2,055 matches
-
tradiții culturale și religie. Este un stat autoritar bazat pe afirmarea drepturilor comunității peste cele ale indivizilor și chemat să reprime deschis imoralitatea, bogăția și viciile și să subordoneze minoritățile majorității etnice dominante. Istoria României și a Europei întregi se precipita însă rapid spre catastrofă (în luna martie anul 1938 Germania ocupa Austria, iar în luna septembrie și Cehoslovacia). După alegerile din luna noiembrie anul 1937, Carol II, simțind că jocul politic îi scapă de sub control, proclamă pe 11 februarie 1938
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
iarbă străpung fără convingere cochilia roșietică și fărâmicioasă a solului. Curenți incandescenți de aer învolburează pânze albe de praf, generând tornade rebele. Miasme fetide viciază aerul, incitând Marea angoasă spre a-și flutura aripile cenușii. Cortegii șerpuitoare de proteze se precipită busculându-se, într-un lugubru scârțâit de balamale ruginite, către Ultimul Far, ignorând Nelimitata Crevasă ascunsă dincolo de el. Ultimul Far pâlpâie spasmodic atrăgând implacabil unduitoarea procesiune ce înaintează peste întinderea pustie pe care, din loc în loc, gnaisuri gigantice, diamantin șlefuite, le
MARŞUL SUICIDAR AL PROTEZELOR de ION IANCU VALE în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354722_a_356051]
-
să urle. -Taci, jigodie! Ce te-a apucat!? -O fi știind și el ceva, replică Cârțu. -Să trăiești vecine! -Să te audă Dumnezeu Marine! -Auziși la radio că în Afganistan au murit doi soldați de-ai noștri? -Spune ... spune! Se precipită bătrânul Marin. Doamne ține-mă! Nu o fi băietul meu! -Nu le-a spus deocamdată numele. La teve, jurnalul de seară... Moș Marin își făcu cruce de trei ori implorând pe Dumnezeu. -Nu te îngrijora Marine, poate n-o fi
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A DOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357054_a_358383]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DE-MERS Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 319 din 15 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se precipită o dragoste îndrăcită, am căzut în vâltoare, neglijent, somnul simțurilor mă obligă și mă cheamă, să-mi asmut câinii eliberați din lanț. fără să-mi evaluez puterea, lovesc pragul de sus, când ziua e înțesată de noapte, clipele fug atârnate
DE-MERS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357352_a_358681]
-
consta în multitudinea ofertelor prezentate de internet. Pe ea nu o interesau prețurile produselor, ci calitatea lor și designul. Să arate cât mai plăcut ochiului, să fure la cântar prin aspect, cum ar spune românul hâtru. Auzi soneria și se precipitată spre ușă, să deschidă cât mai repede. Știa că la ora aceea nu putea fi decât Radu. În grabă s-a lovit cu piciorul de birou și simți o săgetare care o străfulgeră prin mușchii până-n călcâie, amorțindu-i talpa
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
fereastra, foarte înaltă și îngustă. Aici îmi poruncise tanti Drina să aștept, ca să-l anunț pe Livi de venirea ta, îmi explicase, și ca să-l pregătesc. Nicio problemă, e treaz, adăugase, văzându-mi gestul prin care o invitam să nu precipite lucrurile, dar trebuie pregătit, orișicum!... Holul suferise de la plecarea mea din casă transformări importante. Spre exemplu, scara interioară din stejar, folosită pentru accesul la etaj, cu balustradă admirabil sculptată, dispăruse. Constatarea asta mă făcuse să-mi amintesc de o scrisoare
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
peste câteva zile urma să plece pentru totdeauna. Berni se mișca greoi, în vara acelui an suportase o operație dificilă la unul din plămâni. Cine știe dacă am să te mai văd, se amărâse Berni, oprindu-se des și scoțând precipitat aburi pe nări. Lasă, că se vor întoarce poate lucrurile, îl liniștise, ceva - ceva se mișcă în lumea asta, că, uite, rusu' ăla cu pată în frunte o deschis o ferestruică, sau cum mama naibii îi zic, către libertate. Te
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Dumnezeu mai știe cum. Amândoi sunt transpirați de parcă au alergat concomitent la cursa de o sută de metri garduri, amândoi au părul ciufulit de parcă ar fi fost băgați cu degetele într-o priză de două sute douăzeci de volți, amândoi sunt precipitați și speriați. Dar nu. „Nu e ceea ce crezi!” Este o plăsmuire, este himeră, este fata morgană. Pe când încercam s-o potolesc pe nevastă-mea, ea a luat o mutră de supărată și a sunat-o întâi pe mama, să-i
UN RATAT CELEBRU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359362_a_360691]
-
