88,018 matches
-
incognoscibilă și neîmpărtășibilă și puterile sau energiile dumnezeiești necreate stă la baza unei teologii veritabile și corecte. În acest sens, Sfântul Grigorie Palama a afirmat că antinomia cognoscibil-incognoscibil, comprehensibil-incomprehensibil își are temeiul în Dumnezeu. Sinoadele din timpul disputei isihaste vor preciza cu claritate de definiție existența în Dumnezeu a esenței, incognoscibilă și inaccesibilă, și a energiilor cognoscibile și accesibile vederii. În felul acesta s-au pus temeiurile dogmatice ale cunoașterii lui Dumnezeu prin rugăciune, prin experiență, și s-a rezolvat antinomia
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
nefantastic al percepției, și adăugăm și intelectual deoarece sunt mai presus de simțirea naturală și mintea le primește întâi deși e supraintelectuală<footnote Idem, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama..., pp. 198-199. footnote>. În nenumărate rânduri Sfântul Grigorie Palama va preciza că această lumină necreată, veșnică și îndumnezeitoare este harul, care departe de a fi o acțiune sau un efect produs de Dumnezeu în suflet, este însuși Dumnezeu care intră în unire cu omul<footnote V. Lossky, op. cit., p. 51. footnote
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
de o parte Dumnezeu rămâne în transcendența Sa, incognoscibil după ființă, iar pe de altă parte iese din Sine spre a se dărui omului prin energie sau lucrare cu scopul de a-l înălța pe om la Sine. Natura dumnezeiască, precizează Sfântul Grigorie, trebuie să fie numită în același timp neparticipabilă și într-un anume înțeles participabilă; ajungem la împărtășirea de natura lui Dumnezeu și, totuși, ea rămâne cu totul inaccesibilă. Trebuie să afirmăm pe amândouă deodată și să păstrăm antinomia
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
acestor energii divine<footnote C. Jones, S. Wainwright, E. Yaruold, op. cit., p. 251. footnote>. Harul se împărtășește și poate fi văzut în chip suprasensibil de cei vrednici, de sfinți, care experiază strălucirea naturii dumnezeiești. Bernard de Clairvaux (*ca 1090 1153) precizează că Dumnezeu sălășluiește în lumina inaccesibilă, El S-a întrupat și a sălășluit printre noi, El sălășluiește în inimile noastre prin credință. Reflectând împreună cu Bernard la această triplă sălășluire, suntem îndemnați să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre și
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
povara de a fi liber și de a nu ști ce să spui, tocmai pentru că nu știi ce să spui mai Întâi.” Naratorul explică ferm acest contrast Între exactitatea detaliilor și posibilitatea pierderii sensului ultim prin ancorarea doar În timpul precizat: ”E drept că În Cartea șoaptelor sunt multe date precise menționând chiar ziua, ora și locul. Fiecare cuvânt În plus lămurește, dar, tocmai de aceea, Împuținează.” Nu evenimentul În sine este important, ci modul În care memoria l-a păstrat
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92308]
-
sau a scrierii titlului, ci mai curând al primelor creații incluse în antologie, alfabetul latin nefiind în uz la acea vreme decât pentru caligrafii ardeleni. Multe dintre heruvicele, chinonicele, slavele culegerii sunt „prescurtate”, „corectate”, „modificate”, „înromânite” de copist, cum însuși precizează în diferite locuri. Fila de titlu a Manuscrisului nr. 36 al lui Neofit Ivanovici Manuscrisul nr. 37 tot un antologhion, ale cărui file sunt scrise în perioada 1874 - 1889, cuprinde cântări create în această perioadă, de același Neofit (Nicolae) Ivanovici
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
ajunge acest valoros document muzical din Moldova la Sinaia, doar că acesta din urmă a trecut prin biblioteca lui Ucenescu, așa cum o reflectă pecetea lui. Antologia cuprinde cântările priveghierii: anixandare, kekragarii, polielee, evloghitare, cele unsprezece eothinale, axioane praznicale, care au precizat autorul - Petru Lampadarie chinonice, cele mai multe dintre cântări apărând în ambele limbi: elină medievală și română. Cu numărul 41 (în biblioteca psaltului brașovean avea numărul 57) apare „Rânduiala Sfintei și Dumnezeieșcii Liturg(h)ii rumănită dupe cea greciască, cum se vede
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Silveștri abordează în permanență lucrările prietenului sau Paul. Astfel la 10/11 Ianuarie 1953 au fost prezentate la Ateneu în primă audiție sub baghetă lui Constantin Silveștri 4 Fabule în orchestrația lui Paul Constantinescu. Despre manuscrisul acestei orchestrații, trebuie sa precizam faptul că s-a pierdut. În Biblioteca Societății Române de Radio există o altă orchestrație, semnată de Mihai Moldovan. Până în prezent manuscrisul contantinescian nu a fost dat la iveală. La 15/16 mai 1953 Valentin Gheorghiu interpreta în primă audiție
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
