propria semeție; iubirea Își face un hotar din cumințenia ei. Cunoașterea este ambițioasă și trufașă, vrând să normeze definitiv cele ce țin de om și lume; iubirea este chibzuită și Îndurătoare față de lucruri sau precarități omenești. Luate separat, cele două acte se situează la antipozi, unul fiind - să zicem - „rău”, iar celălalt fiind „bun”. Cunoașterea dezbină și conduce la pizmuire; iubirea unește și generează alte efuziuni afective. Prima conduce la fală și individualism, a doua
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
E o forță ce vine de dincolo, are un mister și generează o dinamică peste puterea de Înțelegere a omului. Conduce la neliniști, dislocări și interogații. La nivel uman, acest fapt presupune un anumit curaj, prin asumarea unei serii de precarități, a unei instabilități, căutări și nesiguranțe. Unii se tem că iubirea arde cu flacără prea mare și se consumă prea repede. Altora le este frică să-și stârnească focul pasiunii, pentru a nu fi devorați de vâltoarea ei. Iubirea e
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acest moment al Înțelegerii poți să treci și să clădești valoarea. Aceasta este o chestiune de bună poziționare față de bine, dar și față de reversul său... Să fim mai atenți față de aspectele mici și neînsemnate. Mă fascinează la semeni din ce În ce mai mult precaritatea și căderea, și mai puțin măreția și spectaculosul. Hiatusul, cumpăna, situația-limită arată ceea ce oamenii sunt de fapt. Tăria unui om o vezi atunci când este aruncat (de circumstanțe, de alții sau de sine) pe povârnișuri, și mai puțin când este cocoțat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și Însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. (Matei, 5, 3-7). CITAT RETRAS!!! Precaritatea poate germina forță și lumină. „În lume, lucrurile slabe le domină pe cele puternice”, spune Lao-Tze. Raportându-ne la interioritatea umană, ar fi demn să reținem că partea „umbroasă” poate anunța ceea ce individul poate deveni sau are mai „tare”, cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vieții, ne face să fim copărtași la un eveniment esențial. Prin gesturi sau trăiri proprii, acest eveniment ne determină să reiterăm - comportamental și valoric - tulburătoarea intrare În lume a lui Iisus Hristos. Transformarea de o ființă cu omul, prin asumarea precarităților acestuia, este semnul imensei generozități a lui Dumnezeu față de noi și de creația Sa. Este una dintre puținele ocazii de conexiune efectivă - aproape vizibilă - dintre Dumnezeu și omenire, dintre cer și pământ, dintre permanență și momentan. Această Sfântă Sărbătoare ne
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]