refuza niciodată ocazia să mototolească cearșafurile cabinetului său în nopțile de gardă cu vreo doctoriță tânără și frumoasă. Profesorul Mândrean părăsi rezerva însoțit de alaiul său în halate albe sau roz, după funcția fiecăruia. Rămași singuri, Veronica începu să se precipite adunându-și lucrurile de prin rezervă. - Abia aștept să ajung acasă. - Ieri parcă nu te grăbeai. Spuneai că dorești să mai rămâi internată două-trei zile! De ce atâta grabă acum? Are prioritatea sănătatea ta și unde poți fi mai sigură decât
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
fir a par toți cunoscătorii de foamete până la sens sau fără rost ce mai conta când doar nimicul era admis ca si cum ignoranța ar avea memorie timpurile erau ieșite din cadru și aveau sânii lăsați și supți de greutatea norilor ce precipitau peste lumea aceea mică că o ieșire din emisie înăuntru răceală pășea cu mândrie împărțind zâmbete știrbe afară protestele își împotriveau strigătele cu gurile larg închise curajul abdica în repulsie suferință era singura puritate care fură cinsit clipele dinaintea liniștii
DIFERIT AR PUTEA INSEMNA CEVA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360187_a_361516]
-
cumva străbunii scriitorilor de azi, mai ales ai celor așa-zis livrești, pentru care cărțile din cărți se scriu. Opera de informatizare, tehnologizarea actualului „al treilea val” (v. Șocul viitorului, de Alvin Toffler), - (la noi, „între plug și computer”), - este precipitat recuperatoare: omul arhetipal este în NOI, genomic, capabil de un YQ crescător, prin Hărnicie - Har ș înzestrare empatică, cultivabilă. Este de reconsiderat, acum și pe tremen scurtat de „Necesitatea existențială”, blamarea, demonizarea (cu scop autopretectiv, descriminator pentru unii,!) -acestui tip
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
cu niște fălci vineții, de măcelar. La auzul vorbelor de neînțeles pentru ea, contesa se ridică în picioare și îi dărui bietului Costel o sfântă de palmă atât de meseriașă încât acesta crezu că l-a lovit asteroidul și se precipită într-un fel de dans rapid călcând încrucișat către un perete frumos pictat. Frumos, frumos, dar insensibil, dur și rece! Drept care Verdunel se lăsă moale lângă el și începu să viseze colorat. Dar, după cum știm, lucrurile bune nu țin mult
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
vânt pe fereastră, neuitând să arunce după el și frumoasa pălărie primită în dar de la rege. - Muicăăăă, răcni Verdunel în cădere, cum însă nimeni nu știa elina veche, răcnetul fu ignorat cu desăvârșire. Foarte încântați de ispravă medicii regali se precipitară pe scări și peste două ceasuri erau din nou în fața regelui afișând niște moace de parastas. Precum bine știm, în ceea ce privește fățărnicia, intelectualii au fost întotdeauna foarte performanți. Când regele ridică o sprânceană a mirare șeful lor i se prosternă la
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
și pus la zid din cauza unor zvonuri aberante. Am putea pune mai puțină presiune pe toți cei care încearcă să descopere sursa bolii: ei sunt în căutarea unui ac în carul cu fân - iar presiunea publică nu face decât să precipite găsirea unui țap ispășitor. Vorbim de teste de identificare a tipului de E. coli (care durează, care trebuie confirmate și reconfirmate, care trebuie comparate cu tipul de care suferă copiii) - și toate acestea cer timp. Trăim în evul vitezei, al
De ce ne mor copiii? Despre sindromul hemolitic uremic, dincolo de intoxicările conspiraționiste () [Corola-blog/BlogPost/338450_a_339779]
-
de Dan Ionescu N.N. Negulescu, precipitat în esență, revede Fântâna Panomphee, întruparea luminilor și poate în primul rând, fără să aibă nevoie de lampă ca Diogene, omul gnostic. Poetul are cunoștința exactă a geografiei habitatului personal, dar n-o exteriorizează. Preferă să întrețină dubiul și să
N.N. Negulescu: Ochiul de foc () [Corola-blog/BlogPost/339572_a_340901]
-
dar bolile de care chiar se moare?” Drumul firesc al instaurării unui gând-idee îl reprezintă sensibilizarea, conștientizarea, responsabilizarea. Etapa sensibilizării constituie o adaptare a senzațiilor, percepțiilor și reprezentărilor la realitate. Odată primit diagnosticul, conștientizarea se instalează fulminant. Pasul sensibilizării-adaptare se precipită sub șoc. Diagnosticul este o explozie. Luarea la cunoștință declanșează două procese. Primul este acela al acceptării resemnate (Dumnezeu mi-a „dăruit drăguțul acesta de cancer” - „Maria”) și al analizării raporturilor eului cu sine și cu lumea în noul context
Ion Zubaşcu: Cum moartea se ispăşeşte trăind, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339614_a_340943]
-
