1,241 matches
-
fi fost bine să rămână patru ore săptămânal și pentru acest obiect. Că și la clasa a IlI a. în principiu, volumul de cunoștințe gramaticale rămâne același că în vechea programa. adauaandu se doar noțiunile le "predicat nominal" și "nume predicativ". În orele de comunicare. pe langă noțiunile gramaticale, se vor studia mijloace de comunicare nonverbale, comunicarea mediatizata și ceea ce prevedea vechea programa pentru obiectul compunere: compunere după plan (părțile unei compuneri), compuneri cu destinație specială, rezumatul, compunere după ilustrații, descrierea
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
la plural de singular: frig friguri (boală) . grâu gr ane ('cereale) . 5) SUBSTANTIVUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: a) Subiect: Florile s-au uscat. b) Atribut: Elevii școlii noastre au câștigat multe premii la concursurile din acest an. c) Nume predicativ: Crizantema este o floare deosebită, d) Complement: Elevii așteaptă vacanță. ADJECTIVUL 1 ) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă Însușirea unui obiect se numește adiectiv. 2) ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN GEN ȘI NUMĂR CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT 3) ADJECTIVUL POATE AVEA
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
care exprimă Însușirea unui obiect se numește adiectiv. 2) ADJECTIVUL SE ACORDĂ ÎN GEN ȘI NUMĂR CU SUBSTANTIVUL DETERMINAT 3) ADJECTIVUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: a. Atribut: Apă limpede și rece a izvorului murmura în liniștea nopții. b. Nume predicativ: Iarnă, pădurea este tristă și mohorâtă. 4) ADJECTIVUL ESTE UNUL DIN PRINCIPALELE MIJLOACE DE PREZENTARE ARTISTICĂ A REALITĂȚII PRIN CUVINTE. El Înfrumusețează textul, redant prin cuvinte culori, sau nuanțe ale culorilor. calitatea și tonalitatea sunetelor, felul mișcărilor etc. 5) LOCUL
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
caiete. Copiii erau așezați doi câte doi. Amândoi au terminat tema. b) ordinal: Al doilea a sosit la puțin timp după primul. 3) NUMERALUL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: Subiect: Cu trenul au plecat cincizeci. Al treilea a casticrat. Nume predicativ: Ana este a treia la catalog. Ei. sunt elevi în clasa a treia. Cinci turiști au fost surprinși de avalanșă Complement: Noi rneraeam câte cinci. ÎI aștept pe al patrulea. 4) PROBLEME DE ORTOGRAFIE ȘI ORTOEPIE a) Se scriu și
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
se vorbește: c) Persoană a III-a: persoană despre care se vorbește. ATENȚIE: Pronumele personal are gen numai la persoana a IlI-a 4) PRONUMELE PERSONAL POATE AVEA URMĂTOARELE FUNCȚII SINTACTICE: Subiect: Ea nu a mai venit la repetiție. Nume predicativ: Mihai este el. Atribut: Păsările ne au încântat cu cântecul lor. Complement: Ana te-a văzut în parc. Românii au năvălit peste ei. 5) PROBLEME DE ORTOGRAFIE a) Formele neaccentuate ale pronumelui: mi--, ți-, te-, 1, ne-, v-, le-, pot
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
are forme numai pentru persoana a I a și aII-a: dumneata, dumneavoastră, dumnealui, dumnealor, mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac legătura între subiect și numele predicativ): Anda este o fetiță cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă (a fi. a deveni, a se
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac legătura între subiect și numele predicativ): Anda este o fetiță cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă (a fi. a deveni, a se face, a aiunge) c) AJUTĂTOARE (auxiliare) aiuta la formarea unor timpuri: Ei au plecat. Noi vom învăța mai bine (a fi, a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
verbului se va petrece după momentul vorbirii.: Elevul va învăța. 6.FUNCȚIILE SINTACTICE ALE VERBULUI: A predicat: Copiii au venit la scoala. B subiect: A învăța este datoria principala a elevilor. C atribut: Am cumparat ace de cusut, D nume predicativ: Rorinta mea este de a termina școală. E complement: Ana a suportat fără a se planae. M-am lovit alergând după minge Cu greu a început a învăța pentru examen. 7) ACȚIUNILE ȘI STĂRILE POT FI EXPRIMATE ȘI PRIN GRUPURI
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
drag își aduc aminte de vacanță. (Cu drag își amintesc de vacanță) b) Poate fi neexprimat Cu cine plec? Cu Maria, (Plec cu Maria) B ) PREDICATUL NOMINAL: exprimă o caracteristică a subi eetului; este format din verbul copulativ și numele predicativ; cel mai frecvent verb copulativ este "a fi" (dacă nu are înțeles de sine stătător însemnând "a exista", "a se află", "a se petrece": Era pe la începutul verii etc.); alte verbe copulative : a deveni (a ajunge ,a se face ,a
