1,560 matches
-
de implicare emoțională era scăzut. De atunci și pînă în prezent au existat studii numeroase ce au confirmat aceste date , după cum au fost și cîteva care nu au găsit această confirmare.Oricum toate subliniază că statusul ridicat al EE este predictiv mai ales pentru pacienții cu schizofrenie de sex masculin. Marea controversă In acest gen de studii constă în interpretarea datelor si implicarea lor relativ la direcționarea efectelor. În studiile inițiale ale lui Brown, o serie de relaționări au fost găsite între
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
În studiile inițiale ale lui Brown, o serie de relaționări au fost găsite între rata pacienților considerați cu "disturbanțe comportamentale" în ultimile trei luni care au precedat spitalizarea sau recăderea. Dar cînd aceste atribute au fost introduse într-o ecuație predictivă cu statusul EE, ele nu au mai adăugat nimic nou. Ar fi de așteptat ca istoricul premorbid al pacienților să fie relaționat cu nivelul atitudinilor EE al membrilor familiei. Rudele care au fost confruntate cu eșecul social al unuia din
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
acțiunilor dorite de personaj. Din cea de-a doua categorie fac parte condiționalul ca mod al implicației dintre două propoziții, astfel încît subiectul celei de-a doua propoziții și cel care pune condiția să fie unul și același personaj și predictivul cu structură similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vă imaginați Împreună despre ce va fi vorba. Faceți câteva predicții.” Citiți apoi lista. Dați-le cinci minute pentru discuții și pentru a-și nota predicțiile, ca să și le poată aminti mai târziu, când se va citi textul. Această activitate predictivă poate fi făcută o singură dată, la Început, sau poate fi repetată În decursul lecturii, permițându-le elevilor să-și modifice predicțiile pe măsură ce citesc. Metoda: LINIA VALORICĂ Este un exercițiu de exprimare a opiniilor și de investigație independentă. Ea cuprinde
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE ÎN ACTIVITATEA INSTRUCTIV-EDUCATIVĂ A COPIILOR CU DIFICULTĂȚI DE INVAȚARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OLĂRAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2180]
-
o problemă socială, care desemnează un tip de conduită evazionistă stabilă, permanentizată, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurată a lipsei de interes, motivație, Încredere În educația școlară. Absenteismul este principalul factor asociat cu abandonul școlar, având o Înaltă valoare predictivă În raport cu acesta. Abandonul școlar reprezintă conduita de evaziune definitivă ce constă În Încetarea frecventării școlii, părăsirea sistemului educativ, indiferent de nivelul la care s-a ajuns, Înaintea obținerii unei calificări sau pregătiri profesionale complete, sau Înaintea Încheierii ciclului de studii
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a limbajului specific, explicare și interpretare. Abilitățile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer și rezolvare de probleme, reflecție critică și constructivă, creativitate și inovare” (extras din Legea educației naționale nr. 1/2011, Anexa 1, pct. 15). În urma aplicării anchetelor predictive studenților-practicanți, cu scop de diagnoză (între anii 2007-2011) și a chestionarelor de satisfacții asupra practicii pedagogice (între anii 2003 2010), am considerat necesar să detaliem multe aspecte și cunoștințe pe care, în mod normal, studenții ar trebui să le dețină
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
succesiunea capitolelor, profesorul poate să își propună abordarea oricăror competențe specifice din coloana din stânga, în condițiile în care conținuturile pot duce la dobândirea acestor competențe. 5.2.3. Elementele metodologice ale proiectării Pornind de la concluziile reieșite în urma interpretării testului inițial/ predictiv de la începutul clasei a V-a profesorul trebuie să aibă în vedere în proiectarea curriculum-ului următoarele dominante: a) formarea unei terminologii elementare și a unor cunoștințe minimale, bazate pe observare și mai puțin pe transmiterea acestora prin intermediul expunerii, descrierii
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
de verificare pe toată durata unei lecții, modul, capitol, unitate de învățare etc; finală cu scop de verificare la sfârșitul unui capitol, modul, unitate de învățare, an școlar. b) După funcția pedagogică specifică pot fi identificate trei strategii de evaluare: predictivă cu funcție diagnostică, cognostică și prognostică; formativă cu funcție de observare, intervenție și reglare-autoreglare imediată; sumativă (cumulativă) cu funcții definitorii pentru examinare globală. c) După scopul pedagogic deosebim următoarele strategii de evaluare (Dulamă, 2005; Ilinca și Pârvu, 2006; Radu, 2007) criterială
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