Buzura prezidează atacabil, dar invincibil, ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiți prin formule existențiale recognoscibile. Cărțile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 și într-un ritm decenial după aceea, se precipită majoritar în jurul unor medici („Absenții” și „Orgolii”) sau jurnaliști („Fețele tăcerii”, „Drumul cenușii” și „Recviem pentru nebuni și bestii”). Prin cel mai recent roman al său („Raport asupra singurătății”, Iași, Polirom, 2009), scriitorul intră în cadența medicului ce vine după
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
M.Joseph s-ar supără. Nu-i place, să între nimeni în acea încăpere, unde a sfârșit lady Eliza. - Vom vedea. Leon nu trebuie să fie singur. Cu tălpile goale în papuci și doar cu șalul subțire pe spate, se precipită să-l urmeze pe Eduard. Alergă pe trepte și Eduard îi arătă încăperea. Etajul nu era luminat decât de o lampa mică. Întunericul arunca umbre ciudate. Ușa era întredeschisă. - Eduard, anunță-l pe tatăl tău, te rog! Eduard nu era
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
să vin? - De la recepție intri pe holul din stânga și mă găsești la camera 115, chiar sub camera voastră. - Mă descurc eu. Într-un sfert de oră, cel târziu, sunt la tine. Ștefan era intrigat de această vizită neprevăzută. Gloria se precipita. Cum a prins momentul că Dalia nu este cu ea, cum a și profitat de situație și a trecut la atac direct. Era el oare dispus să-i accepte oferta? Va vedea cum se vor desfășura discuțiile. Poate că se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
Mereu am fost ocupat, iar cu amicii m-am întâlnit la o bere doar într-o seară și atât. - Nu au fost și amice printre voi? - Ba da, însă ale lor, eu nu am lăsat nimic în urmă la plecarea precipitată spre Dobrogea. - Uite ce drăguță este fata cu mini jupă, schimbă ea vorba. - Care? Cea cu pantaloni albi trei sferturi? - Nu te face că nu vezi. Nu poți să nu observi ce picioare frumoase are și ce mijlocel suplu, în
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
le va face și de capacitatea lui de a rezista la dificultăți va depinde totul... Este dur momentul pentru el, însă trebuie să fim realiste, se pare că nu are cum să-l evite. Dar dacă - cuvintele începeau să se precipite - fie chiar și în acest mod îl va ajuta să se trezească, să se maturizeze, nu va fi totul pierdut. Probabil că deocamdată, tot ce vei putea face, va fi să-i plătești avocatul și...chiar nu știu ce ai putea face
CASTELE DE NISIP de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342244_a_343573]
-
una singură, în lumea poeziei. Aroganță? Infatuare? Exaltare? Vom vedea, rând pe rând, câte ceva din toate astea. În poemul „Uneori realitatea mă sperie” - desprinderea de lumea aceasta este una din dorințele poeților (înțelegem), numai că, la poeta noastră „respirația se precipită/ precum o lebădă/ care aleargă/ pe suprafața apei/ înainte de a-și lua zborul”. Cu alte cuvinte, nimic din cele trei atribute percepute mai sus - ci, doar liniștea dinaintea furtunii. Ce ne promite poeta? „Un poem ascuțit/ la ambele capete”. E
CARTEA CU PRIETENI XXXIV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/340736_a_342065]
-
ceaiului nu a avut nimic de-a face cu îmbulzeala tipic românească, cu îmbrâncelile și înghiontelile celor care doreau să fie cât mai aproape de tatami pentru maximum 30 de secunde, timp suficient pentru o rafală de fotografii și apoi plecarea precipitată spre un alt eveniment. Dezastru (la) Național Îmi aduc aminte de unul dintre evenimentele la care am participat. A fost un dezastru total din cauza publicului. Este vorba despre o piesă de teatru tradițional japonez kabuki. Piesa prezenta o poveste clasică
ce au vrut să spună japonezii și ce au înțeles românii. Tratament pentru depășirea neînțelegerilor culturale () [Corola-blog/BlogPost/338014_a_339343]
-
timpului și faptul că spectacolul a început de mai bine de cinci minute. În fine, îmi ajunge la ureche o părere de ilustrație muzicală și realizez că sunt pe cale să-mi ratez propria premieră! Mă scuz față de domnișoara și mă precipit în sală să mă asigur că totul decurge bine. Totul decurge perfect, dar realizez că am ratat-o pe „ea”. Și „ratată” a rămas. În viață trebuie să știi să alegi. În acea seară, am ales prost. În sfârșit, reacția
București, închis pentru renovare () [Corola-blog/BlogPost/337769_a_339098]
-
câți ani, Victore? --Enșpe ani. --Deci, transparență totală, la vederea tuturor, să se știe că vlăstarele acestui oraș îl iubesc și.. --Pun umărul la prosperitatea lui, completă în grabă Pleșcan. N-ai zis că ne grăbim? --Așa-i, așa-i! se precipită și Zamfirescu. Ia spune, fetițo, ce ne oferi? --Păi, ce doriți? Aveți pe masă cartea. --Lasă!.. Ceva frugal, ca pentru niște oameni grăbiți. Băieți, spuneți voi, că sunteți de-ai casei! Dar, vă rog, fără reținere. Am spus că eu
TRANDAFIRUL SIRENEI-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344394_a_345723]