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
corectitudinea gramaticala a unei propoziții orale sau scrise, ordinea logică a cuvintelor, acordul predicatului cu cu subiectul, pronunțarea și scrierea clară, corectă a formelor flexionare specifice părților de vorbire învățate; · să identifice propoziții în texte date, pe baza identificării verbelor predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
scrise, ordinea logică a cuvintelor, acordul predicatului cu cu subiectul, pronunțarea și scrierea clară, corectă a formelor flexionare specifice părților de vorbire învățate; · să identifice propoziții în texte date, pe baza identificării verbelor predicative; · să stabilească numărul propozițiilor în funcție de verbele predicative; · să alcătuiască scurte fraze; · să utilizeze corect în comunicarea orală curentă și în comunicarea scrisă, sensul adecvat al cuvintelor, formele flexionare ale părților de vorbire învățate, topica propozițiilor, intonația sau semnele de punctuație adecvate, normele ortografice în vigoare. Comparativ cu
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
opereze conștient cu noțiunile gramaticale învățate, în comunicarea scrisă; să formeze cuvinte noi, pornind de la unul dat; să alcătuiască propoziții după cerințe. Se dă substantivul piatră. 1. Alcătuiți patru propoziții în care acest substantiv să fie, pe rând: subiect, nume predicativ, atribut, complement. 2. Pornind de la acest substantiv scrie un adiectiv și un verb. Alcătuiți o propoziție cu verbul obținut. 3. Alcătuiește o compunere gramaticala cu titlul " La munte", în care să folosești substantivul piatră, adjectivul descoperit mai sus, un numeral
COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
-
a gîndi înseamnă a judeca? A furniza un răspuns cartesian la această întrebare ne-ar permite să răspundem imputației kantiene a paralogismului substanțialității adresată subiectului cartesian. Ipoteza pe care o propunem este aceea că Descartes nu a făcut din logica predicativă a propoziției conform formulei subiect/copulă/predicat, criteriul pentru a determina natura și statutul ontologic al subiectului. Dacă subiectul transcedental (S) este această identitate spontană a eului ce asumă funcția logică de sinteză în judecată (S este P), atunci niciodată
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
atunci niciodată Descartes nu a identificat actele gîndirii cu predicatele produse de spontaneitatea eului. Subiectul gîndirii nu este la Descartes o simplă funcție logică ce va produce spontan predicatele sale, sau mai mult, judecățile sale. O asemenea aplicație a logicii predicative la subiectul gîndirii are drept consecință dedublarea subiectului în conștiință (sau percepție) și conștiința de sine (apercepție) și transformarea acestei dedublări în condiție a gîndirii. Această orientare transcendentală a gîndirii este mai mult de inspirație leibniziană decât cartesiană. Dedublarea între
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
e ceva ce eu gîndesc, trebuie să concluzionez că eu sunt, eu exist. Deducția sau întoarcerea gîndirii asupra ei însăși în înlănțuirea judecăților pe care gîndirea mea le compune, susține fragilitatea judecății. Așadar, compositio care definea în mod tradițional judecata predicativă și-a schimbat sensul. Ea a devenit “viziunea distinctă a felului în care naturi simple concură la compunerea altor lucruri”. Și această compunere se poate face în trei feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lexico-sintactice în procedee de focalizare locală: lexicalizarea categoriei vide pro, dublarea clitică, dublarea pronominală, dativul și acuzativul posesiv obligatoriu, unele sintagme posesive, reflexivul inerent, exprimarea pronumelui reciproc, emfatizarea prin pronume de întărire, determinarea prin demonstrativ, cuantificarea totalizatoare, introducerea unui nume predicativ expletiv. Adesea, procesele de focalizare se întrepătrund cu cele de tematizare 9. Interferența dintre mecanismele discursive ale focalizării/tematizării, pe de o parte, și trăsăturile structurale ale românei, pe de altă parte, indică tendința limbii actuale de gramaticalizare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
exclamativă apare doar la pronumele ce21, nu și la celelalte pronume interogative. Preferința uzului pentru interogativul ce are mai multe explicații: ce cunoaște atât realizări pronominale, cât și adjectivale; cu cele două realizări poate ocupa numeroase poziții sintactice (subiect, nume predicativ, complement direct, complement prepozițional, atribut, circumstanțial) și poate avea trăsătura semantică inerentă +/-animat; se poate combina cu un număr mare de prepoziții; are formă unică; generează întrebări parțiale deschise, fără a constrânge vorbitorul la răspunsuri foarte precise; intră în relație