să se facă stăpân pe sine Însuși, acela se face biruitor pentru totdeauna asupra vrăjmașului lui”<footnote Ibidem, XIII, P. G. XLIV, col. 562B; PSB, vol. 30, p. 178. footnote>. În ceea ce privește repetarea mărturisirii păcatelor și primirea iertării lor, Sfântul Grigorie precizează următoarele: „Spun cei ce curăță aurul că, dacă s-a Înnegrit frumusețea strălucirii lui prin vreo materie mai murdară amestecată În el prin adaos din afară, culoarea urâtă trebuie tămăduită prin topirea În foc și lucrul acesta trebuie făcut de
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vieții prin amintirea rușinii pățite În cursul mărturisirii făcute”<footnote Idem, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 652B; PSB, vol. 30, p. 217. footnote>. În secolul al IV-lea, iertarea păcatelor era publică, Însă Sfântul Grigorie nu ne mai precizează dacă și mărturisirea era publică. Cu toate acestea, „Apoftegmele ne relatează că la Părinții pustiei se practica mărturisirea păcatelor În taină, iar Întrucât Părinții Capadocieni au fost În strânse relații cu Părinții pustiei suntem Îndreptățiți să credem că În Biserica
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
efectul binecuvântării și a faptului că trupul lui Hristos, Împărtășit de unii credincioși, poate fi Împărțit (distribuit) fiecăruia din aceștia fără să se Împartă (dividă), Sfântul Grigorie aduce o explicație pur filosofică. Făcând o ușoară divagație, este imperios necesar să precizăm că În concepția patristică, trupul Domnului Hristos se Împarte dar nu se desparte, În sensul că se distribuie dar nu se divide. Sfântul Grigorie examinează și efectele nutriției În corpul omenesc. Acesta n-are, să zicem așa, o substanță proprie
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
aceste teorii provin din doctrina Sfântului Grigorie, iar la Sinodul de la Niceea (787) doctrina Sfântului Ioan Damaschinul a devenit doctrina Bisericii răsăritene”<footnote Ibidem, p. 247. footnote>. Însă, Sfântul Grigorie vorbește și de pregătirea bunului creștin Înainte de primirea Sfintei Împărtășanii, precizând următoarele: „... Împărtășirea cu o asemenea mâncare Și băutură nu trebuie să se facă fără o adâncă cercetare Și fără o Înțelegătoare deosebire, deoarece Sfântul Apostol Pavel a zis: «Mai Întâi să se cerceteze fiecare pe sine Și numai astfel să
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
se simte așezarea și libertatea scriitorului în propria ficțiune. ELIBERAREA DE O FRAGMENTARITATE EXCESIVĂ A TEXTULUI, UN ACCENT PUS PE CORPORALITATEA CUVINTELOR, ASA CUM AUTORUL ÎNSUSI O AFIRMĂ ÎN TEXTELE TEORETICE, VOR FI ÎNLOCUITE DE ÎNTOARCEREA LA PLĂCEREA POVESTIRII. Trebuie precizat de asemenea faptul că în majoritatea cazurilor acestor scriitori activitatea de romancier este dublată de cea a teoreticianului literar. În cazul generației scriitorilor optzeciști există volume colective care ușor ar putea fi considerate manifeste ale perioadei literare în cauză, precum
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
Oxford University Press, Oxford, 1972, p. 49. 2 și-i menționă faptul că cercetările și cugetarea omenească nu pot conduce decât la convingerea că există Dumnezeu, însă pe Dumnezeu personal, substanța Lui, aceasta nu o poate cunoaște nimeni. Îi mai precizase spuse că, atâta vreme filosofii nu știu nimic sigur despre Dumnezeu, despre nemurirea sufletului etc., au fost cu mult mai înainte profeți care, luminați și inspirați fiind de Duhul Sfânt, au învățat și au scris despre ceea ce au văzut și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Iustin cu Sfântul Apostol Pavel, a se vedea Oskar Skarsaune, „The Proof from Prophecy: A Study in Justin Martyr’s Proof-Text Tradition: Text-Type, Provenance, Theological Profile”, Supplements to Novum Testamentum, 56, E. J. Brill, Leiden, 1987, p. 92-100, unde se precizează referințe complete la literatura existentă. Asupra relației sale cu Sfântul Ioan, a se vedea Henry Chadwick, Early Christian Thought and the Classical Tradition: Studies in Justin, Clement and Origen, Oxford University Press, Oxford, 1966, p. 4, 124-125 și Oskar Skarsaune
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
1 Tim. 2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește pe oameni să-L primească<footnote A se vedea Contra ereziilor, 3.18.7; 3.20.2; 4.28.2. footnote>. Sau invers, așa cum am mai precizat, datorită dragostei Sale infinite, El a devenit ceea ce suntem noi pentru a ne face ceea ce este El. „Cuvântul Întrupat S-a făcut om, și Fiul lui Dumnezeu S-a făcut Fiul Omului, ca să îngăduie omului să cuprindă Cuvântul lui Dumnezeu
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