cu prilejul feed-back-ului unităților elementare (lecțiilor). Utilizarea metodei respective la evaluările unităților de învățare este puțin aplicabilă prin aceeași lipsă de timp afectat unei astfel de activități, fără a exclude însă utilitatea ei. În cadrul testelor de evaluare inițiale, cu scop predictiv, care nu-și propun aprecierea performanțelor globale ale elevilor și nici ierarhizarea acestora, este de preferat ca exprimarea acestora să nu fie în note ci prin includerea unor bareme de evaluare/apreciere și nu a unor bareme de notare propriu-zise
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sau cicluri școlare c) Proiecte de C.D.ș./ C.D.L. d) Proiectarea/planificări anuală și pe unități de învățare fundamentate doar pe competențe și finalități concrete și coerente; e) Proiecte didactice f) Teste de evaluare recapitulative și continuă aplicate: Testele inițiale/predictive, matricile de specificație și interpretarea pe colective/clase, programul remedial; Teste sumative; Teste secvențiale; Teze; g) Metode moderne de evaluare aplicate: portofoliul, proiecte, referate, eseuri structurate etc h) fișe de lucru, auxiliare folosite, alternative pentru ritmuri diferențiate de lucru (performanță
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
portofoliul, proiecte, referate, eseuri structurate etc h) fișe de lucru, auxiliare folosite, alternative pentru ritmuri diferențiate de lucru (performanță școlară și CES, de exemplu) i) Catalogul profesorului j) Programarea pregătirilor remediale și recuperatorii pentru elevii cu nevoi confirmate după testele predictive k) Lista materialelor și mijloacelor didactice aflate în inventarul cabinetului de specialitate sau a profesorului l) corespondența cu IȘJ și CCD: informări, scrisori metodice ale inspectorului, oferte de perfecționare 3. Performanțe școlare cu elevii a) Calendarul olimpiadelor și concursurilor școlare
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
doua zi și invadează insula. [...] Caii se sperie de foc și fug... (Ștefan Bănulescu, Cartea milionarului) Narațiunea anterioară este utilizată pe spații mai reduse, fiindcă momentul istorisirii anticipează timpul unor evenimente neîntâmplate încă, proiectate ipotetic în viitor. Narațiunea de tip „predictiv“ (de tip „profeție“, cum o numește Tzvetan Todorov), în care axa temporală este orientată spre viitor, apare în secvențe narative inserate în narațiunea anterioară ori simultană. Modurile și timpurile verbale specifice sunt: indicativ viitor/prezumtiv, conjunctiv, condițional cu valoarea viitorului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evaluăm eficiența mai multor tipuri de investiții străine directe, în cazul investitorului strategic străin, dar și cel al economiei românești. Ni se pare deosebit de interesantă comparabilitatea în timp a eficienței investițiilor, deoarece aceasta presupune o diversitate de instrumente analitice și predictive a căror cheie de boltă o constituie mecanismul sau procedeul actua lizării, atât a rezultatelor, cât și a eforturilor pe baza unei rate de discontare sau actualizare adecvată sectorial sau la nivel macroeconomic, și a necesității luării în calcul a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ale motivației (identificată, intrinsecă) sunt asociate cu angajamentul în diverse comportamente de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Introducere Un important cadru teoretic care explică motivele pentru care oamenii se angajează în anumite sarcini este teoria realizării obiectivelor (Ames, 1992; Jarvinen & Nicholls, 1996). Orientarea spre obiective explică cum definesc oamenii succesul sau cum
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
ale motivației (identificată, intrinsecă) sunt asociate cu angajamentul în diverse comportamente de promovare a sănătății, incluzînd și practicarea exercițiilor fizice. Scopul acestui studiu este să stabilească dacă cele două orientări spre obiective nu se exclud reciproc și să identifice puterea predictivă a autodeterminării în activitatea fizică. Vor fi verificate următoarele ipoteze: Autodeterminarea va fi relaționată pozitiv cu orientarea spre sarcină și negativ relaționată cu orientarea spre sine. Orientarea spre sarcină va fi un predictor pozitiv pentru formele autonome de reglare comportamentală
ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE CA PREDICTOR AL AUTODETERMINĂRII ÎN ACTIVITATEA FIZICĂ - UN STUDIU IN CONTEXTUL ROMÂNESC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Marius Crăciun, Claudia Rus, Flavia Rusu, Melania Câmpeanu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_783]
-
sunt asociate cu o sarcină sau o naștere precoce: 35% dintre subiecții cu recidivă depresivă au devenit părinți în timpul studiilor (adică înainte de vârsta de 24 ani) contra a 4% dintre subiecții din grupul de control. În studiul lor, singurul factor predictiv în ceea ce privește recidiva este nivelul socio-economic scăzut. Emslie și colab. (1997) pun în evidență alți factori de risc de recidivă, factori clinici pe de o parte: severitatea primului episod și prezența simptoamelor psihotice în timpul acestui episod, dar și factori socio-demografici: o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