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
a termenilor. Din această cauză, spune Mărginean, este nevoie de formalizare în științele socio-umane. În acord cu obiectivele cercetărilor, Fawcett și Downs (1992) identifică trei tipuri de teorii: teorii empirice sau descriptive, teorii explicative, bazate pe analize corelaționale, și teorii predicative (ce presupun cercetări experimentale). Există, după Lazăr Vlăsceanu, patru clase de elemente ale metodologiei: a. enunțurile teoretice fundamentale admise ca referințe pentru structura paradigmatică a unei teorii și convertite în principii metodologice de orientare a abordării realității sociale; b. metodele
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ești și unde ne-am văzut prima oară? (Filimon). 5. tranz. (complementul indică texte, cărți) a parcurge cu ochii pentru a lua cunoștință de cele scrise: Miron Costin... văzuse mii de vechi crisoave domnești (Hasdeu). 6. refl. (cu determinări elemente predicative suplimentare introduse prin prepozițiile la, cu, în) A fi, a se găsi sau a ajunge (pe neașteptate) într-o anumită situație: Boiarii și țara, văzându-se într-atâta nevoie, le căuta să-l urască și să fugă de la dânsul (R.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
propoziții non-finite Verbul a vedea admite, restrâns, realizarea obiectului direct ca propoziție infinitivală cu marca analitică a (a-inf.). Tiparul [a vedea + a-inf.] 101 se limitează, în limba actuală, la două contexte mai frecvente, când verbul la infinitiv este a fi predicativ sau copulativ (ori sinonime ale acestuia) sau a avea (ori perifraze care conțin verbul a avea)102. Foarte frecvent, subiectul infinitivului, diferit de cel al verbului din matrice, este așezat în poziție postverbală (64-65); alteori este avansat în poziția inițială
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Predicația secundară (supărat, cântând) descrie o stare temporară a argumentului din poziția obiectului direct al verbului matricial: L-am văzut [[pe Ion]OD supărat ]. L-am auzit [[pe Ion]OD cântând la pian] . Poziția predicatului secundar (PS) este o poziție predicativă nonmatricială, care se formează în urma unor reorganizări sintactice de suprimare a operatorului copulativ sau pasiv, a morfemelor de mod și timp, a complementizatorilor, și de avansare a subiectului predicatului secundar din subordonată în regentă pentru marcarea cazuală 112. Predicatul secundar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
că țipă]/(137') [că nu a mai fost pe-acolo de multă vreme]. (138) Îl simt [că tresare]/(138') [că nu mai are niciun interes pentru ce face]. Analiza structurilor care conțin verbul a auzi depinde de natura verbului propoziției predicative secundare: construcțiile care conțin în subordonată verbe dicendi sau asimilate acestei clase (a vorbi, a țipa, a plânge etc.) redau percepții directe, în timp ce structuri ca (137') redau indirect un mesaj verbal: Îl aud √ spunând [că nu a mai fost pe-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
concreți, fizici, sau abstracți. Un context ca (138') poate fi reformulat ca: (139) Observ/Trag concluzia (privindu-l, ascultându-l, gândindu-mă la ce spune etc.) că nu mai are are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi introdusă prin complementizatorul să. Tiparul se actualizează în prezența verbului a vedea cu sensul "a-și imagina", exprimând percepția unui eveniment ireal (140), și în prezența verbului a auzi, care poate exprima percepții directe, atunci când în subordonată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văd făcând asta. Substituția este blocată în contextele în care a auzi nu este urmat de un verb dicendi: (143) Nu l-am auzit țipând la ei vs *Nu l-am auzit dormind după-masa. 4.4.7.3. Conectori ai predicativelor secundare după verbele de percepție sunt și adverbele sau pronumele relative. Tipurile de relații semantice exprimate de verbele de percepție în aceste structuri sunt comune cu cele discutate anterior, în legătură cu tiparul [verb de percepție + conectori relativi] (vezi supra, 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în structuri cu două poziții sintactice obligatoriu lexicalizate, subiectul și numele predicativ. În poziția subiectului poate apărea orice entitate cu referință concretă: (230) Copiii arată obosiți. (231) Casa arată devastată. Continuând direcția de analiză a verbului a arăta ca predicat compus, propusă de Manoliu-Manea (1977), se observă mai multe situații în ce privește realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]