acorduri” de obiecte sonore. Într-un registru de supraconfigurare, „polifonia se constituie din superpoziția a (minimum) două monodii, iar eterofonia, din superpoziția a (minimum) două monodii, care pendulează între două stări: de totală dependență și de totală independență”. Autorul mai precizează și că monodia este o monovocalitate, în vreme ce celelalte trei categorii sunt în zona plurivocalității. DAT MUZICAL - fenomen, fapt, obiect, valoare ◦ Tabloul reperabilității Pe acest eșafodaj teoretic ne propunem să contribuim cu câteva noi concepte, sau cu unele perspective inedite asupra
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
se nuanțează ca mono- plusonie (asemănător categoriei de omofonie); c) dacă masa 1 alternează statistic (nu neaparat și periodic) cu mase mai mari, se observă o nuanță de mono-variosonie (relativ întrucâtva categoriei de eterofonie). N.B. - Aspectul de polifonie (conform categoriei precizate de Ștefan Niculescu), poate apărea doar latent în registrul monovocal, prin suprapunere sau alternanță între registre de înălțimi și/sau prin conjuncții de durate. 2) În registrul plurivocal Vf apare evoluând simultan cu mai multe înfățișări (melosuri) diferite structural-sintaxic și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
OS ritul unei modalități de spre-actualizarea-finalității, de ordin pregătitor. Din această perspectivă, parcursul OS comportă o pătrundere concentrică în lumea umbrelor, ca tăceri sub-sonore, în așteptarea unui acum înnoit (prezumat ascensional, ca simbol sonor al unui înțeles ascuns). Ținem să precizăm că planul cadențial nu este totuna cu formula de cadență sau coda unei OS, acestea fiind doar obiecte instrumental-formale, prin care se concretizează convenția limitei secunde (ultime) sau a sfârșitului unui parcurs. Sub acest aspect, cadența de la finalul unui ciclu
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
mare este sfântul botez spre dobândirea bu nurilor duhovnicești de către cei ce-l primesc cu frică. Pentru că din Duhul cel bogat și îmbelșugat curge pururea harul în cei ce-l primesc<footnote Tâlcuind acest scurt pasaj, Părintele Profesor Dumitru Stăniloae precizează că Duhul Sfânt ni se dă la Botez și la Mirungere „nu ca să rămână ca un bun care face totul în acel moment, ci din El curge harul mereu. Dar sfântul Grigorie nu nesocotește nici colaborarea voinței omului prin împlinirea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, în col. PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p. 47. footnote>. Sfântul Ambrozie, referindu-se la aceeași idee și același simbolism, precizează: „în acea trecere a evreilor (prin Marea Roșie), în care egiptenii au pierit, iar evreii au scăpat, a fost anticipată încă de pe atunci închipuirea Sfântului Botez. Căci, ce altceva învățăm zilnic în această taină, decât că vina este luată de ape
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
după chipul lui Dumnezeu ce are menirea să devină asemenea cu Dumnezeu. Chipul îl avem încă din momentul creației, iar asemănarea o dobândim cu timpul, prin realizarea acestui chip. Sfinții Părinți au făcut diferența dintre proiect și realizare și au precizat: chipul este dat, iar asemănarea se dobândește. Chipul este capacitatea omului de a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
diferența dintre proiect și realizare și au precizat: chipul este dat, iar asemănarea se dobândește. Chipul este capacitatea omului de a sta în relație personală cu Dumnezeu, iar asemănarea este purtarea prezenței lui Dumnezeu de către om. „Chipul nu este chip - precizează Sfântul Grigorie - decât în măsura în care posedă toate atributele Modelului său”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre hominis opificio, PG XLIV, col. 185D. footnote>. Ființele umane au fost create după chipul lui Dumnezeu (Fac. 1, 26-27). Prin chip, omul este un vizavi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a remarcat M. Lot. Borodine”<footnote Jean Daniélou, „Initiation à la mystique sacramentaire de l'Orient”, în: Revue des sciences philosophiques et théologiques, 1943, p. 666, nota 1. footnote>. Sfântul Grigorie de Nyssa, analizând in extenso problema chipului și asemănării, precizează că natura umană este chipul viu care participă la demnitatea și numele Modelului; această demnitate stă în capacitatea de a fi stăpân prin virtute, în puritate sau candoare, în nepătimire și ferirea și îndepărtarea de orice rău, în fericirea nemuririi
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Sf. Grigorie de Nyssa, De Oratione dominica, PG XLIV, col. 1144A, 1148C. footnote>. Cel ce nu-și stinge dorința de a păcătui este ca și cum nu a trecut prin apa Botezului Precum vom vedea în citatul următor al Sfântului Grigorie, el precizează că cei ce păcătuiesc, chiar dacă au trecut prin apă, n-au trecut prin apa tainică, însă aceasta poate că ar trebui înțeleasă în sensul că nu au luat, botezându-se, toată hotărârea de a folosi puterea ce li s-a
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]