SPRE O AFECȚIUNE BIPOLARĂ (vezi de asemenea capitolul 7) Pentru Strober și Carlson (1982), 20% dintre adolescenții care au prezentat un episod depresiv vor evolua spre o tulburare timică bipolară. În afara antecedentelor de bipolaritate familială, autorii consideră că factorii defavorabili predictivi sunt brutalitatea cu care s-a instalat episodul inițial, însoțit de lentoarea psihomotorie cât și asocierea cu elemente psihotice, halucinații, delir. Kovacs și colab. (1984) insistă asupra modalității principale de recidivă sub forma unui episod depresiv major la subiecții care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
înaintea pubertății: în eșantionul lor, nici un subiect deprimat în perioada prepubertară nu prezintă tulburare bipolară la vârsta adultă, în timp ce acest lucru se întâmplă la cinci subiecți din douăzeci și doi din grupul de deprimați post-pubertari. Importanța practică a determinării factorilor predictivi ai afecțiunii bipolare la adolescență este susținută de mai multe considerente: - studiile epidemiologice (Loranger, 1978; Perris, 1966; Winokur și colab., 1969) indică faptul că 35% dintre adulții bipolari descriu episoade depresive din timpul adolescenței; - referirile asupra existenței unei simptomatologii depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
descrise. Astfel, pornind de la experiența clinică personală sau de la studiul de caz publicat, unii autori au propus dacă nu criterii, cel puțin elemente de orientare. Pentru Carlson și Strober (1982), în cazul unei depresii a adolescentului putem identifica următoarele elemente predictive ale afecțiunii maniaco-depresive: - debutul rapid al simptoamelor cu o lentoare psihomotorie clară și o dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
predicția unui astfel de risc de recidivă (Bille-Brahe și Schmidtke, 1995; Moutia și colab., 1995; Reifman și Windle, 1995; McKeown și colab., 1998), sau nu consemnează decât elemente puțin convingătoare (Lewinsohn și colab., 1994: o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au decedat, procentul fiind mult mai ridicat la băieți (8,7%) decât la fete (1,2%). Riscul global de deces anual prin sinucidere sau moarte violentă este astfel multiplicat de douăzeci de ori în raport cu subiecții de aceeași vârstă. Printre factorii predictivi ai unei evoluții letale sunt reperați, în afara sexului masculin, existența unei stări psihotice (diagnosticate la 6% dintre subiecți în momentul tentativei de suicid) și gravitatea intenționalității suicidare. Aceste cercetări indică foarte bine gravitatea potențială a unor tentative de suicid în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
El are funcția dominantă de constatare și diagnosticare a unor achiziții considerate deja ca existente. Examenul se prezintă ca o formă de control relativ separată de programul de instruire, având și funcția de bilanț, cu scopul de orientare școlară și predictivă. Includem aici examenul de bacalaureat, examenele curente din timpul studenției, examenul de licență. Concursul presupune confruntare, luptă, întâlnire și concurență între persoane care consideră că au o anumită competență într-o direcție a formării. Concursul este o etapă inițială de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
la începutul unui ciclu de școlarizare (vezi concursul de admitere la facultate), fie la trecerea dintr-un ciclu de învățământ în altul, în zona mono-obligatorie a sistemului școlar (din ciclul primar în cel gimnazial, de pildă). Concursul are un caracter predictiv. Probele de concurs apelează la relevarea unor: - cunoștințe acumulate în domeniul specialității sau în domenii conexe, care au valoare operațională pentru profilul vizat; - aptitudini și interese; - abilități (tehnice, de execuție etc.), în cazul domeniilor aplicative (cf. Radu, 2000, p. 109
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
proiecție a maturilor, o aspirație la care trebuie să se ajungă. Este un „pachet” de însușiri ce alcătuiesc o conduită care nu există încă, dar se speră că va fi. La nivelul acestui model se ipostaziază o funcție proiectivă și predictivă. 4. Specificarea prin performanțe. A performa înseamnă a concretiza atributele unei competențe. Performanța este o competență concretizată, întruchipată, devenită act. Se-nțelege că o competență întrece valoric o performanță vizibilă. Dar aceasta din urmă este reală. Prin raportare la competență
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
pot percepe sau măsura în stare „pură”, nu putem izola produsul de felul în care s-a ajuns la el. Apoi, pentru că nu este întotdeauna relevantă didactic putința de a face ceva cu realizarea propriu-zisă, evaluarea având și o putere predictivă, anticipând, „construind” conduite dezirabile. În al treilea rând, pentru că instrumentele de măsurare a celor două realități (produse și procese) sunt distincte, incongruente și presupun etaloane diferite în raport cu specificitatea dimensiunilor evaluate (acțiuni și, respectiv, calități). Competența e o realitate dinamică și
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]